Reflectări ale lumii comuniste în cinematografie jpeg

Reflectări ale lumii comuniste în cinematografie

­čôü Istoria Filmului
Autor: Beatrice Feleag─â

Ninotchka (1939)

Acest film, ├«n regia germanului Ernst Lubitsch, o plaseaz─â pe Greta Garbo ├«n rolul unei rusoaice autentice, femeie de o sobrietate ╚Öi rigiditate tipice societ─â╚Ťii URSS-ului care este trimis─â la Paris ├«n misiune. Ea reprezint─â imaginea unui popor guvernat de legi riguroase ╚Öi, ajuns─â ├«n Fran╚Ťa, intr─â ├«n contact cu lumea tipic occidental─â, ╚Öi totodat─â descoper─â viziunea Occidentului despre lumea comunist─â. Este interesant s─â observ─âm cum Ninotchka ajunge s─â se simt─â atras─â ╚Öi fascinant─â de tot ceea ce se presupunea c─â ar fi trebuit s─â deteate:o seduce comportamentul de parizian al lui Leon, adopt─â stilul vestimentar al fran╚Ťuzoaicelor, ├«nva╚Ť─â s─â r├ód─â, iar c├ónd se ├«ntoarce ├«n Rusia este cople╚Öit─â de regrete. Ninotchka este, ├«n acela╚Öi timp, o spumoas─â comedie romantic─â ├«n care dragostea trece de limitele idologiei, ale na╚Ťionalit─â╚Ťii sau ale geografiei, dar care ne ╚Öi construie╚Öte o paralel─â ├«ntre capitalism ╚Öi communism.

One, two, three (1961)

Filmul lui Billy Wilder ne vorbe╚Öte despre ├«ncercarea companiei Coca-Cola de a se extinde ├«n Berlinul de Est. Gasim aici un r─âzboi rece ├«ntre comunism ╚ÖiÔÇŽCoca-Cola, pentru c─â niciun alt produs comercial nu se identific─â at├ót de mult cu Statele Unite. Billy Wilder aduce ├«n prim-plan contrastul dintre capitalism ╚Öi comunism care, de┼či pare o distopie, ├«ncap ├«n acela┼či ora┼č-Berlinul de dup─â al Doilea R─âzboi Mondial. Filmul e o surs─â inepuizabil─â de stereotipuri care, analizate, creeaz─â mentalit─â┼úile ┼či reperele culturale ┼či sociale ale anilor 60. Este ├«n acela┼či timp o satir─â a razboiului rece care ├«nt─âre┼čte ideea c─â acest razboi a fost dus pe absolut toate planurile, din toate punctele de vedere. O vizionare cu aten┼úie ┼či o analiz─â detaliat─â a filmului ne demonstreaz─â c─â stereotipurile ┼či caracterul oamenilor ├«n general sunt rezultatul peisajului politic, social, cultural, economic al unei epoci. One, two, three este o satir─â la adresa societ─â┼úii comuniste care ├«┼či izoleaz─â indivizii de orice aspecte cultural sau sociale str─âine cu care ar putea intra ├«n contact. Pentru c─â iat─â ce se ├«nt├ómpl─â cu un comunist care st─â prea mult ├«n preajma unui capitalist:ajunge s─â citeze din Thomas Jefferson, Abraham Lincoln ┼či angajamentul de credin┼ú─â fa┼ú─â de drapel ├«n aceea┼či fraz─â:ÔÇ×Poate copiii no┼čtri vor face ca lumea asta s─â fie mai bun─â, o lume ├«n care to┼úi oamenii se nasc egali, unde va fi libertate ┼či justi┼úie pentru to┼úi.ÔÇŁ

vulpe vanator 312594l jpg jpeg

Vulpe ÔÇô v├ón─âtor (1993)

Regizorul Stere Gulea s-a inspirat pentru acest film din cartea Hertei M├╝ller. ├Änc─â de pe atunci vulpea era v├ón─âtorul, ╚Öi prezint─â evolu╚Ťia evenimentelor revolu╚Ťiei de la 1989, izbucnit─â ├«n Timi╚Öoara. Oana Pellea interpreteaz─â rolul unei profesoare ajuns─â ├«n aten╚Ťia Securit─â╚Ťii care ├«i for╚Ťeaz─â rezisten╚Ťa psihologic─â prin tot felul de tertipuri cu scopul de a o intimida ╚Öi a o face s─â recunoasc─â acuzele care ├«i sunt aduse. Vulpea este un simbol ce face leg─âtura tinerei profesoare cu trecutul:├«n dormitor are o blan─â de vulpe r─âmas─â amintire de la mama ei. Una dintre presiunile psihologice practicate de Securitate este s─â taie picioarele bl─ânii de vulpe, ulterior lipindu-le la loc de trunchi. Filmul te las─â cu o senza╚Ťia ap─âs─âtoare, o permanent─â privire a╚Ťintit─â asupra ta pentru a-╚Ťi ├«nregistra orice mi╚Öcare. Dictatura ╚Öi instrumentele prin care aceasta ac╚Ťioneaz─â se eviden╚Ťiaz─â permanent. Filmul se ├«ncheie cu euforia care pune st─âp├ónire pe oameni la c─âderea lui Ceau╚Öescu.

to live jpg jpeg

To live (1994)

