Rezisten╚Ťa francez─â, singura arm─â ├«mpotriva nazismului jpeg

Rezisten╚Ťa francez─â, singura arm─â ├«mpotriva nazismului

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Roderick Kedward; History Today

Dup─â ce tancurile lui Guderian au traversat fluviul Meuse, pe 13 mai 1940, Fran╚Ťa a fost supus─â de germani ├«n doar patru s─âpt─âm├óni. Englezii au putut s─â se retrag─â dincolo de Canalul M├ónecii, ├«ns─â francezii au fost for╚Ťa╚Ťi s─â se retrag─â:dezastrul nu a fost doar al armatei, ci ╚Öi al popula╚Ťiei civile ÔÇô 10 milioane de refugia╚Ťi au fugit din fa╚Ťa armatei invadatoare. Era cel mai mare exod de popula╚Ťie din Europa ├«n c├óteva secole.

Pe 16 iunie, noul ╚Öef al statului, Mare╚Öalul P├ętain, cerea armisti╚Ťiul, decizie care a adus u╚Öurarea multor francezi. Mare╚Öalul, ├«n v├órst─â de 84 de ani, ├«nconjurat de mitul victoriei de la Verdun din Primul R─âzboi Mondial, a fost v─âzut atunci ca omul care a salvat Fran╚Ťa de un co╚Ömar. A ajuns s─â fie comparat cu Ioana d'Arc, iar portretul lui a fost at├órnat ├«n multe biserici. Nu avea s─â treac─â ├«ns─â mult timp p├ón─â c├ónd P├ętain va fi hulit pentru politica de colabora╚Ťionism cu nazi╚Ötii.

Potrivit armisti╚Ťiului, Fran╚Ťa era ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 2 zone, iar P├ętain ╚Öi-a stabilit guvernul ├«n zona neocupat─â, la Vichy, ora╚Ö balnear ales pentru c─â numeroasele hoteluri de aici ├«i puteau g─âzdui pe mini╚Ötri. De acolo, regimul de la Vichy a lansat o ofensiv─â ├«mpotriva tuturor elementelor republicane din Fran╚Ťa, ├«ntr-o mi╚Öcare de rena╚Ötere a na╚Ťionalismului extremist cunoscut ca Revolu╚Ťia Na╚Ťional─â. Era, ├«n cuvintele lui Charles Maurras ÔÇô teoreticianul acestei Fran╚Ťe de extrem─â dreapt─â, ÔÇ×triumful adev─âratei Fran╚ŤeÔÇŁ ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor, comuni╚Ötilor, evreilor, francmasonilor, precum ╚Öi ├«n fa╚Ťa tradi╚Ťiilor democratice ╚Öi parlamentare, acuzate c─â ar fi precipitat ├«nfr├óngerea Fran╚Ťei ╚Öi c─â ar fi condus ╚Ťara c─âtre catastrof─â.

1 632px France map Lambert 93 with regions and departments occupation fr svg  png png

Fran╚Ťa regimului de la Vichy a c─âutat s─â-╚Öi g─âseasc─â locul ├«ntr-o Europ─â a nazismului care, credeau unii, era iminent─â, asta dac─â nu devenise deja o realitate. Prin intermediul premierilor Pierre Laval ╚Öi Darlan, regimul a c─âutat o ├«n╚Ťelegere cu ocupantul german, iar P├ętain ├«nsu╚Öi a recunoscut c─â a fost vorba de colabora╚Ťionism. La ├«nceput, s-au c─âutat aranjamente reciproce ╚Öi ob╚Ťinerea de beneficii, ├«ns─â s-a ajuns la acceptarea ÔÇô sau chiar anticiparea ÔÇô cererilor germane. Punctul culminant al acestei politici a fost ac╚Ťiunea noii Mili╚Ťii ÔÇô asem─ân─âtoare cu Gestapo-ul nazist ÔÇô care i-a persecutat pe evreii francezi ╚Öi i-a urm─ârit ╚Öi ucis pe membrii Rezisten╚Ťei, ├«n colaborare cu poli╚Ťia german─â.

