„Poarta de su’ Feleac“, un muzeu deschis, la Cluj, la 164 de ani de la naşterea lui Eminescu

Clujeanul Gheorghe Căpuşan şi-a amenajat în propria casă un muzeu ţărănesc pe care îl inaugurează de ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu.

Gheorghe Căpuşan (57 de ani), căruia prietenii şi vecini îi zic Ghiţă, îşi vede azi visul cu ochii:deschiderea muzeului amenajat în propria-i gospodărie cu piese culese de-a lungul anilor. Şi ca să fie un moment cu totul special, clujeanul, un tradiţionalist convins, vrea ca ziua de naştere a muzeului său să fie legată de ziua de naştere a poetului naţional, Mihai Eminescu.

„Omul fără prieteni e ca un corp fără suflet. Cărămidă peste cărămidă face castelul mare. Aici se intră cu drag şi se iese cu drag“, scrie, încrustat în lemn, pe poarta maramureşeană de la intrare în gospodăria sa.

Muzeul amenajat în două încăperi din gospodăria sa, ridicată cum altfel decât în stil tradiţional, are şi o denumire pe măsură, dar şi o pagină pe Facebook:„Poarta de su’ Feleac“, după numele dealului ce oferă o superbă panoramă asupra Clujului şi e nelipsit din cântecele interpreţilor de muzică populară din zonă.

Acolo au avut loc, până acum, două obiceiuri tradiţionale:o şezătoare şi un tăiat de porc. „Poarta de su’ Feleac“ se află la numărul 20 din Colonia Sopor, un cartier mai nou al Clujului, la vreo 4 kilometri de oraş, un loc doar cu case şi multă linişte, ceea ce te face să crezi că eşti la ţară.

O moştenire altfel

Ideea acestui muzeu o purta în gând de ani buni, însă nu a reuşit să o pună în practică până acum. A investit mii de euro în muzeu şi nu a uitat de sistemul de alarmă. Spune una dintre exponatele sale dragi e o Evanghelie din 1850.

Muzeul celor trei etnii

În muzeu are de la costume populare din zona Ardealului şi Maramureşului, război de ţesut, farfurii de lut (blide în popor) şi icoane pe pereţi cât vezi cu ochii, unelte folosite în gospodăria ţăranului până la piese de interior precum cuverturi de pat, lompaşe (lămpi cu petrol cum foloseau bunicii din Ardeal), cărţi şi opinci.

Piesele le are fie din donaţii de la rude, prieteni şi cunoştinţe, fie din cumpărare. Exponatele sunt din toată zona Transilvaniei şi provin din gospodării cu specific românesc, maghiar şi săsesc (câteva piese doar).

„E un muzeu dedicat ţăranului român din zona Transilvaniei“,  afirmă Ghiţă Căpuşan.

De profesie e tinichigiu şi a avut o firmă în acest domeniu cu care a avut lucrări prin ţară. Se mândreşte că a pus acoperişul Ambasadei Marii Britanii din Bucureşti, dar şi că a acoperit casa actorului Florin Piersic.
Crede că în ziua de azi, la cum sunt vremurile, nu se poate face nimic fără Dumnezeu. „Lucrurile se aşează de la sine. Mereu se întâmplă aşa. Bani nu am acum, dar am multe de arătat şi multe proiecte“, zice bărbatul.
Unul dintre ele e să îi aducă pe elevi la muzeul său ca să le arate ce aveau ţăranii ardeleni în gospodării, fie ei români, maghiari ori saşi.

FOTO

„Poarta de su' Feleac“, muzeul „născut“ de ziua lui Eminescu

Casa sa e aproape de linia care despărţea România de Ungaria în Al II lea Război Mondial. Tot din acea perioadă are o căruţă, pe care o va expune după recondiţionare.

Până atunci, cei care vor să admire piesele o pot face gratuit (cei care vor să lase ceva o pot face în cele două cutii de donaţii) şi cum „instituţia“ nu are vreun program de vizitare, ei pot să-şi anunţe sosirea sunând la telefonul său postat pe pagina de facebook a Porţii de su’ Feleac.

„Are libertăţi pe care nu le au muzeele consacrate“

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, Tudor Sălăgean, spune că partea cea mai valoroasă parte a colecţiei muzeului este chiar cel care l-a creat.

„Este un om cu o poveste simplă, dar extraordinară:povestea unui om care a muncit ca tinichigiu o mare parte din viaţă, colecţionând obiecte tradiţionale şi urmărindu-şi cu consecvenţă visul de a înfiinţa un muzeu. Legat de obiectele expuse, principala lor valoare este dată de faptul că ele au o poveste, pe care Gheorghe Căpuşan ştie să ne-o spună.
El are şansa de a putea organiza un muzeu viu. Are toate libertăţile pe care nu le au muzeele consacrate. Poate să-şi lase vizitatorii să folosească obiectele, poate să le dăruiască, poate să facă schimb cu ele, sau poate să le vândă pentru a achiziţiona altele“, afirmă Sălăgean, impresionat că la „Poarta de sub Feleac” se încearcă reînvierea tradiţiei şezătorilor.

La inaugurare şi-au anunţat prezenţa atât directori de instituţii, cât şi artişi ca Nucu Pandrea, singurul român care ştie să cânte la frunză, şi taragotistul Dumitru Fărcaş
.