Propaganda pentru Unire înainte de Adunările ad hoc jpeg

Propaganda pentru Unire înainte de Adunările ad-hoc

Unirea Principatelor a reprezentat un moment culminant al unei mi┼čc─âri na┼úionale de o amploare deosebit─â. Totul s-a desf─â┼čurat sub semnul revolu┼úiei din 1848, care reprezentase, mai ales ├«n ceea ce privise ┼óara Rom├óneasc─â, o etap─â ├«n care pentru ├«nt├óia dat─â a fost chemat ├«n arena public─â ├«ntregul popor sub lozinca libert─â┼úii, fr─â┼úiet─â┼úii ┼či drept─â┼úii. Presa revolu┼úionar─â ap─ârut─â ├«n cele trei luni de regim revolu┼úionar, marile adun─âri ┼či ac┼úiuni publice ┼či mai ales programul mobilizator ├«n care se avusese ├«n vedere interesele tuturor categoriilor sociale, contribuiser─â la schimb─âri fundamentale de mentalitate.

Ocupa┼úia militar─â str─âin─â ┼či regimul instaurat prin acordul Imperiilor Rus ┼či Otoman nu putuser─â ┼čterge din memoria colectiv─â amintirea zilelor revolu┼úionare. La aceasta se ad─âugase neobosita activitate a frunta┼čilor re volu┼úionari exila┼úi peste hotare, ├«n demnurile primite prin coresponden ┼ú─â sau prin publica┼úiile lor, ca ┼či ac┼úiu nile celor implica┼úi ├«n revolu┼úie ┼či care suferiser─â, cei mai mul┼úi, rigori interne. Nu de mic─â ├«nsemn─âtate a fost ┼či r─âsturnarea ce s-a produs ├«n vara anului 1853 pe plan interna┼úional, nu numai ├«n urma izbucnirii R─âz boiului Crimeii, dar mai ales prin cu prin derea Europei de Sud-Est ┼či a regiunilor Dun─ârii de Jos ├«n sfera de interese a marilor puteri apusene. Dac─â acestea nu se opuseser─â ac┼úiunilor represive ale Rusiei din 1848, de data aceasta, ele interveniser─â cu armele ┼či-┼či manifestau evident do rin┼úa de a cuprinde ├«n perioada urm─âtoare spa┼úiul Principatelor ├«ntr-o arie direct─â de interes. Nu ├«nt├ómpl─âtor un corespondent al ÔÇťGazetei de Aug s burgÔÇŁ scria ├«n martie 1856 c─â ÔÇťschim barea rapid─â care a avut loc ├«n opinia public─â din Principate de la ├«nceputul crizei orientale ar putea p─ârea extraordinar─â dac─â nu inexplicabil─â unui str─âinÔÇŁ.

unc jpg jpeg
Comitetul Unirii de la Ia┼či

Comitetul Unirii de la Ia┼či

Unirea a ap─ârut rom├ónilor ca un obiectiv fundamental, ca o ÔÇťcheie de bolt─âÔÇŁ, cum o caracterizase Mihail Kog─âlniceanu ├«n august 1848 ├«n Dorin┼úele Partidei na┼úionale ├«n Moldova. Energiile ├«n─âbu┼čite ┼či-au g─âsit o cale de canalizare, ├«nf─âptuirea Unirii urm├ónd s─â asigure realizarea pe un alt drum a obiectivelor revolu┼úiei reprimate. Majoritatea categoriilor sociale s-au situat sub steagurile Unirii, o minoritate ne├«nsemnat─â r─â m├ón├ónd doar pe pozi┼úii separatiste. Este ├«ns─â adev─ârat c─â dac─â ├«n problema unific─ârii celor dou─â principate, re prezentan┼úii diferitelor categorii se g─âseau pe pozi┼úii comune, nu acela┼či lucru se constata c├ónd se trecea mai departe la pl─ânuirea reformelor de care acest act trebuia ├«n mod necesar s─â fie ├«nso┼úit, unde divergen┼úele ap─â reau. Dar, oricum, ideea-for┼ú─â a Unirii avea s─â ├«nlesneasc─â g─âsirea ┼či ├«n aceast─â privin┼ú─â a unui numitor comun.