De partea cealalt─â, Rezisten╚Ťa francez─â respingea armisti╚Ťiul, colabora╚Ťionismul, politica extremist─â a regimului de la Vichy ╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, statutul mitic ╚Öi popularitatea lui P├ętain, lucru nu tocmai u╚Öor av├ónd ├«n vedere c─â nimeni nu putea uita c─â P├ętain ÔÇô cel care colabora acum cu germanii ÔÇô ├«i ├«nvinsese pe ace╚Ötia ├«n b─ât─âlia de la Verdun. Rezisten╚Ťa francez─â nu a luptat doar pentru eliberarea ╚Ť─ârii, ci ╚Öi pentru min╚Ťile ╚Öi inimile francezilor. Mul╚Ťi membri ai Rezisten╚Ťei aveau s─â declare mai t├órziu c─â, cel pu╚Ťin ├«n primii doi ani, cea mai grea misiune a lor a fost ├«nfr├óngerea ÔÇ×P├ętainismuluiÔÇŁ, a ├«ncrederii ╚Öi sprijinului de care se bucura Mare╚Öalul. Sarcina a fost  mai u╚Öoar─â dup─â noiembrie 1942, c├ónd germanii ocup─â ├«ntreaga ╚Ťar─â, iar P├ętain a r─âmas la conducerea a ceea ce se transformase ├«ntr-un regim supus Berlinului. Cu toate acestea, simpatizan╚Ťii lui P├ętain nu au disp─ârut complet. Exist─â ╚Öi ast─âzi francezi care nu accept─â demitizarea lui P├ętain ╚Öi condamnarea acestuia drept colabora╚Ťionist.

Diferen╚Ťa dintre cele dou─â zone, ocupat─â ╚Öi neocupat─â, a fost prima variabil─â semnificativ─â ├«n istoria Rezisten╚Ťei. Prezen╚Ťa germanilor ├«n nord ╚Öi ├«n vest a fost at├ót un imbold, c├ót ╚Öi un factor limitativ pentru Rezisten╚Ť─â. ├Än schimb, absen╚Ťa germanilor din sud a fost un factor vital ÔÇô aici, rezisten╚Ťa anti-Vichy a cunoscut o mult mai bun─â organizare ╚Öi o bog─â╚Ťie a publica╚Ťiilor clandestine.

S-a ├«nregistrat de asemenea o diferen╚Ť─â ├«ntre zonele urbane ╚Öi cele rurale. Ini╚Ťial, mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â a fost prin excelen╚Ť─â una urban─â. ├Än primul r├ónd, pentru c─â aici germanii erau mult mai prezen╚Ťi; apoi, toate facilit─â╚Ťile pentru tip─ârirea ziarelor ╚Öi manifestelor se aflau ├«n ora╚Öe. De asemenea, la ora╚Ö erau mult mai pronun╚Ťate tradi╚Ťiile politicii revolu╚Ťionare, ale liberalismului din licee ╚Öi centre universitare. ├Äns─â pe m─âsur─â ce tot mai mul╚Ťi francezi au ├«nceput s─â resimt─â povara Ocupa╚Ťiei, iar mul╚Ťi au fost deporta╚Ťi ├«n Germania pentru a asigura for╚Ťa de munc─â a Reich-ului, din ce ├«n ce mai mul╚Ťi membri ai Rezisten╚Ťei s-au retras c─âtre zonele rurale ale Fran╚Ťei, iar comunit─â╚Ťile ╚Ť─âr─âne╚Öti au devenit vitale pentru supravie╚Ťuirea membrilor Rezisten╚Ťei ├«n 1943-1944.

