Succesiunea la conducerea P N L  Dezbinarea Br─âtienilor png

Partidul Naţional Liberal, de la infiinţare la Primul Război Mondial

­čôü Biografii
Autor: Floroiu Mihai

Liberalismul este un mod de g├óndire politic─â ap─ârut ├«n epoca de descompunere a or├ónduirii feudale ┼či de ascensiune a burgheziei. El este opusul absolutismului, care concepe conducerea societ─â┼úii ├«n func┼úie de interesele exclusive ale unei singure clase dominante, nobilimea sau boierimea. Guvernarea social─â se realizeaz─â conform unor tradi┼úii, cutume sau principii politice imobile, a unor deprinderi de a vedea ├«n majoritatea cople┼čitoare a popula┼úiei o mas─â amorf─â de simplii contribuabili, incapabil─â de a afirma idei politice ┼či de a dovedi voin┼úa comun─â de schimb─âri. Fr─âm├ónt─ârile ┼či convulsiunile sociale sunt considerate doar ac┼úiuni anarhice, reflect├ónd preten┼úii m─ârunte ┼či de interes local, incapabile de a se ridica p├ón─â la nivelul ├«n┼úelegerii unor comandamente ale dezvolt─ârii social-politice, acestea constituind apanajul guvernului absolutist[1].

Curentul care a dus la apari┼úia acestui partid pe scena politic─â rom├óneasc─â a fost liberalismul secolului al XIX-lea. ├Än Europa occidental─â liberalismul s-a dezvoltat concomitent cu ascensiunea ora┼čelor ┼či a burgheziei, cu lupta acesteia, inclusiv a profesiunilor liberale, ├«mpotriva privilegiilor nobiliare ┼či a restric┼úiilor din calea comer┼úului ┼či industriei. Acestui fundal social-economic al ├«nceputurilor lui i se asociaz─â o ideologie politic─â specific─â ap─ârut─â ├«n r├óndul intelectualit─â┼úii ┼či al unor exponen┼úi ai mi┼čc─ârilor contestatare, ai revoltelor ┼či ai revolu┼úiilor din Europa Occidental─â. ├Äncepute ├«n secolele al XVI-lea ┼či al XVII-lea ├«n ┼ó─ârile de Jos ┼či Anglia, schimb─ârile revolu┼úionare atingeau apogeul ├«n Fran┼úa care, la 1789, deschidea o ├«ntreag─â epoc─â de abolire a vechiului regim feudal la scara continentului, un proces care include ┼či r─âzboaiele napoleoniene, transformate ├«n instrument de expansiune a noilor idei.

De┼či ├«n Moldova ┼či ┼óaraRom├óneasc─â fondul social-economic purt─âtor al liberalismului, burghezia ┼či locuitorii ora┼čelor ├«n general, era slab dezvoltat ┼či constituit din negustori ┼či me┼čte┼čugari care de regul─â erau supu┼či ai Cur┼úilor str─âine, marile schimb─âri europene nici aici nu r─âm├ón f─âr─â ecou. Acesta se resimte ├«n r├óndul unor c─ârturari, dar ┼či al unei p─âr┼úi a boierimii care recepteaz─â ├«ndeosebi idei iluministe ┼či ra┼úionaliste, apar┼úin├ónd lui Rousseau, Voltaire, Klopstock, Leibniz, F├ęnelon, Descartes, Locke. Impactul acesta survine at├ót ├«nainte de revolu┼úia francez─â din 1789, c├ót ┼či dup─â data men┼úionat─â, contactul ├«n cazul din urm─â fiind mediat ┼či de emigra┼úia nobiliar─â care, de┼či relativ mic─â ┼či de pe pozi┼úii contestatare, contribuia la impulsionarea spiritului public modern ├«n Moldova ┼či ┼óara Rom├óneasc─â. Trebuie men┼úionat faptul c─â ┼×coala Ardelean─â a avut ┼či ea o influen┼ú─â, chiar dac─â mai mic─â asupra filozofiei luminilor ├«n cele dou─â principate[2].

Ascensiunea liberalismului era facilitat─â de institu┼úionalizarea ├«nv─â┼ú─âm├óntului public elementar, dar mai ales de dezvoltarea unei intelectualit─â┼úi de larg─â orientare european─â. ┼×i dac─â rom├ónii din Austria, prin ┼čcolile ┼či universit─â┼úile de la Viena ├«ndeosebi frecventate de unii dintre ei, se puneau ├«n contact cu valorile europene de sorginte german─â, cei din Moldova ┼či ╚Üara Rom├óneasc─â, prin elevii ┼či studen┼úii trimi┼či mai ales ├«n Fran┼úa, se ar─âtau anima┼úi de acelea┼či aspira┼úii europene.