Noile realit─â┼úi ┼či necesitatea propagandei

├Änc─â din 1855, dar cu at├ót mai mult ├«n 1856, mi┼čcarea unionist─â a dob├óndit un caracter de mas─â, iar Unirea a devenit principala problem─â la ordinea zilei pentru locuitorii celor dou─â ┼ú─âri. ├Äncheierea R─âzboiului Crimeii, Tratatul de la Paris, sf├ór┼čitul domniilor lui Barbu ┼×tirbei ┼či a lui Grigore Al.Ghica, intrarea ├«n func┼úiune a caimacamilor Alexandru Ghica ÔÇô fostul domn din 1834-1842 ÔÇô ┼či Toderi┼ú─â Bal┼č, fuseser─â tot at├ótea evenimente care aduseser─â Principatele ├«ntr-o nou─â situa┼úie. Schimbarea statutului lor interna┼úional, men┼úinerea lor sub suzeranitatea Por┼úii Otomane, dar ┼či trecerea lor sub garan┼úia colectiv─â a celor ┼čapte puteri ┼či mai ales decizia Congresului de la Paris ca ele s─â fie supuse unei reorganiz─âri fundamentale reprezentaser─â un stimul puternic dat mi┼čc─ârii pentru Unire.

Frunta┼čii unioni┼čti, ca ┼či cei ├«nc─â exila┼úi ai revolu┼úiei din 1848, erau ├«ns─â con┼čtien┼úi c─â pentru a reu┼či era necesar s─â se ├«ntemeieze pe o puternic─â  mi┼čcare de mase, prin care s─â se confirme ├«n fa┼úa puterilor caracterul imperios al realiz─ârii unific─ârii statale a Moldovei ┼či ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. ├Än consecin┼ú─â, s-a impus cu acuitate ca lupta pentru Unire s─â fie sus┼úinut─â nu numai prin constituirea Partidei na┼úionale, ci ┼či printr-o ac┼úiune de propagand─â intern─â, prin antrenarea unui num─âr c├ót mai mare de locuitori ├«n jurul obiectivelor propuse a fi realizate ┼či ├«nainte de toate a Unirii. Faptul c─â Tratatul de la Paris hot─âr├óse s─â fie luate ├«n considerare dorin┼úele rom├ónilor, pentru aceasta urm├ónd s─â fie convocate Adun─ârile sau Divanurile ad-hoc ┼či totodat─â s─â fie trimis─â ├«n Principate o Comisie deinformare a celor ┼čapte puteri garante, care s─â constate la fa┼úa locului aceste dorin┼úe ┼či s─â exprime propriile propuneri de reorganizare, a stat la baza a acestei necesit─â┼úi neap─ârate de str├óngere a tuturor energiilor. Exista o oportunitate ca poporul rom├ón s─â-┼či manifeste op┼úiunile ┼či aceasta trebuia folosit─â. ├Än aprilie 1856, Vasile Alexandrescu ÔÇô Urechi─â scria limpede c─â ÔÇťsoarta Princi pate lor ... este acum ┼či rezolvat─â ├«n principiu;totul at├órn─â pentru cea de pe urm─â confirmare de votul na┼úiuniiÔÇŁ. ├Ändemnuri ├«n aceast─â privin┼ú─â veneau ┼či de la conduc─âtorii unor mari puteri favorabile Unirii. ├Än mai 1856, Walewski, ministrul de Externe al Fran┼úei, scria consulului francez la Bucure┼čti despre necesitatea ca Principatele s─â se declare ÔÇťcu voce tareÔÇŁ (hautement) pentru Unire spre a determina o hot─âr├óre final─â a puterilor garante favorabil─â aspira┼úiilor poporului rom├ón.

Comitetele ┼či cluburile unioniste

Ca urmare a noii situa┼úii de la mijlocul anului 1856, s-a trecut la o mi┼čcare unionist─â ├«n forme organizate. At├ót ├«n Moldova c├ót ┼či ├«n ┼óara Rom├óneasc─â au fost constituite or ganele de conducere, elabor├óndu-se totodat─â programul mi┼čc─ârii ┼či s-a c─âutat s─â se dea o form─â organizat─â activit─â┼úii publicistice favorabile Uni rii, at├ót ├«n ceea ce privea presa, c├ót ┼či bro┼čurile ┼či manifestele unioniste. Coment├ónd, peste c├ó┼úiva ani, activitatea unioni┼čtilor moldoveni ├«n perioada Adun─ârilor ad-hoc, Kog─âlniceanu declara urm─âtoarele ├«n Adunarea Moldovei:ÔÇťCine a fost ├«n capul mi┼čc─ârii? A fost Comitetul Unirii din Ia┼či compus din vreo 10 membri, din care am fost ┼či eu unul. ┼óeara ┼čtie c├ót a lucrat acest comitet. Prin ┼úinuturi se aflau asemine c├óte un comitet special de fiecare ora┼č. Activitatea mi┼čc─ârii era dirijat─â de comitete...ÔÇŁ. Comitetele unioniste, c─ârora li s-au ad─âugat ÔÇô ca la 1848 ! ÔÇô ┼či cluburile unioniste, au reprezentat organele de coordonare ┼či dirijare a amplei mi┼čc─âri pentru Unire. ├Äntre aceste organe a fiin┼úat o ne├«ntrerupt─â leg─âtur─â, activitatea comitetelor din Moldova fiind ├«ndrumat─â de comitetul central al Unirii din Ia┼či, iar cea a comitetelor din ┼óara Rom├óneasc─â de comitetul central al Unirii din Bucure┼čti.

