image

RELAȚIILE ROMÂNO-CEHE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

RELAȚIILE ROMÂNO-CEHE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Conform unui raport al politicii externe al Republicii Cehia din anul 2001, ÔÇťRom├ónia este un partener tradi╚Ťional pentru Cehia ├«n zona de sud-est a EuropeiÔÇŁ. Pentru a ajunge la o astfel de rela╚Ťie str├óns─â, este nevoie de mult timp ╚Öi de implicarea activ─â ╚Öi constructiv─â a ambelor p─âr╚Ťi.

F─âr─â dubiu, rela╚Ťia dintre cehi ╚Öi rom├óni s-a n─âscut cu mult ├«nainte de momentul oficial consemnat. Pentru a caracteriza ├«n mod echitabil rela╚Ťia celor dou─â popoare, este absolut necesar s─â analiz─âm ├«n mod mai profund istoria acestora pentru a g─âsi punctul comun de leg─âtur─â al acestei conexiuni.

image

Din aceast─â perspectiv─â. Ambasada Republicii Cehia ├«n Rom├ónia reu╚Öe╚Öte s─â fac─â un scurt sumar al acestor rela╚Ťii pe site-ul wi web la aniversarea a 90 de ani de rela╚Ťii ├«ntre fosta Cehoslovacie ╚Öi Rom├ónia. Rela╚Ťia, ├«n sine, dintre aceste dou─â entit─â╚Ťi poate cu u╚Öurin╚Ť─â s─â fie catalogat─â ca una solid─â, de baz─â, ├«ns─â ├«n acest caz aten╚Ťia trebuie ├«ndreptat─â spre mecanismul din spatele acestor afirma╚Ťii pentru elementele particulare sau individuale ce se remarc─â ├«ntr-un astfel de discurs.

PRIMA ALIANȚĂ CREATĂ

Una dintre primele leg─âturi ├«ntre cele dou─â popoare a fost rezultatul schimburilor reciproc avantajoase ├«n timpul dinastiei P┼Öemyslid. Ac╚Ťiunea, ├«n sine, a fost rezultatul unei nevoi tot mai mari pentru diverse textile, de la articole vestimentare la p├ónz─â ╚Öi alte accesorii de purtat ├«n zona Carpato-danubian─â.

Istoricul Radu M├órza, specializat pe studiile culturilor slave, scoate ├«n eviden╚Ť─â ├«ntr-un articol relativ concis de-al s─âu c─â vlahii, la r├óndul lor, se aflau ├«ntr-o c─âl─âtorie ce avea ca scop principal g─âsirea unui loc oportun pentru stabilire sau relocare, astfel c─â ├«n perioada XIV-XV se puteau ├«nt├ólni adesea vlahi ├«n zona central─â a Europei. Chiar dac─â aceste popula╚Ťii de vlahi au fost asimilate rapid, exist─â anumite datini ce au r─âmas p├ón─â ├«n ziua de azi. Acela╚Öi lucru se poate spune ╚Öi despre denumirile p─âstrate ├«n anumite regiuni, cum este de exemplu regiunea Valassko din Moravia.

image
image

Mi╚Öcarea husit─â a contribuit de asemenea la schimburile culturale dintre poporul proto-rom├ón ╚Öi cel al slavilor din centrul Europei. ├Än Moldova, de exemplu, exist─â dovezi ale sosirii unor indivizi husi╚Ťi ├«n numere considerabile ├«ntr-o zon─â cunoscut─â ast─âzi ├«n Rom├ónia sub numele de Hu╚Öi. Numele loca╚Ťiei, ├«n sine, ar eviden╚Ťia o leg─âtur─â profund─â cu aceast─â comunitate. Alte nume de loca╚Ťii includ Cehu Silvaniei, Horoatul Cehului ╚Öi Ceheiu. ╚śi ├«n cazul acestora se pot identifica r─âd─âcini puternice ale poporului ceh.

