Radiografia unei lumi dispărute. O aşezare preistorică de acum 6.000 de ani
Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu alte opt instituții de cultură a inaugurat recent una dintre cele mai interesante expoziții temporare din România anului 2015. „Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut:Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6.000 de ani” scoate la lumină descoperirile excepţionale realizate de-a lungul timpului în această zonă. Statuetele și vasele antropomorfe din acest sit, de o valoare inestimabilă, au oferit date deosebit de importante pentru stabilirea fizionomiei oamenilor de acum 6.000 de ani.
Acum mai bine de 6.000 de ani, în Valea Dunării înflorea o civilizație ale cărei vestigii nu încetează să uimească chiar și în prezent, pe măsură ce urmele ei sunt scoase la lumină de cercetările arheologice. Denumită la nord de Dunăre Gumelnița, iar la sud de fluviu, în Bulgaria, Kodjadermen-Karanovo VI, această civilizație, alături de binecunoscuta cultură Cucuteni-Tripolie, reprezintă apogeul dezvoltării societății umane din Europa în a două jumătate a mileniului al V-lea î.Hr. și începutul mileniului al IV-le î.Hr.
Ocupând un areal impresionat ce cuprindea aproape toată zona Balcanică, civilizația Gumelnita a dezvoltat așezări de tip tell, caracterizate printr-o locuire de lungă durată. Originea acestei splendide civilizații se datorează unei migrații de populații dinspre Anatolia, fapt demonstrat de recentele analize ADN efectuate pe schelete umane din diverse necropole atribuite culturilor Boian și Gumelnița din România.
Sultana-Malu Roșu, unul dintre cele mai cunoscute situri arheologice din sud-estul Europei
În cadrul acestui areal, așezarea de la Sultana-Malu Roșu, situată în apropierea Dunării, reprezintă unul dintre cele mai cunoscute situri arheologice din sud-estul Europei, fiind primul în care s-a desfășurat o cercetare exhaustivă coordonată de către școala arheologică din România. Situl de la Sultana-Malu Roșu este localizat în sud-estul României, pe malul drept al lacului Mostiștea, la aproximativ șapte kilometri de Dunăre. Primele cercetări au fost realizate în anul 1923, de către profesorul Ioan Andrieșescu. Situl este alcătuit dintr-o așezare de tip tell (Sultana-Malu Roșu) și necropola aferentă acesteia. Necropola a fost utilizată aproximativ 500 de ani, atât de către comunitatea gumelnițeană din așezarea de tip tell de la Sultana-Malu Roșu, cât și de locuitorii din așezarea Boian.
Despre oamenii care au creat acum mai bine de 6.000 de ani civilizația denumită în prezent Gumelnița cunoaștem, din păcate, foarte puține lucruri. Identitatea acestor comunități preistorice a fost mai mult construită pe baza vestigiilor materiale (ceramică, unelte și ustensile realizate din diverse materii prime, așezări și locuințe) identificate de către arheologi în cursul cercetărilor efectuate în diverse situri eneolitice.
Fizionomia oamenilor de acum 6.000 de ani, reconstruita prin reprezentările antropomorfe
Aspectul fizic al populațiilor preistorice a fost determinat de o serie de informații ce provin din studiul plasticii antropomorfe specifice comunităților Gumelnița. Această categorie de artefacte, considerată uneori drept o reflectare a vieții spirituale (reprezentări de zeități), ne oferă date despre fizionomia oamenilor de acum 6.000 de ani. Astfel, reprezentările antropomorfe, prin diversitatea tipologică, reflectată de numeroasele tipuri şi variante în care sunt lucrate statuetele și vasele antropomorfe, ne oferă imagini de personaje umane extrem de schematizate și abstractizate, în care figura umană este greu de recunoscut, dar și imagini extrem de realiste, ce prezintă majoritatea elementelor anatomice și fizionomice, unele dintre ele de o factură artistică deosebită, putând fi considerate veritabile capodopere ale artei preistorice.
Materiile prime utilizate pentru reprezentările antropomorfe sunt variate. În majoritatea cazurilor acestea sunt realizate din lut (statuetele sau vasele antropomorfe), dar și din os, corn, marmură, cochilii de scoică şi chiar aur. O observație importantă este aceea că predomină figurinele de personaje feminine.
Muzeul Naţional de Istorie a României, sub patronajul Ministerului Culturii, în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos – Călăraşi, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” – Giurgiu, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti sunt organizatorii expoziţiei temporare de arheologie interactivă şi exploratorie intitulată „Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut:Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6000 de ani”. Întreaga expoziţie se bazează pe interacţiunea dintre poveste, spaţiu vizual şi oameni, permiţând vizitatorului să călătorească în trecut printr-o experienţă multisenzorială, pentru a afla şi a înţelege modul de viaţă, ritualurile şi obiceiurile populaţiilor preistorice de acum 6.000 de ani. Expoziţia e deschisă în holul central al Muzeul Naţional de Istorie, până la 31 decembrie, putând fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00-18:00 (orar de vară), respectiv 9:00-17:00 (orar de iarnă).