Totodat─â, ├«ntre cele dou─â comitete centrale au existat leg─âturi pentru coordonarea activit─â┼úii mi┼čc─ârii, rela┼úii de asemenea natur─â fiin┼ú├ónd, de asemenea, ├«ntre conducerea mi┼čc─ârii unioniste interne ┼či exila┼úii revolu┼úionari, care activau intens pentru Unire ├«n afara hotarelor, p├ón─â ├«n vara anului 1857, c├ónd ultimii ┼či cei mai de seam─â dintre ei au putut reintra ├«n ┼úar─â, trec├ónd atunci ├«n mod direct la conducerea mi┼čc─ârii unioniste interne, ├«ndeosebi ├«n ┼óara Rom├óneasc─â. Mi┼čcarea unionist─â a ├«nceput prin a c─âp─âta forme organizate ├«n Moldova, unde atitudinea mai liberal─â ┼či totodat─â favorabil─â Unirii pe care a adoptat-o Grigore Al. Ghica, ├«n ultima parte a domniei sale, a u┼čurat acest proces. ├Änceputul activit─â┼úii organizate l-a reprezentat aici un banchet organizat ├«n via lui Kog─âlniceanu de la Copou ├«n cinstea eliber─ârii maiorului Filipescu din deten┼úia ┼úarist─â. Banchetul a prilejuit o puternic─â manifesta┼úie pentru Unire, ceea ce a ├«nsemnat preludiul ├«nfiin┼ú─ârii la Ia┼či, trei zile mai t├órziu, -la 25 mai/6 iunie 1856-a societ─â┼úii sau a unui comitet al Unirii. Nou ├«nfiin┼úatul comitet s-a ├«ntrunit apoi ├«ntr-o form─â mai larg─â la 30 mai/11 iunie. Tot-odat─â, ├«nc─â de la 25 mai/6 iunie comitetul sau Societatea Unirii hot─âr├óse la punctul 2 al jurnalului ├«ncheiat cu acest prilej modalit─â┼úile de propagare a ideii unioniste ┼či anume prin pres─â, bro┼čuri ┼či ÔÇťfoi izolateÔÇŁ, prin ÔÇťemisariÔÇŁ trimi┼či ├«n ┼úinuturi, prin adun─âri publice ┼či peti┼úii pe care urmau s─â se str├óng─â semn─âturi ├«n favoarea Unirii. ├Än ┼óara Rom├óneasc─â a fost organizat, tot ├«n vara anului 1856, ca ┼či ├«n Moldova, comitetul de diriguire a mi┼čc─ârii unioniste, ca ┼či comitete unioniste ├«n re┼čedin┼úele jude┼úelor.

ÔÇ×Ie┼či┼úi ├«n gr─âdinile publice ┼či cere┼úi isc─âlituriÔÇŽÔÇŁ

La sf├ór┼čitul anului 1856 ┼či la ├«nceputul anului 1857, mai ales dup─â ce firmanul pentru alegerile ├«n Divanurile ad-hoc a fost emis, activitatea unionist─â s-a intensificat ┼či lucrul acesta s-a reflectat ├«n am├óndou─â ┼ú─ârile. Dup─â emiterea firmanului, comitetele unioniste au devenit comitete electorale. Totodat─â, s-a ajuns ca ┼či ├«n ┼óara Rom├óneasc─â mi┼čcarea s─â se unifice, ca ┼či ├«n Moldova, ├«n jurul unui program unic ┼či sub conducerea unui singur comitet central, c─âruia i s-a al─âturat prin fuzionare clubul condus de George Costaforu ┼či Constantin Bosianu, oameni de ├«ncredere ai caimacamului ┼či totodat─â ├«n urma declara┼úiei adoptat─â de ÔÇťrespect la dreptul propriet─â┼úii de orice natur─âÔÇŁ, s-a al─âturat comitetului ┼či un grup de mari boieri unioni┼čti care p├ón─â atunci duseser─â o ac┼úiune separat─â. Cele dou─â comitete centrale de la Bucure┼čti ┼či Ia┼či colaborau, c─âut├ónd s─â asigure un caracter organizat ├«ntregii mi┼čc─ârii pentru Unire.

