Palmira  File de istorie zbuciumat─â jpeg

Palmira. File de istorie zbuciumat─â

Numele unui ora╚Ö din Orientul Apropiat a fost cap de afi╚Ö pentru ╚Ötirile din ultimii doi ani ale agen╚Ťiilor de pres─â interna╚Ťionale. Ora╚Ö antic ╚Öi sit UNESCO, Palmira a avut de suferit distrugeri importante, ca urmare a r─âzboiului civil din Siria ╚Öi, mai ales, a ocup─ârii sale de c─âtre organiza╚Ťia terorist─â ISIS, care s-a dedat aici ╚Öi la crime ├«mpotriva patrimoniului cultural ╚Öi istoric mondial, pe l├óng─â atrocit─â╚Ťile fa╚Ť─â de popula╚Ťia civil─â. V─â propunem ├«n cele ce urmeaz─â o incursiune ├«n tumultuoasa istorie a locului ÔÇô ┼či ne oprim cu prec─âdere asupra episodului care a condus la sf├ór┼čitul Palmirei:r─âzboiul ├«mpotriva Romei.

Locul unde s-a ridicat la un moment dat ora╚Öul Palmira a fost locuit ├«nc─â din Epoca Pietrei, exist├ónd numeroase dovezi arheologice ├«n acest sens. Primul nume consemnat al a╚Öez─ârii vine de la ├«nceputul mileniului II ├«.e.n:Tadmor, ├«n limba semitic─â, posibil dintr-un cuv├ónt care denumea curmalii care cre╚Öteau din abunden╚Ť─â ├«n zon─â. Termenul Palmira apare abia la ├«nceputul secolului I e.n. ├«n lucrarea lui Plinius cel B─âtr├ón. 

Popula┼úia palmirean─â:amalgam de limbi, etnii, credin┼úe.Prima form─â cu adev─ârat urban─â a ap─ârut, se pare, ├«n epoca elenistic─â, a┼čezarea fiind de dimensiuni reduse, dar cresc├ónd treptat de-a lungul secolelor. Ora╚Öul a f─âcut parte din diversele state care s-au perindat ├«n istorie prin regiune, ├«ncep├ónd s─â se dezvolte cu adev─ârat de la sf├ór╚Öitul secolului IV ├«.e.n., c├ónd se afla ├«n componen╚Ťa statului seleucid. 

Popula╚Ťia era format─â ini╚Ťial din amori╚Ťi, aramaici, apoi arabi, evrei, iar limba folosit─â era dialectul palmirean, o versiune a aramaicii, av├ónd chiar ╚Öi un alfabet propriu, folosit timp de patru secole, p├ón─â la sf├ór╚Öitul secolului III e.n. Popula╚Ťia avea organizare tribal─â, pe clanuri, o parte din denumirile acestora fiind descifrate de arheologi din inscrip╚Ťii. 

Cultura era foarte mult influen╚Ťat─â de Persia, cu toate c─â influen╚Ťe grece╚Öti ╚Öi romane sunt de g─âsit inclusiv ├«n onomastic─â. Pe l├óng─â dialectul propriu, ├«n Palmira era folosit─â des limba greac─â, dar ╚Öi latina, din considerente economice/comerciale ╚Öi diplomatice. Panteonul era deosebit de variat, palmirenii vener├ónd zei locali, mesopotamieni, arabi. Acest amalgam de limbi, etnii ╚Öi credin╚Ťe a dus la formarea unei popula╚Ťii care s-a definit ca palmirean─â, ceea ce a ajutat la dezvoltarea ora╚Öului. 

24121722 xxl jpg jpeg
Ora┼čul Palmira este situat ├«n centrul Siriei, ├«n mijlocul de┼čertului, la 215 km de capitala Damasc

Ora┼čul Palmira este situat ├«n centrul Siriei, ├«n mijlocul de┼čertului, la 215 km de capitala Damasc

C─âi comerciale sigure ├«n toate direc┼úiile.Ora╚Öul se afla la jum─âtatea distan╚Ťei dintre Marea Mediteran─â ╚Öi Eufrat, av├ónd o foarte bun─â pozi╚Ťie strategic─â. Drumurile comerciale importante o ocoleau ├«ns─â ini╚Ťial, ori prin Armenia, la nord, ori prin actualul Irak spre Golful Persic ╚Öi, de aici, pe mare spre India, ori prin Petra, capitala nabateenilor, de unde drumurile terestre duceau spre Egipt, Iudeea ╚Öi de aici ├«n nord ├«nspre Anatolia;tot din Petra se f─âcea leg─âtura cu Marea Ro╚Öie ╚Öi, de aici, spre Orient, sudul Arabiei ╚Öi Africa. 

