Pentru ce erau judeca╚Ťi oamenii ├«n URSS jpeg

Pentru ce erau judeca╚Ťi oamenii ├«n URSS

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Mihai Ta┼čc─â

Justi┼úia sovietic─â, ÔÇ×cea mai uman─â din lume", trimitea oamenii pe mul┼úi ani dup─â gratii pentru ÔÇ×infrac┼úiuni" pentru care azi ar fi pedepsi┼úi cel mult cu mustrare sau amend─â. Arhivele sunt pline de hot─âr├óri-ÔÇ×perle" emise de magistra┼úii sovietici. Zeci de cet─â┼úenii au fost condamna┼úi la ├«nchisoare sau corec┼úie prin munc─â pentru c─â au solicitat reducerea impozitului agricol, n-au achitat la timp taxele, n-au ├«ndeplinit planul de lucru ├«n colhoz, au ├«nt├órziat la serviciu sau au lipsit o or─â. Unii au ├«nfundat pu┼čc─âria doar pentru c─â au scos un par din gardul unei institu┼úii ca s─â fac─â focul ├«n sob─â.

Cu o bogat─â experien┼ú─â de aplicare a legilor socialisiste ├«n RASS Moldoveneasc─â ┼či practic─â de invidiat ├«n anihilarea ÔÇ×elementelor du┼čm─ânoase" ale noii or├ónduiri, justi┼úia sovietic─â nu a trebuit s─â ├«nve┼úe lec┼úia de ÔÇ×dreptate" c├ónd a revenit ├«n Basarabia la 23 august 1944.

image image image

Cele mai mici abateri, unele dintre care nici nu puteau fi calificate drept contravenţii administrative erau considerate infracţiuni. Iar pedeapsa pentru aceste devieri era prestabilită - gulag.

Public─âm mai jos c├óteva dintre ÔÇ×perlele" justi┼úiei comuniste, pedepse aplicate basarabenilor dup─â 1944, care arat─â ÔÇ×umanitatea legilor sovietice", despre care tr├ómbi┼úau at├ót de mult ideologii fostului regim. Pedepsele nu erau altceva dec├ót m─âsuri diabolice de constr├óngere aplicate locuitorii dintre Prut ┼či Nistru ├«n scopul cultiv─ârii ÔÇ×dragostei ┼či devotamentului" fa┼ú─â de puterea sovietic─â.

IMPOZITUL AGRICOL, TEMEI PENTRU GULAG

Ilarion Crivi┼úchi s-a n─âscut ├«n anul 1888, ├«n satul Talmaza, jude┼úul Bender. Nu era membru de partid, ┼čtia pu┼úin─â carte, a crescut nou─â copii, iar la 1945 era loc┼úiitorul pre┼čedintelui sovietului s─âtesc din localitatea natal─â.

La 6 august 1945, redacteaz─â o peti┼úie din partea locuitorilor satului pe care o trimite Comitetului executiv jude┼úean Bender de deputa┼úi ai poporului, ├«n care, av├ónd ├«n vedere seceta ce se ab─âtuse peste sat, dar ┼či necazurile suferite de ┼ú─ârani ├«n timpul r─âzboiului, solicita autorit─â┼úilor reducerea impozitului agricol la stat cu cel pu┼úin 50%.

Procuratura i-a ├«ncriminat lui Ilarion Crivi┼úchi ÔÇ×infrac┼úiunea" de ÔÇ×dep─â┼čire a atribu┼úiilor de serviciu", prev─âzut─â de articolul 97 Cod Penal al RSS Ucrainene. ┼×edin┼úa de judecat─â a avut loc la 25 august 1945. La proces Crivi┼úchi a men┼úionat c─â n-a crezut c─â o cerere adresat─â organului ierarhic superior poate fi considerat─â o ├«nc─âlcare a legii. Judec─âtoria popular─â a raionului Bulboaca l-a condamnat pe Ilarion Crivi┼úchi la doi ani priva┼úiune de libertate.