Una dintre cele mai cunoscute prime ciocniri ale celor două elemente s-a petrecut în anul 1601, atunci când Mihai Viteazul a cerut ajutorul Imperiului Habsburgic în contextul mai larg al războiului de 15 ani cu Imperiul Otoman. Cu doi ani înainte, Rudolf al II-lea îi oferea domnitorului român o proprietate în Silezia. În cele ce au urmat, colaborarea dintre poporul român și Imperiul Habsurgic s-a intensificat. Mai multe tratate au fost semnate care au garantat ajutor domnitorului Mihai Viteazul din partea împăratului, împotriva inamicului comun turc.

Dup─â aceste evenimente, leg─âturile dintre cele dou─â popoare va sc─âdea vizibil. Acestea se vor reintensific ├«n perioada dintre secolele XIX ╚Öi XX. Cet─â╚Ťeni cehi precum pictorul Anton Chl├ídek (1794 - 1882) sau medicul Jakub ─î├şhak (1800 - 1888) sunt doar c├óteva personalit─â╚Ťi din Cehia care au reu╚Öit s─â se stabileasc─â ╚Öi s─â-╚Öi duc─â traiul pe teritoriul Principatelor Rom├óne. Alte persoane, mai pu╚Ťin cunoscute, din zona Cehiei ar fi ocupat pozi╚Ťii ├«n societatea rom├ón─â ├«n r├óndul burgheziei, preponderent, av├ónd slujbe precum cea de farmacist, inginer, artist sau dactilograf.

Personalit─â╚Ťi rom├óne care au trecut prin Praga includ pe Mihai Eminescu, poetul na╚Ťional al Rom├óniei ╚Öi Bogdan Petriceicu Ha╚Ödeu, istoric ╚Öi profesor la Universitatea Bucure╚Öti. Dincolo de aceste aspecte, teritoriile Cehiei erau o destina╚Ťie faimoas─â pentru majoritatea indivizilor din clasele sociale superioare ale Rom├óniei. Destina╚Ťii precum Karlovy Vary ╚Öi Mariansk├ę L├ízn─Ť erau cunoscute destina╚Ťii de relaxare pentru rom├ónii secolelor XIX ╚Öi XX.

Se poate spune, de asemenea, c─â ├«mp─ârt─â╚Öirea idealurilor din 1848 este un alt punct de cotitur─â pentru rela╚Ťiile rom├óno-cehe.

RELAȚIILE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Cu toate acestea, data oficial─â a stabilirii rela╚Ťiilor dintre Rom├ónia ╚Öi Cehia este ├«n perioada interbelic─â, ├«n data de 30 ianuarie 1920, data la care primul ambasador ceh, Bohumil ─îerm├ík, confirm─â preluarea pozi╚Ťiei ├«n fa╚Ťa monarhului Carol al II-lea. Potrivit Republicii Cehe, ├«nceputul acestei rela╚Ťii avantajoase este imediat dup─â aprobarea aceluia╚Öi ─îerm├ík ├«n pozi╚Ťia de ambasador de c─âtre autorit─â╚Ťile cehe, adic─â la 1 septembrie 1919.6 august 1920 ├«l aduce pe Constantin Hiott ├«n pozi╚Ťia de reprezentant al Rom├óniei ╚Öi a intereselor sale la Praga.

image

Prim─âvara anului 1921 este anul ├«n care se v─âd primele rezultate concrete ale acestei rela╚Ťii oficial ├«ncepute, prin semnarea unui acord de ajutorare militar─â reciproc─â semnat de prim-mini╚Ötrii ambelor state, Take Ionescu ╚Öi Edvard Bene┼í. Un alt important eveniment ├«n anul 1921 este ╚Öi semnarea unui acord comercial ├«ntre cele dou─â state, document re├«nnoit ├«n 1930 de c─âtre autorit─â╚Ťile respectivelor state. Prin intermediul colabor─ârii la nivel regional statele din centru ╚Öi estul Europei caut─â o solu╚Ťie pentru colaborare pe plan militar, un sistem de alian╚Ťe care s─â le protejeze ├«mpotriva unui poten╚Ťial agresor ╚Öi care s─â garanteze simultan pacea ╚Öi prosperitatea ├«n regiune.