Palmirenii au schimbat aceast─â situa╚Ťie nefavorabil─â lor, oferind ceea ce nimeni altcineva nu oferea:siguran╚Ťa c─âilor de comunica╚Ťii ╚Öi comerciale. Palmira a stabilit c─âi comerciale ├«n toate direc╚Ťiile, ad─âug├ónd acestora puncte comerciale ╚Öi de odihn─â din loc ├«n loc, unde existau ap─â ╚Öi ad─âpost, c├ót, mai ales, gard─â ├«narmat─â pentru caravane ÔÇô arca╚Öi c─âlare pe cai ╚Öi dromaderi, care descurajau sau respingeau atacurile triburilor de╚Öertului. ├Än contrapartid─â, Palmira ├«ncasa taxe ÔÇ×de protec╚ŤieÔÇŁ, taxe vamale pentru produsele aflate ├«n tranzit ╚Öi ├«╚Öi sporea veniturile. Oferind cea mai scurt─â cale comercial─â dintre Persia ╚Öi Mediterana Oriental─â, implicit Republica Roman─â, Palmira a ajuns s─â fie, de fapt, intermediarul unui comer╚Ť foarte ├«nfloritor ├«ntre cei doi inamici. 

S─âp─âturile arheologice au mai relevat ╚Öi canale de iriga╚Ťii ╚Öi bazine de colectare a apei ├«n toate satele antice aflate ├«n jurul Palmirei, acestea asigur├ónd supravie╚Ťuirea pe timp de secet─â ╚Öi oferind o hran─â bogat─â ╚Öi variat─â, dublat─â de cre╚Öterea animalelor. Astfel, mai ales dup─â crearea provinciei Siria de c─âtre romani, ├«n secolul I ├«.e.n., Palmira a ├«nceput o dezvoltare important─â ╚Öi de durat─â, r─âm├ón├ónd independent─â ├«ntre Roma ╚Öi Persia, un statut care ├«i convenea de minune. 

Trupe de arca╚Öi palmireni au participat la R─âzboaiele Dacice ale ├«mp─âratului Traian.Abia ├«n anul 41 ├«.e.n., generalul Marcus Antonius a trimis o armat─â pentru a cuceri ╚Öi Palmira, dar popula╚Ťia s-a retras din fa╚Ťa romanilor ├«n de╚Öert, astfel c─â romanii au g─âsit un ora╚Ö gol ╚Öi s-au retras. 

├Än sf├ór╚Öit, Roma va alipi Palmira la Imperiul s─âu probabil ├«n anul 14 e.n., ora╚Öul devenind parte a provinciei Siria, dar p─âstr├óndu-╚Öi o larg─â autonomie ╚Öi vechile institu╚Ťii proprii. Chiar ╚Öi prezen╚Ťa militar─â roman─â ├«n ora╚Ö este aproape inexistent─â. 

002 25126 11 jpg jpeg
Caravană de cămile în apropierea sitului arheologic de la Palmira, în anii 1930

Caravană de cămile în apropierea sitului arheologic de la Palmira, în anii 1930

Acum se construie╚Öte o centur─â de fortifica╚Ťii ├«n jurul ora╚Öului, iar romanii recruteaz─â din popula╚Ťiile din zon─â trupe auxiliare, mai ales de arca╚Öi, celebre ╚Öi foarte eficiente ├«n r─âzboaiele Antichit─â╚Ťii. Trupele de arca╚Öi palmireni au participat ╚Öi la R─âzboaiele Dacice ale ├«mp─âratului Traian, ulterior acestea ╚Öi trupe de arca╚Öi sirieni sta╚Ťion├ónd ├«n castrele din provincia Dacia. Alte unit─â╚Ťi palmirene au sta╚Ťionat ├«n Numidia, Britania, zona Eufratului.

├Än anul 129, ├«mp─âratul Hadrian, vizit├ónd Palmira, a redenumit ora╚Öul Hadriana Palmyra, iar ├«mp─âratul Caracalla, ├«n anul 212, a ridicat-o la rang de colonia. 

├Än decursul secolului al II-lea, ora╚Öul va cre╚Öte ├«n dimensiuni ╚Öi va deveni foarte bogat, ca urmare a comer╚Ťului practicat pe distan╚Ťe mari ╚Öi a stabilit─â╚Ťii politice. La sf├ór╚Öitul aceluia╚Öi secol, unit─â╚Ťile care fuseser─â ├«n serviciul militar roman au fost reorganizate de Palmira ca armat─â proprie, form├ónd o important─â for╚Ť─â ├«n zon─â, at├ót calitativ, c├ót ╚Öi numeric, ca urmare a conflictelor re-deschise dintre romani ╚Öi par╚Ťi. Astfel, armata palmirean─â a fost m─ârit─â, iar institu╚Ťiile ora╚Öului au ÔÇ×deviatÔÇŁ ├«ncet ├«nspre un sistem monarhic. Conflictul se va re├«nc─âlzi la jum─âtatea secolului al III-lea, c├ónd dinastia sasanid─â va purta din nou r─âzboi ├«mpotriva Romei. Cu toate c─â veniturile ora╚Öului au avut de suferit, c─âile comerciale fiind blocate, armata palmirean─â va da dovad─â de o foarte bun─â preg─âtire, iar noii ideri ai Palmirei puteau s─â ├«╚Öi negocieze altfel pozi╚Ťia fa╚Ť─â de Roma. Ora╚Öul avea, dup─â jum─âtatea secolului III, circa 200.000 de locuitori!