Revoluţia de la 1848, noţiuni liberale

Revolu┼úia din ╚Üara Rom├óneasc─â constituie un apogeu al ├«nf─âptuirilor rom├óne┼čti din 1848. "Constitu┼úia" cum era intitulat programul ├«n 22 de puncte proclamat la Islaz ┼či consacrat la Bucure┼čti la 9 ┼či 11 iunie, preconiza un regim liberal-democrat bazat pe un ┼čir de libert─â┼úi individuale ┼či de grup, precum ┼či pe abolirea unor privilegii social-economice, asigur├ónd emanciparea ┼či ├«mpropriet─ârirea cl─âca┼čilor. Prin institu┼úiile concepute se tindea spre o form─â de stat republican─â, cu o riguroas─â separa┼úie a atribu┼úiilor politice, dar cu un corp legiuitor rezultat din votul universal[3].Pe parcursul celor trei luni de conducere de c─âtre un guvern provizoriu, ├«n ciuda amenin┼ú─ârii Rusiei, o parte din aspira┼úiile programatice s-au ├«nf─âptuit:constituirea unei noi administra┼úii provizorii, organizarea armatei, a g─ârzilor na┼úionale ┼či a unei tabere militare, abolirea privilegiilor feudale ┼či convocarea unei Comisii a propriet─â┼úii, deschiderea unei campanii electorale pentru o Adunare Constituant─â, desfiin┼úarea cenzurii ┼či o libertate deplin─â a presei ┼či tip─âriturilor, rela┼úii cu guvernele revolu┼úionare europene.Prin propaganda politic─â erau r─âsp├óndite o serie de no┼úiuni liberale chiar ├«n r├óndul maselor populare. ├Änc─â ├«n preambulul "Proclama┼úiei" din 9 iunie se decret─â "tipar liber, cuv├óntare liber─â, adun─âri libere, spre a vorbi, a scrie cele de folos, spre a ar─âta adev─ârul". Atmosfera liberal-democrat─â instaurat─â de noul regim ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â a generat o atitudine modern─â a c├órmuitorilor politici. Guvernul provizoriu n-a manifestat niciodat─â tendin┼úa de a acapara puterea, consider├óndu-se depozitar al acesteia, cu o func┼úie tranzitorie spre organisme legal constituite[4].

Un moment important al liberalismul se petrece sub domnia  lui Alexandru Ioan Cuza, c├ónd se afirm─â dou─â etape distincte. ├Äntre anii 1859ÔÇô1864 el se define┼čte ┼či se ├«ntrege┼čte ├«n toate direc┼úiile de ac┼úiune. Dup─â 2 mai 1864, c├ónd se ├«nf─âptuia o domnie personal─â, Cuza impunea un fel de tutel─â politico-institu┼úional─â, suprim├ónd presa autonom─â, grupurile ┼či reuniunile politice. Dar dac─â liberalismul politic se cantoneaz─â ├«n cercuri relativ restr├ónse, cel intelectual ┼či cultural se dezvolt─â f─âr─â nicio restric┼úie. Tot astfel, sub raport economic, societatea rom├óneasc─â se afl─â sub impactul liberei ini┼úiative ┼či al concuren┼úei, acestea ├«mping├ónd-o ├«ntr-un accelerat proces de dezvoltare. Situa┼úia aceasta permitea cristalizarea ┼či aprofundarea unor concepte specifice economiei de pia┼ú─â[5].

Dezvoltarea ┼či, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, geneza liberalismului rom├ónesc ar trebui privit─â ├«n func┼úie de aceast─â tensionare tot mai accentuat─â a raportului dintre organizarea de stat ┼či aspira┼úiile care existau la ├«nceputul epocii moderne. Liberalismul nu poate fi privit doar c─â ideologie sau politica ÔÇťde clasaÔÇŁ, ci ca principal curent de g├óndire ┼či ac┼úiune al celei mai dinamice p─âr┼úi a elitei rom├óne┼čti[6].

