Regele Mihai si intoarcerea armelor contra Germaniei naziste
In august 1944, pe masura ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estica a Romaniei, Mihai s-a alaturat politicienilor favorabili Aliatilor, care ii includea pe comunisti. La 23 august 1944 Mihai l-a destituit si l-a arestat pe Antonescu. In aceeasi noapte, noul prim-ministru, generalul locotenent Constantin Sanatescu, l-a incredintat pe Antonescu comunistilor, care l-au predat sovieticilor la 1 septembrie 1944.
Intr-un apel radiodifuzat catre natiune si armata, Mihai a proclamat loialitatea Romaniei fata de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat incetarea focului impotriva Aliatilor si a declarat razboi Germaniei.
Acestea, insa, nu au impiedicat o ocupatie sovietica, rapida, nici capturarea de catre URSS a circa 130.000 de militari romani, dusi ulterior in prizonierat in Uniunea Sovietica, unde multi au pierit in lagare de munca fortata.
Armistitiul cu Aliatii a fost semnat trei saptamani mai tarziu, la 12 septembrie 1944, „in termeni impusi aproape in intregime de Uniunea Sovietica”, ca o consecinta, intre altele, si a faptului ca aceasta isi desfasurase fortele armate pe tot teritoriul Romaniei. In aceasta situatie, unii au considerat lovitura de stat drept „capitulare”, o „predare”„neconditionata”in fata sovieticilor si a aliatilor lor.