├Än plan militar, Rezisten╚Ťa a depins permanent de armele ╚Öi muni╚Ťiile trimise de Alia╚Ťi. ├Äns─â Alia╚Ťii aveau propriile idei cu privire la importan╚Ťa strategic─â a fiec─ârei regiuni franceze ├«n parte, ╚Öi ├«n func╚Ťie de asta alegeau ce grupuri ale Rezisten╚Ťei s─â ├«narmeze. Spre exemplu, grupurile formate din comuni╚Öti sau cele care erau departe de principalele artere de comunica╚Ťii aveau ╚Öanse pu╚Ťine s─â primeasc─â provizii.

Toate aceste variabile au afectat natura ╚Öi for╚Ťa Rezisten╚Ťei, ╚Öi pentru a ├«n╚Ťelege mai bine acest fenomen este nevoie de o analiz─â a elementelor de clas─â, profesie ╚Öi personalitate a membrilor Mi╚Öc─ârii.

Apari╚Ťia Mi╚Öc─ârii de Rezisten╚Ť─â

Primii membri neoficiali ai Rezisten╚Ťei au fost cei care au refuzat s─â accepte Armisti╚Ťiul drept sf├ór╚Öitul r─âzboiului pentru Fran╚Ťa. ├Äi putem numi pe De Gaulle, aflat la Londra, sau pe cei afla╚Ťi ├«n Fran╚Ťa: Edmond Michelet, Jean-Moulin, Henri Frenay, Bertie Albrecht, Lucie Aubrac ╚Ö.a. E vorba de indivizi izola╚Ťi care au ├«ncercat s─â g─âseasc─â modalit─â╚Ťi de a continua conflictul ├«n pofida situa╚Ťiei dezastruoase. Acestora li s-au ad─âugat du╚Ömanii ideologici ai nazismului: comuni╚Ötii, sociali╚Ötii, catolicii de st├ónga ╚Öi protestan╚Ťii. To╚Ťi ace╚Ötia sim╚Ťeau c─â trebuie s─â fac─â ceva pentru a-╚Öi marca opozi╚Ťia fa╚Ť─â de iner╚Ťia guvernului, care-i sf─âtuia pe francezi s─â-╚Öi vad─â de vie╚Ťile lor ╚Öi s─â lase deciziile importante ├«n m├óna lui P├ętain ╚Öi Laval.

Foto: steagul Fran╚Ťei libere

1 450px Flag of Free France 1940 1944 svg  png png

P├ón─â la mijlocul anului 1941, indivizii izola╚Ťi au ├«nceput s─â formeze mici grupuri ╚Öi re╚Ťele ale Rezisten╚Ťei. Cel mai dezvoltat dintre acestea a fost Mi╚Öcarea Francezilor Liberi, condus─â de generalul de Gaulle din Marea Britanie, care putea beneficia de sprijinul BBC pentru a recruta voluntari din Fran╚Ťa ╚Öi pentru a stabili o leg─âturi simbolic─â ├«ntre cei care continuau r─âzboiul ├«n numele Fran╚Ťei libere. ├Äns─â Mi╚Öcarea lui de Gaulle, de╚Öi foarte important─â, a fost diferit─â de ce s-a ├«nt├ómplat de fapt pe continent, ├«n Fran╚Ťa ocupat─â. Aici, mi╚Öc─ârile de Rezisten╚Ť─â s-au dezvoltat treptat, iar unele grupuri nici nu ╚Ötiau de ini╚Ťiativa generalului aflat de partea cealalt─â a Canalului M├ónecii. Al─âturi de grupurile de Rezisten╚Ť─â au ac╚Ťionat ╚Öi re╚Ťelele secrete care transmiteau englezilor informa╚Ťii despre germani.