Dar, distrus de ├«mp─âratul roman Aurelian ├«n anul 273, reconstruit par╚Ťial peste circa dou─â decenii de ├«mp─âratul Diocle╚Ťian doar ├«n jum─âtatea nordic─â, ora╚Öul abia dac─â ajungea la jum─âtate din ├«ntinderea anterioar─â ╚Öi nu ├«╚Öi va mai rec─âp─âta niciodat─â str─âlucirea de odinioar─â.

├Än secolul VI, la ordinul lui Iustinian, ├«mp─âratul Imperiului Roman de R─âs─ârit, fortifica╚Ťiile ora╚Öului vor fi ref─âcute, locul fiind un punct strategic ├«n defensiva imperial─â ├«n zon─â. Bisericile ╚Öi cl─âdirile publice au fost reconstruite ╚Öi ele, astfel c─â se p─ârea c─â Palmira va cunoa╚Öte o nou─â perioad─â de dezvoltare. La pu╚Ťin mai bine de un secol ├«ns─â, ora╚Öul va c─âdea sub st─âp├ónire musulman─â, fiind anexat provinciei Homs ╚Öi trec├ónd ulterior ├«n st─âp├ónirea mai multor conduc─âtori locali ╚Öi state. Ora╚Öul a avut de suferit masiv din cauza unor cutremure ├«n Evul Mediu, fiind distrus definitiv de Timur Lenk ├«n 1400.

palmura jpg jpeg
Ruinele Palmirei, gravur─â de final de secol XVII (autor: Cornelis de Bruijn)

Ruinele Palmirei, gravur─â de final de secol XVII (autor:Cornelis de Bruijn)

Parte a patrimoniului UNESCO din 1980.Siria a devenit provincie otoman─â abia ├«n 1516, dup─â o invazie a sultanului otoman Selim I, Palmira, redus─â la dimensiunile unui sat, r─âm├ón├ónd ├«n Imperiu p├ón─â ├«n anul 1920, c├ónd, dup─â o scurt─â perioad─â de c├óteva luni de independen╚Ť─â sirian─â, ├«ntregul teritoriu al actualei Sirii a fost acordat Fran╚Ťei sub mandat al Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor. 

Ruinele Palmirei fuseser─â redescoperite ├«n secolul XVII de c─âtre caravane ╚Öi p─âstori, fiind vizitate ulterior inclusiv de c─âl─âtori occidentali care au l─âsat schi╚Ťe ╚Öi noti╚Ťe despre starea lor.

Speciali╚Ötii francezi care au vizitat zona dup─â 1920 ╚Öi-au dat seama de importan╚Ťa istoric─â a sitului, astfel c─â popula╚Ťia de 6.000 de locuitori a fost relocat─â ├«ntr-un sat construit al─âturi special pentru aceasta, ├«ntre anii 1929-1932. S─âp─âturile arheologice din urm─âtoarele decenii au scos la iveal─â multe m─ârturii ale trecutului istoric ╚Öi m─âre╚Ťiei Palmirei, situl devenind unul de prim─â m├ón─â pentru lumea ╚Ötiin╚Ťific─â interna╚Ťional─â, Palmira devenind parte a patrimoniului mondial UNESCO ├«n anul 1980.

În anul 2014, în contextul războiului din Siria, trupele fundamentaliste islamice au ocupat Palmira, distrugând o parte a clădirilor și artefactelor antice, orașul fiind eliberat în martie anul curent.

Palmira versus Roma. Cel mai cunoscut eveniment legat de istoria Palmirei, ╚Öi care va duce ┼či la dec─âderea sa rapid─â, a fost r─âzboiul purtat ├«mpotriva Romei, ├«n a doua jum─âtate a secolului III e.n. Profit├ónd de problemele Imperiului, conducerea Palmirei a decis c─â este timpul s─â ac╚Ťioneze energic pentru a se desprinde de Roma. Imperiul se confrunta cu uzurp─âri ├«n Occident, ├«n anul 260, sub Postumus, provincia Gallia devenind independent─â sub numele de Imperiul Galic, care cuprindea ╚Öi Britania ╚Öi, pentru o foarte scurt─â perioad─â, ╚Öi Hispania. ├Än acela╚Öi an, ├«mp─âratul Valerian era ├«nfr├ónt de regele Sasanid Shapur I la Edessa ╚Öi luat ulterior prizonier, fiind singurul ├«mp─ârat roman c─âzut vreodat─â ├«n captivitate, unde a ╚Öi murit, f─âr─â a se cunoa╚Öte alte detalii sigure. Pe l├óng─â acestea, atacurile barbare, molima ╚Öi probleme interne, mai ales de ordin economic, au dus Imperiul aproape de colaps. 