ÔÇťS-a c─âzut de acord ÔÇô relata consulul francez Victor Place lui Walewski privind conlucrarea moldo-muntean─â ÔÇô asupra mijloacelor de ├«ntrebuin┼úat pentru a ├«mpiedica ca vreun abuz s─â se strecoare ├«n alegerile pentru DivanuriÔÇŁ. Sfaturi ┼či ├«ndemnuri veneau ┼či de la exila┼úii revolu┼úionari. ├Änc─â din iunie 1856, C.A. Rosetti scria lui I.I. Filipescu, proasp─ât re├«ntors ├«n ┼úar─â din emigra┼úie:ÔÇ×...ie┼či┼úi ├«n gr─âdinile publice ┼či cere┼úi isc─âlituri, lucra┼úi pe uli┼ú─â..ÔÇŁ. La ├«nceputul anului 1857, Dimitrie Br─âtianu scria ┼či el lui Kog─âlniceanu ├«n leg─âtur─â cu Unirea:ÔÇťmai ├«n seam─â striga┼úi-o mereu, ├á tout propos et sans propos. ├Ämpuia┼úi urechile lumiiÔÇŁ. Publicarea la Bruxelles a edi┼úiei franceze a ÔÇťStelei Dun─âriiÔÇŁ a contribuit la propaganda extern─â, dar ┼či la cea intern─â. ├Äntre Bucure┼čti ┼či Ia┼či aveau loc leg─âturi ne├«ntrerupte. ├Än aprilie 1857 au venit ├«n capitala ┼ó─ârii Rom├óne┼čti Kog─âlniceanu, Alecsandri ┼či Dimitrie Ralet. Cur├ónd vor mai veni ┼či Petrache Mavrogheni, arhimandritul Neofit Scriban, Grigore V├órnav ┼či Dimitrie Sturdza. ├Än iulie 1857, Talleyrand, comisarul Fran┼úei scria lui Walewski:ÔÇť...zilnic sosesc noi de le ga┼úi moldoveni aduc─âtori de proteste ┼či documente de natur─â diferit─âÔÇŁ. De la Ia┼či, unde situa┼úia a devenit exploziv─â ├«n urma manevrelor caimacamului Vogoride, erau trimi┼či la Bucure┼čti-pentru a da mai mult─â greutate demersului-nu numai reprezentan┼úi ai comitetului central  unionist, ci ┼či reprezentan┼úi ai ┼úinuturilor.

un 0 jpg jpeg

Ziare, bro┼čuri, foi volante

Sfera de ac┼úiune a propagandei unioniste era variat─â. Ea cuprindea activitatea publicistic─â concretizat─â ├«n publica┼úiile periodice, ├«n bro┼čuri ┼či manifeste, organizarea de ├«ntruniri ┼či manifesta┼úii, ca ┼či ├«n-tocmirea de peti┼úii ┼či proteste colective. ├Än Moldova, activitatea organelor periodice unioniste a fost limitat─â, foile unioniste ÔÇťZimbrulÔÇŁ ┼či ÔÇťSteaua Dun─âriiÔÇŁ fiind obligate s─â-┼či ├«ntrerup─â apari┼úia. ├Än schimb, ├«n ┼óara Rom├óneasc─â a putut s─â apar─â din toamna anului 1856 ÔÇťTimpulÔÇŁ situat pe pozi┼úii unioniste moderate, dar ┼či ÔÇťConcordiaÔÇŁ din februarie 1857, care-din augsut 1857-avea s─â fie pre luat─â de C.A., Rosetti, re├«ntors din exil, care-I va da noua denumire de ÔÇťRom├ónulÔÇŁ. Bro┼čuri ┼či foi volante unioniste vor contribui la preg─âtirea societ─â┼úii rom├óne┼čti pentru ├«nfruntarea ce urma s─â aib─â loc ┼či ele se vor ad─âuga bro┼čurilor ┼či lucr─ârilor tip─ârite peste hotare, ├«ndeosebi la Paris. ├Äntre altele, a fost publicat─â ├«n 1857 ┼či coresponden┼úa secret─â a caimacamului Vogoride, cu deosebit r─âsunet propagandistic, at├ót ├«n interior c├ót ┼či dincolo de hotare. Uneori materiale unioniste erau copiate chiar de fucc┼úionarii c├órmuirii, partizani ├«n secret ai mi┼čc─ârii pentru Unire.