Naţionalismul, caracteristicăa liberalismului

Factorul care d─âdea unitate liberalilor era doctrina politic─â. Ea era inspirat─â din principiile revolu┼úiei franceze, dar cu deosebire din practica liberalismului occidental. Aceea┼či doctrin─â se ├«ntemeia pe tradi┼úiile na┼úional ÔÇô culturale ┼či politice. Afirmarea liberalismului ├«n Rom├ónia dup─â 1859 se face ├«n condi┼úii speciale. Principalul beneficiar al noului regim politic al Conven┼úiei nu sunt elemente de origine burghez─â, ci, dimpotriv─â, acelea care-┼či tr─âgeau puterea din marea proprietate funciar─â, mo┼čierimea[7].O tr─âs─âtur─â caracteristic─â a liberalismului este na┼úionalismul. Cei mai av├ónta┼úi liberali, radicalii, se numesc ei ├«n┼či┼či partid na┼úional. Ca atare, ei se identific─â cu interesele majore ale poporului rom├ón ├«n raport cu domina┼úia str─âin─â sub forma suzeranit─â┼úii otomane ┼či protectoratului rusesc, dar ┼či cu aceea a impunerii numero┼čilor str─âini din economie sub jurisdic┼úia rom├óneasc─â. De┼či apare drept prima tr─âs─âtura specific─â ├«nc─â de la finele secolului al XVIII-lea, na┼úionalismul dob├óndea noi ├«ntregiri. Printre acestea, ├«n prim plan se afla ideea dob├óndirii suveranit─â┼úii depline a statului rom├ón, sub raport politic ┼či economic, precum ┼či des─âv├ór┼čirea unit─â┼úii ├«n spa┼úiul etnic.

Un moment important al istorie Partidului Na┼úional Liberal asupra c─âruia ne vom opri ├«l constituie lun─â martie a anului 1871, c├ónd prin instalarea la putere a noului guvern conservator, liberalii se vedeau arunca┼úi ├«n opozi┼úie. Con┼čtien┼úi de necesitatea combaterii ├«n comun a adversarilor politici, abandon├ónd interesele de grup ┼či rivalit─â┼úile dintre personalit─â┼úi, ei au ar─âtat o mai mare dorin┼ú─â de colaborare cu ocazia alegerilor organizate la ├«nceputul lui mai de L. Catargiu. Ro┼čii, frac┼úioni┼čtii, adep┼úii lui M. Kog─âlniceanu ┼či partizanii lui Ion Ghica, cele patru grup─âri distincte apar┼úin├ónd guvernului liberal, dovedir─â atunci c─â erau animate de aceea┼či voin┼ú─â. Numai c─â, ingerin┼úele administrative, dar ┼či nemul┼úumirea unor electori fa┼ú─â de radicali ┼či frac┼úioni┼čti ├«ndeosebi, care prin atitudinea lor puseser─â ├«n pericol precarul edificiu politic instituit ├«n 1866, asigurau un succes consistent coali┼úiei grup─ârilor conservatoare, marc├óndu-se astfel un moment important ├«n via┼úa politic─â rom├óneasc─â, prin dep─â┼čirea instabilit─â┼úii guvernamentale ┼či inaugurarea unei perioade de ordine constitu┼úional─â ┼či construc┼úie legislativ─â[8].

Pierz├ónd puterea ├«n asemenea ├«mprejur─âri, cu o pozi┼úie ┼čubred─â ├«n corpurile legiuitoare, liberalii radicali, ├«n special, ├«┼či intensific─â eforturile ├«n vederea realiz─ârii unor ac┼úiuni concertate la scara na┼úional─â. Deoarece posibilitatea lor de activitate politic─â se diminuase, nef─âc├óndu-se sim┼úit─â ├«n corpurile legiuitoare unde posedau un num─âr restr├óns de deputa┼úi ┼či senatori, liberalii ├«┼či pun toate n─âdejdile ├«n pres─â. Din aceast─â inten┼úionau s─â fac─â mijlocul principal al activit─â┼úii lor opozi┼úioniste, s-o transforme ├«ntr-un instrument de modelare a opiniei publice ┼či, totodat─â, ├«ntr-o puternic─â for┼ú─â de combatere a guvernului conservator. Drept consecin┼ú─â, la 8 noiembrie 1871, era organizat la Ia┼či un congres al presei liberale unde reprezentan┼úi ai unor periodice ├«┼či propuneau un program comun de ac┼úiune. ├Än temeiul unui asemenea acord ├«ntre frunta┼čii presei libere din ┼úar─â, era organizat─â o sus┼úinut─â campanie politic─â prin care se denun┼úau tranzac┼úiile economico-financiare oneroase ├«ncheiate cu firme str─âine, injonc┼úiunile politicii germane, dar ┼či rolul lui Carol I ├«n tutelarea unei asemenea politicii[9].