Acest film al lui Yimou Zhang este ╚Öi ast─âzi, oficial, interzis ├«n China. Povestea urm─âre╚Öte via╚Ťa unei familii de-a lungul a trei decenii (anii 40-70) parcurg├ónd istoria zbuciumat─â a Chinei din aceste vremuri ÔÇô trec├ónd prin etape precum instaurarea comunismului sau revolu╚Ťia cultural─â a lui Mao Zedong. Filmul prezint─â comunismul cum a fost, at├ót faptele de glorie ale tovar─â╚Öilor comuni╚Öti ╚Öi felul ├«n care ace╚Ötia schimb─â societatea, c├ót ╚Öi gre╚Öelile comise ├«n timpul revolu╚Ťiei culturale c├ónd o putere prea mare a fost pus─â ├«n m├óinile tinerilor. To live a avut un impact fantastic, mai ales ├«n lumea european─â occidental─â, r─âm├ón├ónd ├«n continuare unul dintre cele mai bune filme care abordeaz─â aceast─â tem─â.

goodbye lenin 1 jpg jpeg

Good bye Lenin! (2003)

Anul 1989, Germania de Est:un t├ón─âr protesteaz─â ├«mpotriva regimului, iar mama acestuia, ├«ncrez─âtoare ├«n principiile ╚Öi dreptatea comunismului, urm─ârindu-╚Öi fiul ├«n timp ce este arestat, fiu care nu ├«i ├«mp─ârta╚Öea convingerile, intr─â ├«n com─â. C├óteva luni mai t├órziu, zidul Berlinului se pr─âbu╚Öe╚Öte, RDG-ul nu mai exist─â, iar mama ├«╚Öi revine. Sfatul medicului este ca aceasta s─â evite orice emo╚Ťie puternic─â, a╚Öa c─â t├ón─ârul se vede nevoit s─â reconstruiasc─â, special pentru ea, lumea RDG-ului ├«n propriul apartament, d├óndu-i impresia c─â nimic nu s-a schimbat. Regizorul Wolfgang Becker se inspir─â din biografia lui Lenin care ╚Öi-a tr─âit ultimii doi ani din via╚Ť─â ├«ntr-un mediu similar cu cel care este ilustrat ├«n film. Stalin ├«i permitea predecesorului s─âu s─â citeasc─â doar ziare cenzurate de toate ╚Ötirile politice care i-ar fi putut cauza acestuia un ╚Öoc emo╚Ťional ╚Öi i-ar fi gr─âbit sf─âr╚Öitul. Good bye Lenin ne ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â comunismul, reprezentat de imaginea mamei, reac╚Ťion├ónd la transform─ârile societ─â╚Ťii spre modernizare. Protagonistul, t├ón─ârul neam╚Ť, proasp─ât democratizat, face, totodat─â, ╚Öi o istorie contrafactual─â la scar─â mic─â ÔÇô ├«n propriul apartament.

l 1 jpg jpeg

The Lives of Others (2006)

R─âm├ónem ├«n Berlinul de Est, ├«n 1984, cinci ani ├«naintea c─âderii Zidului. Regizorul Florian Henckel von Donnersmarck ne introduce ├«n spatele cortinei Stasi, ╚Öi afl─âm cum agen╚Ťii de securitate ├«nregistrau fiecare mi╚Öcare ╚Öi fiecare cuv├ónt al persoanelor vizate. Povestea se centreaz─â pe un ofi╚Ťer de securitate a c─ârui misiune este s─â spioneze un dramaturg cu idei considerate amenin╚Ť─âtoare la adresa regimului comunist. Securistul se dovede╚Öte a fi o persoan─â sensibil─â, lumea care i se dezv─âluie prin intermediul microfoanelor ce ├«mp├ónzesc casa scriitorului ajung├ónd s─â-l absoarb─â ├«n totalitate. Descoperim ├«n RDG o lume a arti╚Ötilor ce nu se pot bucura de libertatea cuv├óntului, ╚Öi afl─âm dorin╚Ťa lor de a trece dincolo de Zid, dar mai ales, de a contribui cumva la distrugerea sistemului opresiv.

Nunt─â mut─â (2008)

nunta muta 346599l jpg jpeg

Hora╚Ťiu M─âl─âele regizeaz─â o adev─ârat─â parabol─â despre c├ót de absurd poate fi un regim totalitar ajuns ├«n punctul maxim al idolatriei fa╚Ť─â de dictator. Dup─â cum bine ╚Ötim, la 5 martie 1953 moare Joseph Stalin decret├óndu-se doliu general. Problema este, dup─â cum ne poveste╚Öte M─âl─âele, c─â ├«ntr-un mic sat rom├ónesc ziua de 5 martie trebuia s─â fie zi de nunt─â, motiv de s─ârb─âtoare ╚Öi veselie, lucru care devine imposibil prin lege. Nedorind s─â-╚Öi trimit─â invita╚Ťii acas─â ╚Öi s─â ri╚Öte s─â li se strice toat─â m├óncarea pe care o preg─âtiser─â, s─âtenii organizeaz─â o nunt─â mut─â, dar ulterior extrem de g─âl─âgioas─â, cu sf├ór╚Öit tragic. Filmul surprinde senza╚Ťia de pustiu pe care comunismul a l─âsat-o ├«n inimile oamenilor, lu├óndu-le ╚Öi dreptul la fericire.

amintiri din epoca de aur 1 tovarasi frumoasa e viata 122170l jpg jpeg

Amintiri din epoca de aur (2009)

Cristian Mungiu adopt─â ├«n acest film tema efectelor secundare ale comunismului asupra oamenilor de r├ónd. Ideea ├«n jurul c─âreia graviteaz─â povestirile grupate ├«n cele dou─â p─âr╚Ťi ale filmului, este aceea c─â acum putem privi spre trecut prin prisma comicului. Filmul nu-╚Öi propune s─â formuleze ni╚Öte adev─âruri fundamentale despre perioada comunist─â, ci s─â ne ofere o eliberare prin r├ós de toate tragediile epocii care au l─âsat un gust amar. Amintiri din epoca de aur a avut un succes fulminant, tras├ónd o linie extrem de sub╚Ťire ├«ntre tragic ╚Öi ridicol.