Deja se prefigura o ├«nt├ólnire a reprezentan╚Ťilor forma╚Ťiunii ce avea s─â se numeasc─â Mica Antant─â. Ajutorul reciproc avea s─â fie stabilit printr-o serie de vizite oficiale din partea tuturor ╚Ť─ârilor participante, ├«ncep├ónd cu cea dintre prim-ministrul Ion C. Br─âtianu, Carol al II-lea ╚Öi pre╚Öedintele Edvard Bene┼í.

Un personaj ceh a c─ârui implicare l-au plasat ├«n structurile Academiei Rom├óne este Jan Urban Jarn├şk (1848 - 1923), un iubitor al poporului rom├ón, lingvist ╚Öi profesor al Universit─â╚Ťii Caroline din Praga, acolo unde acesta a contribuit ├«n mod direct ├«n popularizarea limbii rom├óne drept limb─â latin─â. Acesta este unul dintre cehii cei mai aprecia╚Ťi ├«n Rom├ónia tocmai din cauza contribu╚Ťiei sale la cauza na╚Ťional─â. Acela╚Öi Jarn├şk avea s─â pun─â bazele unui institut Ceho-rom├ón la Praga. Acesta era unul dintre importan╚Ťii colec╚Ťionari de folclor ╚Öi un asociat constant al politicienilor rom├óni de la acea vreme.

La polul opus, o personalitate rom├ón─â interesat─â ├«n mod constant de ├«nt─ârirea rela╚Ťiilor cu Cehoslovacia, al acea vreme, a fost cunoscutul istoric ╚Öi om politic Nicolae Iorga. ├Än anul 1923 acesta a sus╚Ťinut mai multe lec╚Ťii la universit─â╚Ťile din Praga ╚Öi Brno, totodat─â fiind ales ca membru de onoare al Societ─â╚Ťii Regale Cehe. Iorga pune bazele unei asocia╚Ťii studen╚Ťe╚Öti ce includea at├ót rom├óni c├ót ╚Öi cehoslovaci. ├Än ceea ce prive╚Öte lucr─ârile sale scrise, Nicola Iorga nu omite realizarea unor portrete ├«n cuvinte pentru personalit─â╚Ťi precum T.G. Masaryk, Konstantin Jire─Źek, Alois Ra┼í├şn, Jaroslav Bidlo, Iacob Felix, men╚Ťion├ónd totodat─â ╚Öi pe Jan Hus sau Franti┼íek Palack├Ż.

MO╚śTENIREA INTERBELIC─é

La pu╚Ťin timp dup─â toate aceste realiz─âri, ostilit─â╚Ťile celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial au for╚Ťat ├«nchiderea temporar a rela╚Ťiilor dintre cele dou─â popoare. Chiar ╚Öi a╚Öa, trebuie men╚Ťionat faptul c─â ├«n 1944 armata rom├ón─â particip─â la procesul de eliberare al Cehoslovaciei, ├«n ora╚Öe precum Bansk├í Bystrica, Zvolen, Brno, Krom─Ť┼Ö├ş┼ż, Prost─Ťjov, Olomouc, Humpolec. Capania scoate la iveal─â faptul c─â ├«n ciuda tuturor ostilit─â╚Ťilor, destule prietenii ╚Öi vehci leg─âturi au fost p─âstrate ├«ntre indivizii celor dou─â popoare.

Rela╚Ťiile apropiate dintre cele dou─â na╚Ťiuni ├«n perioada interbelic─â, prin numeroasele lor manifest─âri au eviden╚Ťiat caracterul benefic at├ót pentru o parte c├ót ╚Öi pentru cealalt─â. ├Än aceast─â perioad─â au fost ├«ncurajate noi descoperiri ├«n domenii precum cel cultural sau ╚Ötiin╚Ťific, simultan realiz├óndu-se o alian╚Ť─â ce avea s─â sus╚Ťin─â traiul pa╚Önic pe teritoriul celor dou─â state.

Cu leg─âturi ├«n prezent, istoricii cehi ╚Öi rom├óni au contribuit la evolu╚Ťia ambelor state. ├Än ceea ce prive╚Öte aceast─â afirma╚Ťie, Radu M├órza concluzioneaz─â ├«n discursul s─âu scris, amintind c─â la baza prosperit─â╚Ťii se afl─â colaborarea ╚Öi traiul pa╚Önic al─âturi de vecini.