1875, Coali┼úia de la Mazar-Pa┼ča

Un moment decisiv ├«n cadrul ac┼úiunii liberale l-a constituit campania pentru alegerile parlamentare din aprilie 1875. Hot─âr├ó┼úi s─â ac┼úioneze pe aceea┼či platform─â ├«mpotriva guvernului conservator, ├«nc─â de la 4 ianuarie liberalii alc─âtuiau un comitet central electoral, care ├«┼či propunea coordonarea activit─â┼úii politice la scara ├«ntregii Rom├ónii. ├Än aceea┼či conjunctur─â, la 23 ianuarie ├«ncepe editarea unui periodic semnificativ intitulat ÔÇ×Aleg─âtorul liberÔÇŁ, iar dou─â zile mai t├órziu ├«ntemeiau o lig─â menit─â a combate guvernul conservator, liberalii coaliza┼úi tip─âreau manifeste ┼či bro┼čuri, difuzau programe de ac┼úiune ┼či profesiuni de credin┼ú─â, organizau reuniuni politice ├«n capital─â, ├«n diverse alte ora┼če ┼či chiar la sate, adres├óndu-se direct maselor populare. Aceast─â activitate propagandistic─â crease o stare de spirit de exaltare ├«mpotriva ÔÇ×tiraniei boierilorÔÇŁ, reuniunile ┼úinute ├«n s─âli, ├«n gr─âdini publice ┼či chiar pe str─âzi r─âsun├ónd de nemul┼úumiri exprimate la adresa guvernului conservator, care devenea cu at├ót mai criticabil cu c├ót recurgea la for┼úa sprea a asigura lini┼čtea public─â[10].

Dar, ├«n ciuda unei intense activit─â┼úii politice, a unei ac┼úiuni combative, deschis─â direct nu numai spre electorii din colegii, ci ┼či spre masele populare, liberalii coaliza┼úi nu reu┼čeau s─â-┼či asigure o preponderent─â ├«n corpurile legiuitoare, ram├ón├ónd ├«n opozi┼úie. Deveni┼úi mai preocupa┼úi de necesitatea ├«ncheg─ârii unei puternice forma┼úiuni politice, de des─âv├ór┼čire a procesului de raliere, la 24 mai 1875, frunta┼či ai diferitelor forma┼úiuni, c─ârora li se ad─âug─â ┼či disidentul conservator, M. C. Epureanu, f─âceau leg─âm├ónt s─â ac┼úioneze pentru triumful deplin al principiilor liberale ├«n via┼úa politic─â rom├óneasc─â. I. C. Br─âtianu, M. Kog─âlniceanu, Ion Ghica, G. Vernescu, A. G. Golescu, pecetluiau alian┼úa parlamentar─â printr-o reuniune ┼úinut─â ├«n casa din strade Enei, proprietate a maiorului englez, Lakeman, stabilit definitiv ├«n Rom├ónia ┼či cunoscut sub numele de Mazar-Pa┼ča, prin care puneau bazele Partidului Na┼úional Liberal. La 4 iunie 1875, ÔÇ×Aleg─âtorul liberÔÇŁ public─â programul acestei puternice forma┼úiuni politice, iar o zi mai t├órziu, ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ insera lista cu numele celor 25 de membri constitui┼úi ├«n Comitet coordonator:  V. Arvanezu, D. Berindei, P├ón─â Buescu, I. C. Br─âtianu, D. Br─âtianu, dr. Nae Calinderu, Dimitrie Cariadgi, I. C├ómpineanu, M. C. Epureanu, N. Fleva, M. Ferechide, Ion Ghica, D. Giani, A. G. Golescu, C. Gradisteanu, M. Kog─âlniceanu, Al. Lupescu, C. Nacu, Remus Opran, Pache-Protopopescu, C. A. Rosetti, E. St─ânescu, D. A. Sturdza, George V─âc─ârescu.[11]De┼či cuprindea toate nuan┼úele, Partidul Na┼úional Liberal se baza ├«n fapt pe puternicele structuri radicale ├«ntemeiate anterior de I. C. Br─âtianu ┼či C. A. Rosetti.  De┼či consulul francez releva c─â ┼čeful unei asemenea forma┼úiuni politice pare a fi Ion Ghica, ├«n realitate beneficiarii unei organiz─âri liberale la scara na┼úional─â ereau cei doi frunta┼či sus-men┼úiona┼úi, care, prin rela┼úiile lor, ├«n decursul lunilor iunie ┼či iulie reu┼čeau s─â ├«ntind─â re┼úeaua de organiza┼úii liberale ├«n principalele ora┼če din ┼úar─â, at├ót ├«n Muntenia c├ót ┼či ├«n Moldova. Frac┼úioni┼čtii din jurul lui N. Ionescu constituiau ┼či ei o puternic─â organiza┼úie la Ia┼či, afiliat─â la Partidul Na┼úional Liberal. ├Än acest fel, p├ón─â la finele anului 1875, structuri liberale erau implantate nu numai ├«n ora┼čele ci ┼či ├«n statele Rom├óniei. Reuni┼úi sub aceea┼či conducere, liberalii de toate nuan┼úele ├«ntemeiau astfel cea mai puternic─â for┼ú─â politic─â a Rom├óniei.