Odenathus ╚Öi Zenobia.Septimia Zenobia ÔÇô Bath-Zabbai ├«n limba aramaic─â, una dintre cele mai faimoase femei din istorie ÔÇô s-a n─âscut ├«ntr-o familie nobil─â a Palmirei, ulterior men╚Ťion├óndu-i printre str─âmo╚Öii ilu╚Ötri pe Antiochus sau Cleopatra. Alte surse scriu despre ea c─â ar fi fost ori dintr-o familie evreiasc─â, ori chiar dintr-un trib arab din zon─â. 

gettyimages 113625908 jpg jpeg
Reconstituire a unei monede din timpul Zenobiei, când Palmira era colonie romană (sec. III e.n.)

Reconstituire a unei monede din timpul Zenobiei, când Palmira era colonie romană (sec. III e.n.)

Sursele o descriu ca fiind o femeie frumoas─â, cu ten m─âsliniu, din╚Ťi albi ╚Öi ochi negri, foarte cultivat─â ÔÇô cuno╚Ötea greaca, aramaica, egipteana ╚Öi latina, inteligent─â ╚Öi energic─â, renumit─â pentru castitatea ei. Popularitatea ei venea ╚Öi din faptul c─â ╚Ötia s─â c─âl─âreasc─â, s─â trag─â cu arcul, era pasionat─â de v├ón─âtoare, m─âr╚Ö─âluia ╚Öi bea al─âturi de solda╚Ťi, ├«mbr─âc├óndu-se de preferin╚Ť─â ├«n haine b─ârb─âte╚Öti. A atras la Curtea sa numero╚Öi arti╚Öti, filosofi, scriitori, ├«ncerc├ónd s─â copieze Cur╚Ťile orientale sau greco-romane ╚Öi s─â dea un imbold culturii palmirene. 

├Än jurul anului 258, Zenobia a devenit so╚Ťia nobilului palmirean Odenathus ÔÇô Lucius Septimius Udaynath ÔÇô, conduc─âtorul Palmirei ╚Öi ├«nalt magistrat al Imperiului Roman. 

├Än 260, dup─â ├«nfr├óngerea lui Valerian, Odenathus a r─âmas fidel romanilor, purt├ónd imediat ╚Öi o scurt─â campanie militar─â pe Eufrat, zdrobind aici o armat─â persan─â care se preg─âtea s─â treac─â fluviul ├«n Imperiu. Imediat, a intervenit ├«n favoarea noului ├«mp─ârat Gallienus ├«mpotriva uzurpatorului Macrinus, intr├ónd astfel ├«n gra╚Ťiile ╚Öi obliga╚Ťiile acestuia. Titlurile ╚Öi darurile primite de la Gallienus nu i-au fost ├«ns─â de ajuns lui Odenathus, acesta lu├óndu-╚Öi titlul de rege al Palmirei ├«n acela╚Öi an. ├Än 262, ├«ntr-o campanie-fulger la est de Eufrat, a ajuns p├ón─â la zidurile capitalei persane Ctesiphon, pe care a asediat-o, ob╚Ťin├ónd o pace satisf─âc─âtoare, astfel c─â, ├«n 263, st─âp├ón peste Siria, teritoriile smulse de la Sasanizi, plus estul Anatoliei, Odaenathus ╚Öi-a arogat/inventat titlul monarhic de Rege al Regilor din Orient, r─âm├ón├ónd ├«ns─â, oficial, supus al Romei ╚Öi comport├óndu-se ca atare. 

├Än 266, a ini╚Ťiat o nou─â campanie ├«mpotriva Sasanizilor, trebuind ├«ns─â s─â o abandoneze, pentru a despresura Heracleea Pontic─â de atacurile unor triburi germanice. La ├«ntoarcerea din campania ├«ncununat─â de succes, ├«n anul urm─âtor, Odenathus, ├«mpreun─â cu fiul s─âu, Hairan, asociat la domnie, au fost asasina╚Ťi deodat─â, istoria consemn├ónd c├óteva variante despre moartea acestuia, de la asasinat la ordinul romanilor, care ├«l suspectau de tr─âdare ╚Öi rebeliune, p├ón─â la un conflict deschis ├«ntre cele dou─â p─âr╚Ťi, pentru controlul teritoriilor arabe de la sud, conflict despre care ├«ns─â nu vorbe╚Öte nicio surs─â demn─â de ├«ncredere. Prima variant─â r─âm├óne astfel cea mai plauzibil─â, ac╚Ťiunile de mai t├órziu ale reginei Zenobia ├«mpotriva Romei fiind astfel pe deplin justificate de dorin╚Ťa de r─âzbunare. 

Noul rege al Palmirei era acum fiul lui Odaenathus și al Zenobiei, Lucius Julius Aurelius Septimius Vaballathus Athenodorus, în vârstă de circa opt ani. Zenobia a devenit regentă și conducătoarea de facto a Palmirei.