Instan┼úa ┼či-a motivat pedeapsa prin faptul c─â, dac─â despre scrisoarea respectiv─â s-ar fi aflat ├«n sat, ea ar fi periclitat planul de colectare a impozitului agricol (postavka), ceea ce era inadmisibil.├Än primele zile ale lunii august 1945, locuitorilor satului Puh─âceni, raionul Bulboaca, Profir Pl─âm─âdeal─â, Luchian Gorgan, Mihail Luca ┼či Profirii Schidu le-au fost ├«nm├ónate prescrip┼úiile de predare a impozitului agricol la stat. Seceta ┼či consecin┼úele opera┼úiunilor militare din anul precedent i-a determinat s─â adreseze o scrisoare Consiliului de Mini┼čtri al RSS Moldovene┼čti, prin care solicitau scutirea de postavk─â. Cei patru au ├«ndemnat ┼či al┼úi ┼ú─ârani s─â scrie cereri la guvern.

Pentru asta, le-a fost ├«ncriminat─â infrac┼úiunea ÔÇ×refuzul de a pl─âti impozitele" - art. 58 Cod Penal al RSSU. Cei patru au fost ├«nvinui┼úi ┼či de faptul c─â au perturbat planul de colectare a cerealelor la stat, ├«ntruc├ót ┼ú─âranii, ├«n loc s─â execute prescrip┼úiile de predare, au a┼čteptat r─âspuns de la guvern.

Judecata a avut loc la 1 septembrie acela┼či an. Profir Pl─âm─âdeal─â ┼či Luchian Gorgan au fost condamna┼úi la c├óte ┼čase ani priva┼úiune de libertate, iar Mihail Luca ┼či Profirii Schidu - la c├óte cinci ani de ├«nchisoare, to┼úi cu confiscarea averii personale (ultimul s-a ales cu pedeaps─â cu suspendare). Judec─âtoria Suprem─â a RSSM a confirmat sentin┼úa primei instan┼úe.

Teodor Chifa s-a n─âscut ├«n anul 1902, ├«n comuna Pererita, jude┼úul Hotin, ┼či a fost un gospodar de frunte al satului: ├«n 1945 avea 10, 7 hectare de p─âm├ónt arabil. Pentru anul agricol respectiv a fost obligat s─â predea la stat 2.128 de kilograme de gr├óu, 495 de floarea soarelui, 198 de kilograme de cartofi ┼či 149 de f├ón. Reu┼če┼čte s─â depun─â la ÔÇ×Zagotzerno" 1.074 de kilograme de gr├óu ┼či 66 kilograme de floarea soarelui, motiv├ónd ne├«ndeplinirea planului prin recolta proast─â din acest an.

Este arestat la 19 octombrie, iar la 2 noiembrie are loc judecata. La proces, Teodor Chifa a rugat s─â fie eliberat din arest, promi┼ú├ónd c─â, de┼či nu are de unde, ├«n c├óteva zile va executa integral obliga┼úia fa┼ú─â de stat. Cu toate acestea, Judec─âtoria popular─â a raionului Lipcani l-a condamnat la cinci ani de gulag cu confiscarea averii.

Nici Judec─âtoria Suprem─â, la care a f─âcut pl├óngere, nu a ┼úinut cont de faptul c─â, ├«ntre timp, familia sa ├«ndeplinise sut─â la sut─â planul cerut. Men┼úin├ónd sentin┼úa judec─âtoriei populare, instan┼úa suprem─â a motivat c─â Teodor Chifa a dep─â┼čit termenele de predare a cerealelor. Omul nu s-a mai ├«ntors din gulag.

CORECŢIE PRIN MUNCĂ

Potrivit statutului colhozului ÔÇ×Klement Voro┼čilov" din raionul R├óbni┼úa, orice membru era obligat s─â lucreze ├«n gospod─âria colectiv─â ├«n prima jum─âtate a anului 30 de zile. S-a constatat c─â Iadviga Podgorode┼úkaia p├ón─â ├«n luna mai a lucrat doar 16 zile. Judec─âtoria popular─â a raionului R├óbni┼úa a condamnat-o la ┼čase luni de munc─â.