Ce este de fapt Partidul Na┼úional Liberal la ├«ntemeiere? Este o organiza┼úie care reune┼čte la scara na┼úional─â o serie de oameni politici care aveau p─âreri relativ similare. El nu este conceput ca un instrument ├«n m├óna unei singure clase, ci ca un organism politic menit a stimula ┼či direc┼úiona energiile din toate elementele bune din ┼úar─â. Sunt c─âuta┼úi, deci, aderen┼úi ├«n toate structurile ┼či clasele sociale, printre toate elementele active, care din punct de vedere politic ├«mp─ârt─â┼česc ideile libert─â┼úii ┼či egalit─â┼úii, ac┼úion├ónd pentru transpunerea acestora ├«n proiecte de legi ┼či pentru reglementarea ├«ntregii activit─â┼úi economice ├«n acest sens. Misiunea Partidului Na┼úional Liberal const─â evident ├«n aducerea la c├órma ┼ú─ârii a unui guvern de orientare politic─â liberal─â, capabil s─â transforme ├«n proiecte de legi o serie de idei doctrinare. Din aceste motive, structurile lui centrale ┼či jude┼úene, precum ┼či diferitele organe de pres─â se constituie ├«n puternice nuclee de propagand─â politic─â, cu misiunea primordial─â de a exercita influen┼úa ├«n colegiile electorale ┼či ├«n opinia public─â ├«n general, de a c├ó┼čtiga voturi ┼či mai ales deputa┼úi ├«n corpurile legiuitoare. Nu trebuie s─â se cread─â c─â prin constituirea unor asemenea structuri se realiza o estompare a diferitelor p─âreri care b├óntuiau curentul liberal, c─â se introducea o singur─â optic─â de apreciere a faptelor politice. Pun├ónd la baz─â doctrina liberal─â, de asigurare a egalit─â┼úii politice ┼či de ├«mbun─ât─â┼úire a condi┼úiei materiale a maselor populare, Partidul Na┼úional Liberal este o organiza┼úie care ac┼úioneaz─â pentru o guvernare alc─âtuit─â din proprii reprezentan┼úi, proiectele politice lansate alc─âtuindu-se la momentul oportun, ├«n func┼úie de ponderea pe care o de┼úinea ├«n corpurile legiuitoare.

Liderii si programele de guvernare ale partidului

image

Guvernul liberal era o expresie a coali┼úiei de la Mazar-Pa┼ča, ├«n care pre┼čedintele de Consiliu, Manolache Costache Epureanu, un conservator moderat, avea rolul de garant al unei tranzi┼úii line dinspre conservatorismul cu multe ├«nf─âptuiri restaurator-regulamentare spre un liberalism ponderat. Prin acest guvern Rom├ónia intra ├«ntr-o faz─â decisiv─â a dezvolt─ârii sale social-economice ┼či politic-institu┼úionale. Pe parcursul mai multor decenii, la conducerea lui s-au succedat o serie de cunoscu┼úi oameni politici, primul dintre ei fiind Ion C. Br─âtianu (1875-1891). Acestuia i-au urmat:fratele s─âu, Dumitru Br─âtianu (mai 1891-iunie1892), D. A. Sturdza (1892-1909) ┼či Ion I. C. Br─âtianu (Ionel), (1909-1927).

