image

Reformă în vreme de război la Ministerul de Interne

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Dumitru Paraschiv

Pentru Ministerul Afacerilor Interne, perioada 1941-1944 a însemnat centralizarea și reorganizarea structurilor din subordine, o importantă dotare logistică, creșterea numărului efectivelor și o semnificativă sporire bugetară.

Jandarmeria rural─â se reorganizeaz─â

Jandarmeria rural─â a cunoscut o nou─â organizare, prin Decretul-lege nr. 264, din 22 aprilie 1943. Conform noilor prevederi, jandarmeria apar╚Ťinea Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, fiind pus─â la dispozi╚Ťia M.A.I. ├«n scopul ├«ndeplinirii unor atribu╚Ťii de poli╚Ťie, care se refereau la siguran╚Ť─â ╚Öi ordine public─â.

Jandarmeria era compus─â din: forma╚Ťiuni teritoriale, mobile, de ora╚Ö ╚Öi speciale, ╚Öcoli, forma╚Ťiuni de instruc╚Ťie ╚Öi servicii. Organul central care coordona activitatea acestei institu╚Ťii era Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale ╚Öi era condus de c─âtre un general cu titlul de inspector general al Jandarmeriei, numit prin decret de c─âtre Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale.

Inspectorul general avea ╚Öi rangul de subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Jandarmeria era ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n urm─âtoarele forma╚Ťiuni teritoriale: posturi, sec╚Ťii, legiuni, inspectorate ╚Öi subinspectorate generale.

Atribu╚Ťii poli╚Ťiene╚Öti pentru p─âstrarea ordinii

Pe l├óng─â inspectoratele de jandarmi puteau fi organizate forma╚Ťiuni mobile, unit─â╚Ťi cu atribu╚Ťii poli╚Ťiene╚Öti, care ac╚Ťionau ├«n mod preventiv sau represiv ├«n momentul ├«n care ordinea public─â ╚Öi siguran╚Ťa erau amenin╚Ťate. Aceste forma╚Ťiuni puteau ac╚Ťiona at├ót ├«n teritoriul rural, c├ót ╚Öi ├«n cel urban.

Regimentul de Jandarmi Pede╚Ötri era forma╚Ťiunea mobil─â care ac╚Ťiona pe teritoriul Capitalei, efectivele acestuia fiind puse la dispozi╚Ťia Prefecturii Poli╚Ťiei Capitalei. Pentru nevoile de siguran╚Ť─â ╚Öi ordine public─â ale statului, mai puteau fi create forma╚Ťiunile speciale de jandarmi.

Efectivele Jandarmeriei se compuneau din: ofi╚Ťeri, subofi╚Ťeri de jandarmi ╚Öi militari ├«n termen de serviciu. Ofi╚Ťerii erau recruta╚Ťi din cadrul ╚Öcolilor de ofi╚Ťeri de jandarmi ╚Öi, la angajare, trebuiau s─â fie licen╚Ťia╚Ťi ├«n drept.

Structura organizatoric─â a Inspectoratului General al Jandarmeriei era urm─âtoarea:

  • Serviciul de Stat Major
  • Direc╚Ťia Siguran╚Ťei ╚Öi Ordinii Publice
  • Direc╚Ťia Personalului

Cresc salariile

Departamentele de siguran╚Ť─â ╚Öi ordine public─â au cunoscut transform─âri importante. Au fost disponibiliza╚Ťi 204 func╚Ťionari din cadrul Direc╚Ťiei Generale a Poli╚Ťiei. Efectivul personalului acestei institu╚Ťii a crescut, ├«ns─â, cu 59%.

Personalul Prefecturii Poli╚Ťiei Capitalei a sporit cu 1.758 de func╚Ťionari. Fiecare post de jandarmerie rural─â a ajuns la un num─âr de cel pu╚Ťin cinci jandarmi. Un mare accent s-a pus pe preg─âtirea personalului M.A.I. ├Än cadrul P.P.C. exista p├ón─â ├«n 1942 doar ╚ścoala gardienilor publici, iar p├ón─â ├«n 1943 s-au organizat numeroase cursuri de specializare pentru ofi╚Ťeri, agen╚Ťi ╚Öi subofi╚Ťeri.