Eficienţa manifestaţiilor

Manifesta┼úiile unioniste au reprezentat metoda cea mai eficient─â pentru antrenarea poporului ├«n lupta unionist─â. ├Ändemn venea ┼či de la Dumitru Br─âtianu, care scria celor din ┼úar─â:ÔÇťStrig─âtul Unirea Principatelor! Suveranitatea statului rom├ón! s─â str─âbat─â mun┼úii, c├ómpiile, v─âile ┼či dealurile noastre, s─â umple aerul, s─â r─âsune p├ón─â-n unghiurile p─âm├óntului cele mai dep─ârtate, ca lumea ├«ntreag─â s─â se ├«ncredin┼úeze c─â Unirea este suflarea poporului rom├ón, c─â ea este glasul Rom├ónieiÔÇŁ.

Uneori, la spectacolele de teatru spectatorii impuneau s─â se c├ónte Hora Unirii. ├Än ┼óara Rom├óneasc─â, unde s-a beneficiat de ├«ng─âduin┼úa dac─â nu chiar de concursul caimacamului Alexandru Ghica, manifesta┼úiile erau ┼či mai dese. ├Änc─â din vara 1856, la Craiova se desf─â┼čurau ├«ntruniri ÔÇťaproape ├«n toate zileleÔÇŁ. ├Änt├ómpinarea comisarilor europeni a oferit, de asemenea, prilejul organiz─ârii de mari manifesta┼úii. La Bac─âu, comisarul Fran┼úei a fost primit de 3000 de oameni, care i-au ÔÇť├«mbulzitÔÇŁ tr─âsura, au desh─âmat caii, tr─âg├ónd apoi tr─âsura ÔÇťcu ┼čtreanguri tricolore na┼úionale ale UniriiÔÇŁ. S─ârb─âtorirea zilei ├«mp─âratului Napoleon al III-lea ┼či mai ales revenirea exila ┼úilor au dat ocazie ├«n ┼óara Rom├ó neasc─â la organizarea de ├«ntruniri ┼či manifesta┼úii, acestea reprezent├ónd f─âr─â ├«ndoial─â metoda cea mai activ─â a mi┼čc─ârii unioniste pentru antrenarea poporului ├«n ac┼úiunile ei. Str├óngerea de semn─âturi pe peti┼úii sau proteste colective a fost o alt─â metod─â de exprimare a energiilor na┼úionale. Numai la Craiova peti┼úiile erau semnate de mii de oameni ├«n prim─âvara 1857. De asemenea, s-a generalizat ┼či metoda propagandei prin cartona┼če ├«n formatul unor c─âr┼úi de vizit─â purt├ónd inscrip┼úii unioniste.

C├ónd s-a produs ├«ncercarea de falsificare a alegerilor ├«n Moldova, s-a recurs la peti┼úiile-protest semnate de mii de oameni, instruc┼úiunile mi┼čc─ârii unioniste fiind c─â trebuia ob┼úinut─â ÔÇťo protesta┼úie general─â ├«n contra alegerilorÔÇŁ. Semnificativ a fost ┼či faptul c─â la aceast─â ac┼úiune au participat ┼či ┼ú─âranii. Protestele dezv─âluiau o evident─â implicare patriotic─â. ├Äntr-un astfel de protest se vorbea despre ÔÇťsim┼úurile de patrie ce m─âcar ├«n timpul de fa┼ú─â tot rom├ónul trebuie a le pune mai presus de toateÔÇŁ. Propaganda ┼či agita┼úia unionist─â, manifestate pe diferite c─âi ┼či coordonate de conducerea mi┼čc─ârii pentru Unire din Principate, au contribuit eficient la mobilizarea ├«ntregii societ─â┼úi ┼či la transformarea voin┼úei poporului ├«ntr-o for┼ú─â de nest─âvilit, c─âreia nu i-au putut rezista adversarii, pu┼úini, din interior ┼či nici chiar cei din exterior! ├Än fa┼úa Europei, rom├ónii au demonstrat un comportament, care a impresionat ┼či a atras elogii. La str├óngerea la un loc ┼či exprimarea energiilor au contribuit ac┼úiunile de propagand─â, inteligent ├«ndrumate, care au determinat o mobilizare f─âr─â precedent a na┼úiunii. Unirea Principatelor ne apare ├«n bun─â m─âsur─â ┼či ca un rezultat al acestui proces socio-politic.