├Än anul 1881, un nou program al partidului, enun┼úa importante obiective viz├ónd dezvoltarea economic─â a ┼ú─ârii:├«ncurajarea industriei na┼úionale, edificarea re┼úelei de c─âi ferate, ├«nfiin┼úarea institu┼úiilor de credit ┼či a camerelor de comer┼ú. Era un program pe care acest partid se va str─âdui s─â-l realizeze ├«n cursul ├«ndelungatei sale guvern─âri, care va dura p├ón─â ├«n anul 1888. Doctrina partidului s-a afirmat treptat ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu ideile enun┼úate de principalii lideri, ├«n primul r├ónd de I. C. Br─âtianu. Subliniind necesitatea promov─ârii unei politici na┼úionale, acesta din urm─â a enun┼úat doctrina ÔÇ×Prin noi ├«n┼čine!ÔÇŁ, care reclama dezvoltarea economic─â a ┼ú─ârii prin for┼úele proprii. ├Än viziunea sa, care viza  independen┼úa economic─â a ┼ú─ârii, urma s─â consolideze ┼či independen┼úa sa politic─â.   

├Än prima etap─â de existen┼ú─â a Partidului Na┼úional Liberal, ├«n intervalul c├ónd el s-a aflat la putere, mai ales dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â, caracteristic─â a fost apari┼úia a numeroase disiden┼úe, unele desprinse oficial din s├ónul partidului, altele, neoficial. Astfel, ├«n 1878, la Ia┼či, se constituie un Partid Liberal Moderat, av├ónd ca principali lideri o serie de cunoscu┼úi universitari:Vasile Conta, Gh. M├órzescu, Gr. Cobalcescu. ├Än anul 1880, tot la Ia┼či, se desprinde din Partidul Liberal o grupare politic─â mai veche, Frac┼úiunea Liberal─â Independent─â, av├ónd ca lider pe prof. univ. Nicolae Ionescu. Era o forma┼úiune politic─â constituit─â cu un deceniu ├«n urm─â, care intrase ├«n Coali┼úia de la Mazar-Pasa, iar acum ├«ncerca s─â se afirme din nou cu un program propriu, av├ónd la baz─â un na┼úionalism exagerat, menit a r─âspunde unor interese specifice Moldovei. Ziarul oficial al acestei forma┼úiuni politice care promova asemenea idei se numea ÔÇťMi┼čcarea na┼úional─âÔÇŁ[12]. Tot ├«n anul 1880 se desprinde din partidul-matc─â o grupare a ÔÇťliberalilor sinceriÔÇŁ, av├ónd ca lider pe Gh. Vernescu, care ulterior, ├«n 1883, fuziunea acestora cu o parte a conservatorilor, va duce la ├«ntemeierea Partidului Liberal-Conservator, av├ónd ca ziar oficial ÔÇťRom├óniaÔÇŁ.

├Än anul 1882, ne├«n┼úelegerile dintre cei doi fra┼úi, Ion ┼či Dimitrie Br─âtianu, duceau la constituirea unei grup─âri de opozi┼úie, sub conducerea celui din urm─â, ┼či care avea s─â joace un rol important ├«n organizarea coali┼úiei pentru r─âsturnarea guvernului liberal. Mai departe, pe linia acestor fr─âm├ónt─âri, ├«n anul 1884, deosebirile de vederi duceau la desp─âr┼úirea de I.C. Br─âtianu a unui alt cunoscut lider, C.A. Rosetti, sub conducerea acestuia contur├óndu-se la aceast─â dat─â, o forma┼úiune politic─â de st├ónga, ini┼úial nedesprins─â oficial din s├ónul Partidului Liberal. Ne├«n┼úelegerile dintre cei doi frunta┼či c─âp─âtaser─â o turnur─â definitiv─â cu prilejul dezbaterilor din anii 1883-1884, c├ónd, viz├ónd modificarea Constitu┼úiei, C.A. Rosetti, spre dezaprobarea ┼čefului guvernului, sus┼úine ├«n cadrul acestor dezbateri ideea colegiului electoral unic[13].