├Än cadrul Jandarmeriei rurale s-au organizat, de asemenea, cursuri de specializare. Sporurile salariale pentru jandarmi au crescut ├«n medie cu p├ón─â la 60 de procente. Soldele ofi╚Ťerilor jandarmi au crescut cu 51%, iar ale subofi╚Ťerilor, cu 100%. Suma alocat─â ├«ntre╚Ťinerii trupei a crescut cu 30%.

image
Vagon cistern─â din cadrul trenului baie-sp─âl─âtorie

├Än privin╚Ťa dot─ârii, D.G.P. a primit 41 de automobile, 23 de motociclete, armament ╚Öi muni╚Ťie. P.P.C. avea ├«n 1940 ╚Öapte autoturisme, 17 autocamioane ╚Öi 32 de motociclete. ├Än 1943, num─ârul acestora a crescut la: 49 autoturisme, 11 autocamioane, 48 motociclete cu ata╚Ö, la care se mai ad─âugau 100 de biciclete.

Suma alocat─â poli╚Ťiei pentru dotarea cu mobilier era ├«n 1943 de 1 685 135 lei, comparativ cu 285 000 lei, ├«n 1940. Poli╚Ťia mai beneficia de suma de 404 000 lei, pentru diferite materiale. Jandarmeria a primit urm─âtoarele dot─âri: 46 autocamioane, 37 motociclete, 90 autoturisme, 79 biciclete; ├«n dotarea acestei institu╚Ťii mai intrau: 50 de instala╚Ťii de radio-recep╚Ťie ╚Öi un laborator de poli╚Ťie tehnic─â pe l├óng─â I.G.J.

Se reduce num─ârul comunelor

S-a realizat, o suprapunere ╚Öi o uniformizare a unit─â╚Ťilor administrative, ├«n cadrul jude╚Ťelor, pentru ca fiecare unitate administrativ─â s─â aib─â unit─â╚Ťi agricole, medicale, ╚Öcolare. Scopul era o mai bun─â coordonare ╚Öi un sistem unitar de control. S-au ├«nfiin╚Ťat consiliile de colaborare comunal─â, pretoral─â ╚Öi jude╚Ťean─â, asigur├óndu-se colaborarea diferitelor autorit─â╚Ťi ├«n cadrul conducerii administrative.

A avut loc arondarea comunelor ╚Öi reducerea num─ârului acestora de la 5 399 la 4 912, prin contopiri ╚Öi diferite transform─âri, ├«n scopul unei mai bune organiz─âri administrative ╚Öi financiare a unit─â╚Ťilor locale. S-au asigurat noi mijloace de control administrativ ╚Öi au fost ├«mbun─ât─â╚Ťite sursele de venituri locale.

Prefec╚Ťii de jude╚Ť au atribu╚Ťii clare de control

A fost instaurat controlul sistematic al administra╚Ťiilor publice. Prin legea din 8 ianuarie 1942 s-a dispus formarea inspectoratelor generale administrative, form├óndu-se 11 circumscrip╚Ťii de control. Inspectorii generali administrativi, prefec╚Ťii, subprefec╚Ťii ╚Öi pretorii aveau obliga╚Ťia de a inspecta detaliat administra╚Ťiile locale.

Prin legea din 5 februarie 1943 ╚Öi prin decizia ministerial─â din 14 iulie, acela╚Öi an, inspectorii generali administrativi au primit urm─âtoarele atribu╚Ťii: executarea tutelei bugetelor, controlul legalit─â╚Ťii actelor, acordarea concediilor.

Prin legea din 5 octombrie 1942, prefec╚Ťilor de jude╚Ť li s-a acordat un drept de control ╚Öi de disciplin─â asupra personalului serviciilor exterioare ale tuturor ministerelor, care activau pe teritoriul jude╚Ťului. Au fost revizuite condi╚Ťiile de recrutare ╚Öi situa╚Ťia personalului din administra╚Ťiile locale.

Salariile func╚Ťionarilor din cadrul acestora, dar ╚Öi din administra╚Ťia central─â, a crescut de patru ori. Legea din 25 martie 1942 a permis fixarea cadrului personalului din administra╚Ťia local─â ╚Öi repartizarea uniform─â a func╚Ťionarilor jude╚Ťeni ╚Öi comunali. La 20 mai 1943 s-a dispus disponibilizarea func╚Ťionarilor care nu corespundeau cerin╚Ťelor serviciului.

Sunt anulate contractele oneroase

Reeșalonarea veniturilor, dispusă la 24 ianuarie 1942, a permis fiecărei comune să nu aibă venituri ordinare mai mici de 200.000 lei anual. Sumele cheltuite de M.A.I pentru folos obștesc, între 1941-1943, au fost de 8.867.000.000 lei, aceasta însemnând o medie anuală de 4.433.000.000 lei, în timp ce în cei 20 de ani anteriori s-au cheltuit 23.060.000.000 lei, adică 1.150.000.000 lei, mediu anual.

Comparativ, ├«nsemna o cre╚Ötere de 3,5 ori. Au fost anulate contracte oneroase ╚Öi nefolositoare la Pite╚Öti, Ploie╚Öti, Beiu╚Ö, Olteni╚Ťa, Boc╚Öa Montan─â, Boc╚Öa Rom├ón─â.