├Än primii doi ani de ocupa╚Ťie, Gestapo-ul nu s-a f─âcut sim╚Ťit ├«n egal─â m─âsur─â ├«n toate regiunile Fran╚Ťei. Nici politicile represive ale regimului de la Vichy nu erau resim╚Ťite la fel ├«n toat─â Fran╚Ťa, cu o singur─â excep╚Ťie: popula╚Ťia evreiasc─â. Aceasta era persecutat─â nu doar de germani, ci ╚Öi prin legisla╚Ťia impus─â de guvernul de la Vichy. De aceea, rezisten╚Ťa evreilor s-a afirmat foarte greu, ╚Öi abia dup─â ce au ├«nceput deport─ârile ÔÇô ├«n vara lui 1942 ÔÇô mi╚Öcarea de Rezisten╚Ť─â ├«n ansamblu a ├«nceput s─â-╚Öi dea seama de s─âlb─âticia antisemitismului german ╚Öi de m─âsura ├«n care guvernul de la Vichy colabora cu nazi╚Ötii ├«n privin╚Ťa arest─ârii ╚Öi persecut─ârii evreilor.

De-a lungul procesului de conturare ╚Öi dezvoltare a Rezisten╚Ťei, mul╚Ťi oameni au ajuns s─â se implice aproape din ├«nt├ómplare: g─âseau un pamflet clandestin ├«n cutia de scrisori, f─âceau o favoare unui prieten arestat transmi╚Ť├ónd un mesaj, ascundeau pe cineva care se ascundea de Gestapo, vedeau un vecin arestat etc. C─âile prin care oamenii au ajuns ├«n Rezisten╚Ť─â au fost foarte variate, la fel ╚Öi modalit─â╚Ťile prin care oamenii ├«╚Öi puneau talentele ╚Öi aptitudinile ├«n slujba acestei mi╚Öc─âri.

Activitatea Rezisten╚Ťei

├Änainte de r─âzboi, francezii aveau cea mai bogat─â pres─â politic─â din Europa. Dup─â ├«nfr├óngerea care a atras suprimarea libert─â╚Ťii de exprimare, at├ót de c─âtre cenzorii germani, c├ót ╚Öi de c─âtre guvernul de la Vichy, a fost necesar ca Rezisten╚Ťa s─â-╚Öi creeze propria re╚Ťea de pres─â. ╚śi a reu╚Öit s─â fac─â asta ├«ntr-o manier─â remarcabil─â. Publica╚Ťiile clandestine ├«╚Öi procurau informa╚Ťiile de la BBC, de la radioul elve╚Ťian, de la Moscova sau de la radiourile africane care au fost ├«nfiin╚Ťate de generalul de Gaulle. Au fost publicate bro╚Öuri, pamflete, ziare, chiar ╚Öi romane ╚Öi colec╚Ťii de poezii sau eseuri, acestea demonstr├ónd vitalitatea mi╚Öc─ârii de Rezisten╚Ť─â.

Nu to╚Ťi membrii rezisten╚Ťei ac╚Ťionau ├«n clandestinitate. Mul╚Ťi au r─âmas la slujbele lor, folosindu-se de acestea pentru a descoperi informa╚Ťii importante, pentru a proteja activit─â╚Ťile Rezisten╚Ťei ╚Öi pentru a-i sabota pe germani. E important de ╚Ťinut minte c─â nu doar germanii erau ╚Ťinta opera╚Ťiunilor Rezisten╚Ťei, ci ╚Öi francezii considera╚Ťi a fi colabora╚Ťioni╚Öti. Aceste ac╚Ťiuni ├«mpotriva cet─â╚Ťenilor francezi au fost atacate foarte dur de regimul de la Vichy ╚Öi, dup─â 1943, au fost catalogate drept ac╚Ťiuni teroriste.