Ulterior, la ┼čedin┼úa Judec─âtoriei Supreme s-a stabilit c─â Iadviga Podgorode┼úkaia a devenit membr─â a colhozului abia ├«n luna mai 1946, iar termenul de ┼čase luni trebuia calculat din momentul c├ónd a depus cererea pentru a deveni membru, astfel c─â pedeapsa a fost aplicat─â f─âr─â temei.

Iustinei S─ârghe din satul Tele┼čeu, raionul Orhei, ├«n luna mai 1946, i-a fost ├«nm├ónata prescrip┼úia pentru ┼čase zile de lucru ├«n folosul statului, la repara┼úia drumurilor. A refuzat de c├óteva ori s─â se conformeze. Femeia a lucrat cele ┼čase zile dup─â ce a fost anun┼úat─â c─â i-a fost ├«ntocmit un dosar penal ┼či c─â acesta a fost deja transmis instan┼úei. La 15 iunie 1946, Judec─âtoria raionului Orhei a condamnat-o la ┼čase luni de munci obligatorii ┼či la plata a 25% din salariu ├«n folosul statului.

Un an de închisoare pentru un par din gardul comsomolului

Maria Fulga s-a n─âscut ├«n anul 1919, ├«n comuna Lipcani, jude┼úul Hotin, ┼či locuia ├«n vecin─âtatea Comitetului raional al comsomolului. La 12 mai 1946, ea a sustras un par din poarta de la intrare ┼či o sc├óndur─â din gardul comsomoli┼čtilor, pentru foc. La 29 mai, Judec─âtoria popular─â a raionului Lipcani a condamnat-o la un an de munc─â ┼či plata a 25% din salariu ├«n folosul statului.

Totodată, judecata a obligat-o să achite în fondul comsomolului suma de 2.200 de ruble pentru lemnul folosit.Judecătoria Supremă a RSSM, examinând plângerea condamnatei, a considerat că nu este niciun temei pentru aplicarea unui pedepse mai blânde sau convenţionale, însă a reţinut că suma de 2.200 ruble, pe care era obligată să o plătească, este disproporţionată faţă de dauna reală adusă comsomolului.

Judecata popular─â a obligat-o pe Maria Fulga s─â achite toat─â poart─â ┼či doi metri de gard. Instan┼úa suprem─â a dispus rejudecarea cauzei la acest capitol.

Condamnat─â pentru c─â a vrut s─â fac─â studii

Eudochia Dorofeeva s-a n─âscut ├«n satul Corjevo, raionul Dub─âsari, ┼či lucra executor responsabil de colectarea impozitelor ├«n sectorul doi din acest raion. La 1946, femeia avea 24 de ani, era c─âs─âtorit─â ┼či ├«┼či dorea s─â ├«nve┼úe. ┼×i-a depus actele la o ┼čcoal─â de culin─ârie din Chi┼čin─âu.

Foto: Lenin veghea de pe perete ca justi╚Ťia sovietic─â s─â nu devieze de la principiul luptei de clas─â

8 31 jpg jpeg

Este invitat─â pentru data de 11 septembrie s─â sus┼úin─â examenele, ├«ns─â administra┼úia nu-i permite. ├Än ziua respectiv─â a plecat totu┼či la Chi┼čin─âu, a sus┼úinut probele ┼či a revenit la lucru a doua zi, pe 12 septembrie. Judec─âtoria popular─â a raionului Dub─âsari, prin sentin┼úa din 14 septembrie 1946, a condamnat-o la trei luni de munci corec┼úionale, cu plata a 25% din salariu ├«n folosul statului.

Fiica lui Petru Chiriac din Vulc─âne┼čti a terminat cele ┼čapte clase obligatorii. Tat─âl s─âu, av├ónd nevoie de bra┼úe de munc─â ├«n gospod─ârie, nu a mai l─âsat-o ├«n clasa a opta. La 10 aprilie 1946, Judec─âtoria popular─â a raionului Vulc─âne┼čti l-a condamnat ├«n baza art. 202 din Codul Penal la plata unei amenzi ├«n valoare de 200 de ruble pentru c─â nu i-a permis fiicei s─â-┼či continue studiile.