Zenobia, regina r─âzboinic─â.Cu inten╚Ťia declarat─â de a r─âm├óne un supus fidel al romanilor ╚Öi de a proteja Imperiul de atacurile Sasanizilor, Zenobia ╚Öi-a ├«nt─ârit armata ╚Öi a trecut aproape imediat la cucerirea de noi teritorii. Armata palmirean─â, de ordinul zecilor de mii de lupt─âtori, era comandat─â de experimentatul general Zabdas, un apropiat al reginei, ╚Öi de comandan╚Ťi numi╚Ťi pe merit, fiind format─â din infanterie, din care arca╚Öii ie╚Öeau ├«n eviden╚Ť─â, ╚Öi cavalerie grea ╚Öi u╚Öoar─â. Din nou, palmirenii puteau profita de faptul c─â armata roman─â se afla ├«n campanie ├«mpotriva invaziei go╚Ťilor ├«n Balcani.

gettyimages 518913900 jpg jpeg
Sculptură din colecţia Muzeului Naţional al Palmirei, distrusă de ISIS

Sculptură din colecţia Muzeului Naţional al Palmirei, distrusă de ISIS

Un prim atac a fost dat ├«mpotriva ora╚Öului Bosra (Siria), unde Legiunea a III-a Cyrenaica a fost zdrobit─â, guvernatorul roman al provinciei Arabia a fost executat, teritoriul fiind alipit Palmirei. Armata a cobor├ót prin Valea Iordanului, alipind ╚Öi Iudeea Palmirei. Urm─âtoarea ╚Ťint─â era, logic, Egiptul. 

Zabdas a intrat ├«n Egipt, profit├ónd ╚Öi de absen╚Ťa guvernatorului provinciei, Tenagino Probus, aflat ├«ntr-o campanie naval─â ├«mpotriva unor pira╚Ťi sau a flotei go╚Ťilor. Ajutat de o parte a elitei egiptene ╚Öi a popula╚Ťiei s─âtule de domina╚Ťia roman─â, Zabdas a ├«nfr├ónt f─âr─â probleme trupele romane prezente aici ╚Öi a ocupat provincia. ├Äntre timp a sosit ╚Öi vestea mor╚Ťii ├«mp─âratului Claudius, astfel c─â sor╚Ťii erau de partea palmirenilor. 

Probus a revenit ├«ns─â imediat, iar ├«n noiembrie 270, cu trupele pe care a reu╚Öit s─â le adune, a ocupat Alexandria ╚Öi a ├«nceput s─â-i ├«mping─â pe palmireni ├«nspre est. Experien╚Ťa ╚Öi ambi╚Ťia lui Probus au fost ├«nvinse ├«ns─â de un contraatac palmirean, ajutat din interiorul ora╚Öului de o parte a popula╚Ťiei. ├Än cele din urm─â, comandantul roman a fost ├«nconjurat ╚Öi s-a sinucis, pentru a-╚Öi salva onoarea. Zenobia s-a autoproclamat ulterior Regin─â a Egiptului. Ocuparea acestei provincii l─âsa Roma f─âr─â bogate resurse, mai ales cereale, Palmira control├ónd acum ╚Öi importantele c─âi comerciale din zon─â. 

Visau Zenobia ┼či apropia┼úii ei la ocuparea Romei?├Än timp ce Zabdas ocupa Egiptul, Zenobia a atacat ├«nspre vest ╚Öi nord-vest, urm─ârind ├«n prim─â faz─â ocuparea importantului ora╚Ö Antiohia. Av├ónd ╚Öi aici sprijinul unei p─âr╚Ťi importante a popula╚Ťiei, ╚Öi mai ales a celebrului episcop cre╚Ötin Paul din Samosata, Zenobia a ocupat ora╚Öul ╚Öi ├«mprejurimile, se pare, f─âr─â lupt─â. Deja ├«n toamna anului 270, monet─âriile (foste) imperiale din Alexandria ╚Öi Antiohia b─âteau moned─â cu chipul ╚Öi numele lui Vaballathus pe o parte, ╚Öi cel al noului ├«mp─ârat roman, Aurelian, pe cealalt─â parte. ├Än prim─âvara anului 271, dup─â ce Zabdas a ajuns cu armata din sud, Zenobia a cucerit o mare parte a Asiei Mici, nereu╚Öind ├«ns─â s─â ia ├«n st─âp├ónire Calcedonia ╚Öi col╚Ťul nord-vestic al peninsulei, un important cap de pod pentru viitoarea campanie roman─â. 

├Än vara aceluia╚Öi an, Zenobia st─âp├ónea ├«ntregul ╚Ť─ârm estic al Mediteranei, inclusiv o por╚Ťiune a litoralului M─ârii Ro╚Öii, Egiptul ╚Öi aproape trei sferturi din Anatolia.

Nu este clar dac─â Zenobia ╚Öi cei din jurul s─âu doreau doar independen╚Ťa Palmirei ╚Öi a teritoriilor sale sau, ├«nfl─âc─âra╚Ťi de victoriile ob╚Ťinute ╚Öi de situa╚Ťia grav─â ├«n care se afla Imperiul Roman, visau cumva chiar la ocuparea Romei ╚Öi a tronului imperial de aici. Adoptarea titlurilor specific romane duce cu g├óndul ╚Öi spre cea de a doua variant─â. 