Cu o serie de idei menite s─â l─ârgeasc─â cadrul democratic al epocii, gruparea rosettist─â s-a consolidat cu numeroase adeziuni (├«ntre al┼úii, profesorii V.A. Urechia ┼či Gr. Serurie, Petre Gradi┼čteanu etc.), iar dup─â moartea lui C.A. Rosetti,   ├«n aprilie 1885, conducerea ei a fost preluat─â de fiul acestuia, Vintil─â Rosetti ┼či de Gh. Panu, cel din urm─â, cum vom mai observa, plec├ónd de la o asemenea forma┼úiune politic─â, ├«ncearca s─â pun─â bazele unui adev─ârat partid de st├ónga, Partidul Radical. ├Än anii 1886-1887, marc├ónd sf├ór┼čitul guvern─ârii liberale sub conducerea lui I.C. Br─âtianu, cele mai multe dintre aceste disiden┼úe liberale se ├«n┼úeleg cu unele grup─âri conservatoare, constituind o puternic─â coali┼úie, Opozi┼úia unit─â, av├ónd ca ┼úel ├«nl─âturarea ├«ndelungatei guvern─âri liberale.[14]  

├Än continuare, ├«ntr-o alt─â etap─â a evolu┼úiei sale, un nou program al Partidului Na┼úional Liberal avea s─â fie elaborat ├«n noiembrie 1892, la Ia┼či, ├«n condi┼úii de opozi┼úie, dup─â ce conducerea  sa era preluat─â de Dimitrie A. Sturdza. Pe l├óng─â m─âsurile de oportunitate viz├ónd critica guvernului conservator aflat la putere (ÔÇťdomnia legilorÔÇŁ, ÔÇťlibertatea alegerilorÔÇŁ, descentralizarea administrativ─â) erau ├«nscrise ├«n acest program o serie de idei noi, menite s─â l─ârgeasc─â baza social─â a partidului. Astfel, ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu dezideratul libert─â┼úii alegerilor se preconiza l─ârgirea sistemului electoral pe baza principiului votului universal. ÔÇťSufragiul universal cu reprezenta┼úiunea propor┼úional─â ÔÇô se men┼úiona ├«n program ÔÇô este idealul Partidului Na┼úional Liberal. C─âtre d├ónsul ne vom ├«ndruma ┼či vom tinde a-l realiza prin reforme treptate, r─âsp├óndind tot mai mult ├«n p─âturile sociale luminile unei instruc┼úiuni solide ┼či s─ân─âtoaseÔÇŁ[15].

Pe linia oficial─â a Partidului Na┼úional Liberal, noi elemente survin mai ales dup─â 1907 sub influen┼úa fo┼čtilor lideri sociali┼čti, intra┼úi ├«n partid, ┼či a lui Constantin Stere. S-au observat aceste elemente noi ├«n legisla┼úia agrar─â, adoptat─â ├«n anii 1907-1910, ├«n r─âstimpul unei noi guvern─âri liberale, dar mai ales ├«ntr-un nou program al partidului, din ianuarie 1911, din faza de ├«nceput a altui interval de opozi┼úie. Trec├ónd ├«n revist─â legile agrare adoptate, menite s─â duc─â la o oarecare redresare a situa┼úiei ┼ú─âr─ânimii ┼či enun┼ú├ónd ÔÇťchestia agrar─âÔÇŁ c─â o prioritate ├«n preocup─ârile partidului, ├«n program se punea accentul pe rolul pe care sindicatele agricole, institu┼úiile de credit ┼či camerele de comer┼ú urmau s─â-l joace ├«n continuare ├«n lumea satelor[16].

Momentul decisiv al acestui proces de modernizare a P.N.L., va fi atins ├«n toamna anului 1913, dup─â sf├ór┼čitul interven┼úiei Rom├óniei ├«n Bulgaria ┼či ├«ncheierea celui de-al Doilea R─âzboi Balcanic. ├Äntr-o cunoscut─â scrisoare-manifest a lui I.I.C. Br─âtianu, publicat─â ├«n ÔÇťViitorulÔÇŁ din 7 septembrie 1913, f─âc├óndu-se trimitere la ÔÇťcov├ór┼čitoarea ├«nr├óurire a maselor asupra destinelor statuluiÔÇŁ, pe care r─âzboiul balcanic o pusese ├«n lumin─â, era subliniat─â, cu toat─â claritatea, nu numai necesitatea unei noi reforme electorale, ├«n forma colegiului electoral unic, ci ┼či a unei reforme agrare ÔÇťprintr-o interven┼úie a Statului, cu drept de expropriere unde e nevoie, pentru cre┼čterea propriet─â┼úii ┼ú─âr─âne┼čtiÔÇŁ. ├Än luna urm─âtoare, octombrie 1913, Congresul P.N.L. avea s─â sanc┼úioneze aceast─â orientare programatic─â. ├Än cuv├óntul s─âu de la acel congres, I.I.C. Br─âtianu, suliniaz─â necesitatea stringent─â a celor dou─â mari reforme, d├ónd asigur─âri c─â ÔÇťexproprierea se va face cu dreapta desp─âgubireÔÇŁ[17].