├Än scopul cre─ârii de noi venituri comunelor, dar ╚Öi a form─ârii de noi me╚Öte╚Öugari, s-au ├«nfiin╚Ťat ateliere ├«n zonele rurale. O aten╚Ťie deosebit─â a fost acordat─â reorganiz─ârii administrative a teritoriilor eliberate, Basarabia ╚Öi nordul Bucovinei.

├Än acest sens, au fost trimi╚Öi acolo inspectori administrativi ╚Öi pretori, mandata╚Ťi de Mihai Antonescu cu aplicarea unor m─âsuri reformatoare, mai ales ├«n domeniul agricol. Politica reformelor agrare era subliniat─â ca unul din principalele obiective ale politicii administrative rom├óne╚Öti.

ÔÇ×Mai concret: ├«n Basarabia ╚Öi Bucovina vom face experien╚Ťa rolului de ini╚Ťiativ─â ╚Öi r─âspundere a agentului administrativÔÇť, sublinia vicepre╚Öedintele Consiliului de Mini╚Ötri.

├Ämpropriet─ârirea tinerilor c─âs─âtori╚Ťi

S-a dispus revizuirea ├«ntregii propriet─â╚Ťi din teritoriile eliberate, pentru a fundamenta noua organizare pe baza principiului ÔÇ×sf├ónt ╚Öi istoricÔÇť al propriet─â╚Ťii individuale. Aceast─â restabilire a propriet─â╚Ťii individuale trebuia s─â fie realizat─â prin metode de cercetare corect─â a tuturor drepturilor de proprietate.

├Än acest scop, trebuia efectuat─â o revizuire cadastral─â a ├«ntregii propriet─â╚Ťi individuale din cele dou─â teritorii. Noua organizare prevedea ├«mpropriet─ârire cu p─âm├ónt a tinerilor c─âs─âtori╚Ťi ╚Öi punea accent pe formarea unei p─âturi de mijloc a proprietarilor agricoli.

Observ─âm accentuarea rolului propriet─â╚Ťii private, factorul determinant al dezvolt─ârii economice ├«ntr-o societate capitalist─â. Se realiza re├«ncadrarea vechilor provincii ├«n sistemul firesc ╚Öi tradi╚Ťional al vie╚Ťii economice rom├óne╚Öti.

Eliberarea teritoriilor dintre Prut ╚Öi Nistru nu a ├«nsemnat doar refacerea grani╚Ťelor noastre fire╚Öti, ci ╚Öi alungarea du╚Ömanului de moarte al propriet─â╚Ťii private, comunismul.

Noile ini╚Ťiative nu reprezentau doar un pas important ├«n normalizarea vie╚Ťii economice ├«n provinciile dezrobite, dar se constituiau ╚Öi ├«ntr-un factor ├«ncurajator pentru popula╚Ťia rom├óneasc─â de acolo. Aceasta suportase ├«ntr-un timp foarte scurt urm─ârile invaziei sovietice ╚Öi ale comunismului, respectiv ale r─âzboiului.

Autoriza╚Ťii pentru firme comerciale

P├ón─â ├«n septembrie 1942, ├«n Basarabia au fost repuse ├«n func╚Ťiune 901 ├«ntreprinderi industriale ╚Öi s-au ├«nfiin╚Ťat alte ╚Öase. Au fost autorizate 5.089 de firme comerciale.

├Än Bucovina au fost repuse ├«n func╚Ťiune 393 de ├«ntreprinderi industriale ╚Öi 2.151 de ├«ntreprinderi ╚Ť─âr─âne╚Öti. Au fost eliberate 4.164 de autoriza╚Ťii pentru firme comerciale.

Prin re├«ncadrarea administrativ─â a celor dou─â provincii au reintrat ├«n patrimoniul statului rom├ón mari suprafe╚Ťe agricole: 394.000 ha. ├Än Basarabia ╚Öi 47.700 ha. ├Än Bucovina, la care s-au ad─âugat 273 de industrii alimentare ╚Öi forestiere ╚Öi peste 100 de altfel de industrii.

├Än Basarabia, printr-o subven╚Ťie guvernamental─â de 912.562.000 de lei, a fost reorganizat─â activitatea provinciei, prim├ónd domeniile economic ╚Öi medical.

Ministerul Afacerilor Interne a contribuit esen╚Ťial la ap─ârarea teritoriului rom├ónesc, la prevenirea unor acte de terorism ╚Öi diversiune, care vizau destr─âmarea Rom├óniei ╚Öi atentau la siguran╚Ťa statului rom├ón ├«n acele vremuri tulburi pentru umanitate.