000 991uy jpg jpeg
Templul lui Bel, ├«nainte ┼či dup─â ocuparea Palmirei de c─âtre ISIS. Construit ├«n anul 32 e.n. ┼či rezist├ónd aproape intact de-a lungul vremurilor, templul a disp─ârut aproape ├«n totalitate dup─â ce a fost detonat de membri ISIS

Templul lui Bel, ├«nainte ┼či dup─â ocuparea Palmirei de c─âtre ISIS. Construit ├«n anul 32 e.n. ┼či rezist├ónd aproape intact de-a lungul vremurilor, templul a disp─ârut aproape ├«n totalitate dup─â ce a fost detonat de membri ISIS

Monede cu chipul Zenobiei, afront impardonabil.├Än tot acest timp, noul ├«mp─ârat roman, Aurelian, era ocupat cu readucerea Galliei ╚Öi a Britanniei sub control, dup─â respingerea atacurilor go╚Ťilor. Era clar c─â, dac─â nu va interveni ├«mpotriva Zenobiei, tot estul Imperiului va fi pierdut ├«n scurt─â vreme, ceea ce ar fi ├«nsemnat un colaps economic ╚Öi moral al Romei.

Ruptura final─â a avut loc ├«n 272, c├ónd monet─âriile din Alexandria ╚Öi Antiohia au ├«nceput s─â bat─â moned─â care ├«l reprezenta doar pe Vaballathus, acesta purt├ónd titlul de Augustus, titlu rezervat doar ├«mp─âratului, unele monede reprezent├ónd-o pe Zenobia cu titlul Augusta. Afrontul era impardonabil, Aurelian ac╚Ťion├ónd ├«n consecin╚Ť─â. 

├Än anul 273, Aurelian a dus o campanie-fulger ├«n Anatolia, practic mut├óndu-╚Öi trupele experimentate din Gallia ├«n est. O alt─â armat─â roman─â recucerea Egiptul ├«n acela╚Öi timp. Aurelian a ├«naintat practic f─âr─â opozi╚Ťie ├«n Anatolia, trupele palmirene, reduse numeric, retr─âg├óndu-se din calea sa, iar ora╚Öele capitul├ónd f─âr─â s─â reziste, ├«mp─âratul promi╚Ť├ónd clemen╚Ť─â. 

Zenobia și generalii săi au hotărât să îl aștepte pe Aurelian la nord de Antiohia (azi, lângă Antakya, Turcia), pe o câmpie unde cavaleria grea palmireană se putea desfășura în voie. Aurelian, militar experimentat, a reușit să înfrângă însă armata palmireană, Zenobia retrăgându-se în oraș, de unde, în aceeași noapte, regina, Zabdas și întreaga armată au plecat la Emesa (Homs), pentru a aștepta acolo întăriri și armata romană.

├Än fa╚Ťa acestui ora╚Ö, romanii au administrat o nou─â ├«nfr├óngere decisiv─â palmirenilor. Dup─â un consiliu de r─âzboi, Zenobia ╚Öi-a l─âsat ├«n ora╚Ö inclusiv tezaurul ╚Öi a plecat ├«nspre Palmira. Emesa ╚Öi-a deschis imediat por╚Ťile ├«n fa╚Ťa ├«mp─âratului Aurelian, primindu-l ca pe un erou. 

Romanii au traversat de╚Öertul ├«nspre Palmira pe canicul─â cumplit─â ╚Öi suferind atacuri din partea unor triburi nomade, fidele Zenobiei. ├Än fa╚Ťa ora╚Öului ├«ns─â, triburile au pactizat cu romanii, oferindu-le provizii ╚Öi ajutor militar. Zenobia a refuzat orice cerere de a se preda, sper├ónd c─â ora╚Öul va rezista. Situa╚Ťia se ├«nr─âut─â╚Ťea ├«ns─â vizibil, ca ├«n cazul oric─ârui asediu, regina fugind ├«ntr-o noapte ├«nspre Persia, de unde spera s─â ob╚Ťin─â ajutor. Prins─â de cavaleria roman─â pe malul Eufratului, a fost adus─â ├«n fa╚Ťa lui Aurelian, Palmira capitul├ónd imediat. Doar comandan╚Ťii palmireni ╚Öi consilierii reginei au fost judeca╚Ťi ╚Öi executa╚Ťi pentru tr─âdare ╚Öi rebeliune ├«mpotriva Romei.

gettyimages 520824500 jpg jpeg
Statuie veche de 2.000 de ani (Leul lui Al-Lat), distrus─â de islami┼čti

Statuie veche de 2.000 de ani (Leul lui Al-Lat), distrus─â de islami┼čti

├Änfr├óngerea Zenobiei e ┼či sf├ór┼čitul Palmirei.Imperiul Palmirei luase sf├ór╚Öit, iar Zenobia cu fiul s─âu au fost du╚Öi ├«n captivitatea roman─â. Se pare c─â Vaballathus a murit la un moment dat, numele s─âu disp─âr├ónd din surse, Zenobia fiind purtat─â ├«n lan╚Ťuri de aur ╚Öi acoperit─â de bijuterii, ├«n fa╚Ťa carului imperial la triumful lui Aurelian, dup─â ce fusese umilit─â public, plimbat─â ├«n lan╚Ťuri prin ora╚Öele Siriei. Nu exist─â informa╚Ťii clare despre soarta ei ulterioar─â, unele surse spun├ónd c─â a murit sau a fost executat─â, altele c─â ar fi c├ó╚Ötigat simpatia ├«mp─âratului ╚Öi ╚Öi-ar fi tr─âit restul vie╚Ťii ├«n ├«nalta societate roman─â, m─ârit├óndu-se ╚Öi av├ónd urma╚Öi. 