Judec─âtoria Suprem─â a RSSM, la care Chiriac a f─âcut pl├óngere, a re┼úinut totu┼či c─â ├«nv─â┼ú─âm├óntul obligatoriu se refer─â la ┼čapte clase, iar clasa a opta este urmat─â la dorin┼ú─â. Petru Chiriac a fost achitat.

Pedeapsă pentru 23 de minute întârziere

Valentina Beznosiuc era inspector superior la Inspectoratul fiscal din raionul Cimi┼člia. ├Än ziua de 29 mai 1946 a revenit de la pauza de mas─â cu 30 minute mai t├órziu, iar la 30 mai a ├«nt├órziat la lucru 23 de minute. A fost ├«nvinuit─â, ├«n baza Decretului Prezidiului Sovietului S uprem al URSS din 26 iunie 1940, ÔÇ×Privind trecerea la ziua de lucru de opt ore ┼či la s─âpt─âm├óna de lucru de ┼čapte zile ┼či interzicerea p─âr─âsirii locului de munc─â de c─âtre func┼úionari ┼či muncitori". Pedeapsa putea fi p├ón─â la patru luni de munc─â de corec┼úie cu re┼úinerea a 25% din salariu ├«n folosul statului.

La ┼čedin┼úa Judec─âtoriei populare a raionului Cimi┼člia, din 5 iunie, Beznosiuc a prezentat un certificat care atesta c─â la 29 mai, ├«ntre orele 14.00 ┼či 14.30 ea s-a aflat la Comitetul executiv raional, la indica┼úia directorului Fiscului. ├Än baza acestei dovezi, instan┼úa a clasat dosarul.

Foto:├Än fa╚Ťa groaznicului nkvd-ist, pu╚Ťini rezistau s─â nu m─ârturiseasc─â ÔÇ×adev─ârulÔÇť

82 4 jpg jpeg

Judecătoria Supremă, examinând protestul procurorului, a precizat că prima instanţă nu s-a expus asupra celor 23 de minute întârziate de Beznosiuc a doua zi, întrucât în ordinul de la Fisc se specifica faptul că în această perioadă de timp inspectoarea a lipsit de la lucru. Instanţa supremă a dispus rejudecarea cazului într-o altă componenţă.

Tamara Don┼úu era controlor-casieri┼ú─â la Banca raional─â de economii din Lipcani. La 23 mai 1946, a ie┼čit din ├«nc─âperea b─âncii la ora 9.40 ┼či a revenit la ora 10.15. Anchetatorul NKVD a acuzat-o pe Don┼úu de lips─â nemotivat─â de la serviciu, abatere pasibil─â de pedeaps─â, conform decretului din 26 iunie 1940. La 26 iunie acela┼či an, Tamara Don┼úu a fost condamnat─â de c─âtre Judec─âtoria popular─â a raionului Lipcani la patru luni de munc─â de corec┼úie, cu re┼úinerea a 25% din salariu ├«n folosul statului.

D─ânil─â Scripnic locuia ├«n satul Bereozchi, raionul Bulboaca, ┼či executa munci sezoniere ├«n sovhozul Cebanovca. La 25 septembrie 1945 a fost condamnat la trei luni de ├«nchisoare pentru c─â la 25 iulie acela┼či an a p─âr─âsit locul de lucru. Lui Scripnic i-a fost ├«ncriminat─â infrac┼úiunea de p─âr─âsire a locului de munc─â. At├ót ├«n prima instan┼ú─â, judec─âtoria Bulboaca, c├ót ┼či la Judec─âtoria Suprem─â, omul a explicat c─â nu a depus cerere pentru a fi angajat ├«n sovhoz, ci doar executa anumite munci, argumente ce nu au fost luate ├«n calcul.