Unitate și diversitate

Exist├ónd at├ót de multe grupuri r─âsfirate pe tot teritoriul Fran╚Ťei, o mi╚Öcare de Rezisten╚Ť─â unificat─â nu era posibil─â. ├Äns─â ├«n 1942-1943, de Gaulle ÔÇô cu ajutorul lui Jean Polin, PierreBrosselette, Christian Pineau ╚Öi al╚Ťii care au condus negocierile ├«ntre Rezisten╚Ť─â ╚Öi Londra, a reu╚Öit s─â unifice ├«ntr-o mare m─âsur─â grupurile separate de Rezisten╚Ť─â ├«ntr-o mi╚Öcare c├ót de c├ót unit─â cu un program unitar. Comuni╚Ötii au r─âmas, oficial, ├«n afara acestei Rezistente Unite (Mouvments Unis de la Resistance), p─âstr├óndu-╚Öi propria conducere ╚Öi linie de ac╚Ťiune, ├«ns─â a existat ├«ntotdeauna o colaborare ├«ntre cele dou─â grupuri.

Semnifica╚Ťia Rezisten╚Ťei

├Än esen╚Ť─â, Rezisten╚Ťa a fost o reafirmare a independen╚Ťei ╚Öi individualit─â╚Ťii Fran╚Ťei, precum ╚Öi o lupt─â pentru rec├ó╚Ötigarea libert─â╚Ťii ╚Öi, mai ales, a integrit─â╚Ťii na╚Ťionale. ├Än termeni militari, ea ar fi putut s─â realizeze mai multe dac─â ar fi fost integrat─â mai eficient planurilor ╚Öi strategiilor Alia╚Ťilor. Dup─â cum a demonstrat agentul SOE Harry Ree la fabrica Peugeot de la Montbeliard, sabotajul efectuat de Rezisten╚Ť─â putea fi mult mai eficient ╚Öi mai econom ├«n materie de resurse dec├ót bombardamentele aleatorii precum cel de la Rennes, din 9 martie 1944, ├«n urma c─âruia au murit 300 de civili, iar ╚Ťinta militar─â abia a fost atins─â. Rezisten╚Ťa a contribuit foarte mult la eliberarea a 2/3 din teritoriul Fran╚Ťei, iar ambuscadele ╚Öi sabotajele organizate au afectat retragerea ╚Öi regruparea armatei germane dup─â debarcarea Alia╚Ťilor.

Alternativa ar fi fost colabora╚Ťionismul sau politica de a╚Öteptare ÔÇô ceea ce francezii numesc ÔÇ×attentismeÔÇŁ, a am├óna o decizie p├ón─â la clarificarea unei situa╚Ťii. Colabora╚Ťionismul ar fi condus ├«n cele din urm─â la r─âzboiul ├«mpotriva Alia╚Ťilor, iar attentisme-ul la e╚Öecul unei na╚Ťiuni ├«ntregi de a c├ó╚Ötiga respectul celor care, ├«n alte p─âr╚Ťi, continuau s─â lupte ├«mpotriva Germaniei. Datorit─â Mi╚Öc─ârii de Rezisten╚Ť─â, Fran╚Ťa a putut s─â-╚Öi redob├óndeasc─â ÔÇô ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â ÔÇô statutul ├«n lumea postbelic─â.

Vorbind ulterior despre alegerea f─âcut─â, mul╚Ťi membri ai Rezisten╚Ťei ├«l parafrazeaz─â pe Albert Camus, el ├«nsu╚Öi participant la Mi╚Öcare, care spunea: ÔÇ×Ce altceva am fi putut face? Nu puteam fi de cealalt─â parte a lag─ârelor de concentrare.ÔÇŁ

Sursa: Roderick Kedward, The Resistance in France, ├«n ÔÇ×History TodayÔÇŁ, 34, nr. 6, iunie 1984

Vezi și:

-Agnes Humbert, Resistance. Războiul nostru, București, Editura Rao, 2010

-Ren├ę Hostache, Le Conseil National de la R├ęsistance: les institutions de la clandestinit├ę, Paris , Presses Universitaires de France, 1958

-Marie Granet, D├ęfense de la France: histoire d'un mouvement de r├ęsistance (1940-1944), Paris, Presses Universitaires de France, 1960