Dup─â capturarea Zenobiei, Aurelian a demantelat fortifica╚Ťiile ora╚Öului, a rechizi╚Ťionat arsenalul, a confiscat o mare parte a bunurilor de pre╚Ť din ora╚Ö ╚Öi de la particulari, ca desp─âgubiri de r─âzboi, l─âs├ónd ├«n Palmira o mic─â trup─â de 600 de arca╚Öi. ├Än anul urm─âtor ├«ns─â, un lider local, Septimius Apsaeus, a pornit o nou─â rebeliune, masacr├ónd garnizoana roman─â ╚Öi oferindu-i tronul imperial prefectului Mesopotamiei, Marcellinus. Acesta l-a anun╚Ťat imediat pe Aurelian, iar rebelii l-au numit Augustus pe un anume Antiochus, rud─â cu Zenobia. Aurelian a intervenit prompt, a zdrobit rebeliunea, l-a cru╚Ťat pe Antiochus, care a fost exilat, drumul exilului lu├óndu-l ╚Öi mul╚Ťi palmireni. Fortifica╚Ťiile Palmirei au fost rase, iar ora╚Öul a fost crunt jefuit. 

├Änfr├óngerea Zenobiei a ├«nsemnat ╚Öi dec─âderea ora╚Öului, exemplul ei devenind ├«ns─â ├«n secolul XX simbolul na╚Ťionalismului sirian ╚Öi al luptei ├«mpotriva imixtiunilor ╚Öi ocupa╚Ťiilor str─âine. 

Romanii au l─âsat ├«n zon─â trupe, pentru a se asigura c─â nu vor mai avea parte de vreo revolt─â palmirean─â, dar ╚Öi pentru a p─âzi mai bine grani╚Ťa ├«nspre est. La sf├ór╚Öitul secolului III se va construi ╚Öi castrul roman.

gettyimages 518896010 jpg jpeg
Marea Colonad─â, structur─â faimoas─â din Palmira, lung─â de mai bine de un kilometru

Marea Colonad─â, structur─â faimoas─â din Palmira, lung─â de mai bine de un kilometru

Cl─âdirile celebre ale Palmirei ÔÇô c├óte mai sunt ├«n picioare?

Ne putem doar imagina ast─âzi cum ar fi ar─âtat ora╚Öul ├«n toat─â splendoarea lui p├ón─â la r─âzboiul Zenobiei, cu marile cl─âdiri publice, templele colorate, vilele luxoase, tarabele cu m─ârfuri exotice, statuile ╚Öi ornamentele din metal pre╚Ťios, printre gr─âdini alimentate cu ap─â din r├óul care traversa ora╚Öul. Ce nu a distrus timpul au distrus ├«ns─â oamenii... 

Una dintre cele mai cunoscute cl─âdiri distruse de islami╚Öti este Templul lui Bel/Baal, construit ├«n anul 32 e.n. A rezistat aproape intact de-a lungul vremii, datorit─â transform─ârii sale ├«n biseric─â, apoi ├«n moschee, p├ón─â anul trecut, c├ónd a fost detonat. Consta dintr-o cl─âdire dreptunghiular─â, ├«nconjurat─â de o curte m─ârginit─â de coloane pe toate cele patru laturi. ├Än curte erau un bazin, un altar ╚Öi alte cl─âdiri cu rol cultic. Templul se afl─â la marginea estic─â a ora╚Öului, de aici pornind ├«nspre vest o alt─â structur─â faimoas─â, Marea Colonad─â, o ├«n╚Öiruire de coloane de ambele p─âr╚Ťi ale unei str─âzi principale din ora╚Ö, mai lung─â de un kilometru, construit─â ├«n secolele II-III e.n., ├«ntre templul lui Bel ╚Öi Poarta de Vest. Colonada este format─â din trei sec╚Ťiuni, iar coloanele aveau suporturi pe care erau a╚Öezate statui din bronz ale ├«mp─âra╚Ťilor, ale autorit─â╚Ťilor ╚Öi binef─âc─âtorilor ora╚Öului, ale comercian╚Ťilor boga╚Ťi. Pe coloane erau diferite inscrip╚Ťii, mai ales votive, ale aristocra╚Ťilor cet─â╚Ťii, ├«ntre coloane fiind tarabele comercian╚Ťilor, cu m─ârfuri din toat─â lumea cunoscut─â.