M├órza prezint─â lucrarea lui Josef Mac┼»rek (1901Ôłĺ1992), profesor la Universitatea Masaryk din Brno, amintind de importan╚Ťa cercet─ârilor sale cu privire la colonizarea vlahilor de pe teritoriile cehilor, leg─âtura domnitorului Mihai Viteazul cu aceast─â zon─â dar ╚Öi luptele dintre polonezi ╚Öi Imperiul Habsburgic pentru Marea Neagr─â.

Un alt istoric, Mihail P. Dan (1907Ôłĺ1976), profesor la Universitatea din Cluj, ╚Öi-a dedicat aproape toat─â cariera studiului rela╚Ťiilor dintre Rom├ónia ╚Öi Cehoslovacia, pornind din perioada medieval─â ╚Öi continu├ónd p├ón─â la ├«nceputul secolului XX.

├Än cele din urm─â, din perspectiva rom├óneasc─â, rela╚Ťiile cu poporul ceh se mai pot exprima ╚Öi prin intermediul unei liste de personalit─â╚Ťi autohtone ce au avut tangen╚Ťe ├«n diferitele domenii de activitate. Tudor Arghezi, Ilie B─ârbulescu, Lucian Blaga, Gheorghe I. Br─âtianu, Constantin Br├óncu╚Öi, Ion Luca Caragiale, Ovid Densu╚Öianu, George Enescu, Constantin Marinescu, Tudor Mu╚Öatescu, Constantin Notarra, Petre P. Panaitescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahu╚Ť─â, ├«mpreun─â cu numero╚Öi lectori rom├óni de la prestigioasele universit─â╚Ťi din Brno ╚Öi Praga sunt doar o parte din cei ce au p─âstrat un loc special ├«n sufletul lor pentru ╚Ť─ârile Europei Centrale, cu prec─âdere Cehia.

Continuarea acestei mo╚Öteniri ├«n rela╚Ťia dintre Rom├ónia ╚Öi Cehia a continuat ╚Öi ├«n perioada postbelic─â, amintind aici de condamnarea implic─ârii ╚Ť─ârilor semnatare ale Pactului de la Var╚Öovia ├«n Cehia anului 1968 ├«n cadrul ac╚Ťiunii cunoscute ╚Öi sub denumirea de Prim─âvara de la Praga. Totodat─â, sus╚Ťinerea Rom├óniei de c─âtre Cehia ├«n forumul Uniunii Europene pentru aderarea la aceste structuri moderne este ├«nc─â o dovad─â a respectului reciproc acordat ├«n baza unei rela╚Ťii de prietenie trainice.

Colaborarea pe plan economic, politic ╚Öi cultural ├«ntre cele dou─â entit─â╚Ťi este o garan╚Ťie a importan╚Ťei rela╚Ťiei dintre cele dou─â, un parteneriat ce s-a ├«ntins ╚Öi ├«nc─â o mai face mai bine de 100 de ani.

BIBLIOGRAFIE:

┬Ě         OTT, Libor,Report of the Foreign Policy of the Czech Republic,IIR, Prague:2002

┬Ě         PALIGA, Sorin, Romano-Bohemica I: Journal for Central European Studies, Editura Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, Bucure╚Öti: 2010

┬Ě         http://www.rouemb.cz/bil1.html

┬Ě         http://praga.mae.ro/node/221

┬Ě         http://www.rador.ro/2015/02/04/documentar-romania-cehia-95-de-ani-de-relatii-diplomatice/

┬Ě         http://www.mzv.cz/bucharest/en/bilateral_relations/history_of_czech_romanian_relations.html

Surse foto

https://www.vectorstock.com/royalty-free-vector/flags-romania-and-czech-republic-on-a-white-vector-26203103

https://en.wikipedia.org/wiki/Edvard_Bene%C5%A1#/media/File:Edvard_Bene%C5%A1.jpg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga#/media/Fi%C8%99ier:Nicolae_Iorga_(1).jpg

https://www.prague.fm/ro/24324/universitatea-carol-din-praga/

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:MIguelBenesCarolIIPabloDeYugoslavia1936.jpeg