Ajun┼či din nou la putere, ├«n prim─âvara anului 1914, pe linia programului enun┼úat anterior, sub conducerea lui I.I.C. Br─âtianu, liberalii vor inaugura o serie de reforme, care aveau s─â fie ├«ntrerupte ┼či am├ónate un timp datorate declan┼č─ârii Primului R─âzboi Mondial.

Bibliografie

-Anastasie Iordache, ÔÇťVia┼úa politic─â ├«n Rom├óniaÔÇŁ, Editura ┼×tiin┼úific─â, Bucure┼čti, 1974.

-Apostol Stan, Iosa Mircea, ÔÇťLiberalismul politic ├«n Rom├ónia de la origini p├ón─â ├«n 1918ÔÇŁ, Editura Enciclopedic─â, Bucure┼čti, 1996.

-Damian Hurezeanu, Gh. Sbarna, ÔÇťPartide ┼či curente politice ├«n Rom├ónia. 1821-1918ÔÇŁ, Editura Eficient, Bucure┼čti, 2000

-Enciclopedia Rom├óniei, vol. I., cap. IX, partea I, ÔÇťPrincipii liberale ├«n Rom├óniaÔÇŁ, Bucure┼čti, 28 mai 1938

-Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, ÔÇťEnciclopedia partidelor politice din Rom├ónia 1859-2003ÔÇŁ, Editura Meronia, Bucure┼čti, 1995.

-Ion Mamina, Ion Bulei, ÔÇťGuverne ┼či guvernan┼úiÔÇŁ, Editura Silex, Bucure┼čti, 1994.

NOTE

[1]Apostol Stan, Iosa Mircea, ÔÇťLiberalismul politic in Rom├ónia de la origini p├ón─â in 1918ÔÇŁ, Editura Enciclopedic─â, Bucure┼čti, 1996, p.11.

[2]Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, ÔÇťEnciclopedia partidelor politice din 1859-2003ÔÇŁ,   Editura Meronia, Bucure┼čti, 1995, p. 26.

[3]Ibidem, p. 28.

[4]Enciclopedia Rom├óniei, vol. I., cap. IX  partea I ÔÇťPrincipii liberale├«n Rom├óniaÔÇŁ, Bucure┼čti, 28 mai 1938, p. 388.

[5]Ibidem, p. 388.

[6]Ibidem, p. 389.

[7]Ibidem, p. 389.

[8]Apostol Stan, Iosa Mircea, ÔÇťLiberalismul politic in Rom├ónia de la origini p├ón─â ├«n 1918ÔÇŁ, Editura Enciclopedic─â, Bucure┼čti1996, p. 165.

[9]Ibidem, p. 165.

[10]Ibidem, p. 167.

[11]Ibidem, p. 167-168.

[12]Nicolae Isar, ÔÇťIstoria modern─âa rom├ónilor 1774/1784-1918ÔÇŁ,   vol. III, Editura Universitar─â, Bucure┼čti, 2006, p. 426-427.

[13]Nicolae Isar, ÔÇťIstoria modern─âa rom├ónilor 1774/1784-1918ÔÇŁ,  vol. III, Editura Universitar─â, Bucure┼čti, 2006, p. 427.

[14]Ibidem, p. 427.

[15]Damian Hurezeanu, Gheorghe Sbarna, ÔÇťPartide si curente politice in Rom├ónia. 1821-1918ÔÇŁ, Editura Eficient, Bucure┼čti, 2000, p. 152-153.

[16]Ion Mamina, Ion Bulei, ÔÇťGuverne si guvernan┼úiÔÇŁ, Editura Silex, Bucure┼čti, 1994, p. 220.

[17]Anastasie Iordache, ÔÇťVia┼úa politic─âin Rom├óniaÔÇŁ, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974, p. 195.