000 ab0pe jpg jpeg
Mai 2016: turi┼čti ├«n Palmira, dup─â ce situl arheologic aflat pe lista UNESCO a reintrat sub control sirian

Mai 2016:turi┼čti ├«n Palmira, dup─â ce situl arheologic aflat pe lista UNESCO a reintrat sub control sirian

Pe traseul colonadei, ├«n apropierea templului, se afl─â Arcul de Triumf al lui Septimius Severus, ridicat ├«n onoarea victoriilor ├«mpotriva par╚Ťilor, restaurat ├«n 1930 ╚Öi distrus ├«n bun─â parte ├«n 2015. Imediat dup─â arc, pe st├ónga, se afla Templul lui Nebo, distrus ╚Öi el de c─âtre ISIS.

├Än continuare, pe aceea╚Öi parte, se afl─â Teatrul roman, ├«nceput la sf├ór╚Öitul secolului II ╚Öi niciodat─â terminat, excavat ├«n a doua jum─âtate a secolului XX ╚Öi restaurat ulterior, suferind avarii minore ├«n timpul ocupa╚Ťiei de c─âre ISIS, cu toate c─â pe scena sa au avut loc execu╚Ťii, filmate. 

Vizavi de cele dou─â cl─âdiri pot fi v─âzute ruinele unor terme, considerate a fitermele Zenobieisau termele construite de Diocle╚Ťian pe locul unde fusese palatul Zenobiei. Termele sunt distruse aproape complet, doar funda╚Ťia mai p─âstr├óndu-se.

O stradă la dreapta duce spre Templul lui Baalshamin, construit în 131, în onoarea vizitei împăratului Hadrian în Palmira, distrus și el de către ISIS.

├Än spatele teatrului se g─âsesc ruinele fostei cl─âdiri a Senatului Palmirei. ├Än spatele acestuia se g─âseau Curtea Tarifelor ╚Öi Agora Palmirei, loc unde, se pare, pe l├óng─â afaceri ╚Öi negocieri, mai poposeau ╚Öi caravanele cu animale ╚Öi calabal├óc cu tot. 

├Än continuare, una dintre cele mai interesante construc╚Ťii, r─âmas─â ├«n picioare, din fericire, ├«n mare parte, este Tetrapylon-ul, numele venindu-i din termenul grecesc care ├«nsemna ÔÇ×patru por╚ŤiÔÇŁ, fiind o construc╚Ťie cu patru coloane ╚Öi patru arce imense, plasat─â ├«n Antichitate ├«n anumite puncte geografice sau pentru a marca un anumit loc.

Marea Colonad─âse oprea la un templu funerar, aproape de zidul ora╚Öului. ├Än st├ónga acestui templu se pot vedea ast─âzi ruinele unui castru construit pe 4 hectare ├«n perioada ├«mp─âratului Diocle╚Ťian, locul numindu-se de aceea ÔÇ×Tab─âra lui Diocle╚ŤianÔÇŁ. 

Dincolo de ziduri erau necropolele, cele mai cunoscute fiind cele sub formă de turn, palmirenii cunoscând și procedeul mumificării. O parte din aceste morminte-turn au fost la rândul lor distruse de ISIS.

O nou─â via╚Ť─â?

La 27 martie 2016, o veste pe care o a╚Ötepta mult─â lume era confirmat─â de agen╚Ťiile de ╚Ötiri:cu ajutor rusesc, armata sirian─â reluase controlul asupra ora╚Öului Palmira ╚Öi asupra sitului arheologic, f─âr─â mari distrugeri asupra acestuia din urm─â. Speciali╚Ötii au evaluat imediat distrugerile de p├ón─â atunci, fiind uimitor de optimi╚Öti ├«n ce prive╚Öte viitorul sitului. 

Templul lui Baalshamin, al lui Baal ╚Öi Arcul de triumf vor fi reconstruite, folosind resturile acestor structuri, idee care a generat un val de proteste ├«n lumea acdemic─â ╚Öi nu numai, unii opin├ónd c─â ruinele trebuie l─âsate a╚Öa. Pe l├óng─â acestea, mai multe artefacte distruse de militan╚Ťii islamici sunt pe cale de a fi restaurate, buc─â╚Ťi importante din ele afl├óndu-se chiar ├«n locul unde au fost distruse. Se sper─â ca, dup─â iluzoria terminare a r─âzboiului din Siria ╚Öi pacificarea regiunii, Palmira ╚Öi celelalte situri siriene de importan╚Ť─â capital─â pentru patrimoniul mondial s─â reintre ├«n circuitul turistic interna╚Ťional. Nu putem dec├ót s─â sper─âm, chiar dac─â oarecum naiv, acela╚Öi lucru. 

Bibliografie:

Alaric Watson ÔÇô Aurelian and the Third Century, Routledge, 1999.

Gary K. Young ÔÇô RomeÔÇÖs Eastern trade, Routledge, 2001. 

Pat Southern ÔÇô Empress Zenobia. PalmyraÔÇÖs Rebel Queen, Continuum Books, 2008.

Peter Edwell ÔÇô Between Rome and Persia. The middle Euphrates, Mesopotamia and Palmyra under Roman control, Routledge, 2008.

Trevor Bryce ÔÇô Ancient Syria. A Three Thousand Year History, Oxford University Press, 2014.