Oliver Jens Schmitt, istoric ╚Öi profesor la Universitatea din Viena: ┬źNici ├«n 1914, nici la ├«nceputul anului 1918, politicienii rom├óni nu s au a╚Öteptat la colapsul tuturor imperiilor din Europa R─âs─âritean─â┬╗ jpeg

Oliver Jens Schmitt, istoric ╚Öi profesor la Universitatea din Viena: ┬źNici ├«n 1914, nici la ├«nceputul anului 1918, politicienii rom├óni nu s-au a╚Öteptat la colapsul tuturor imperiilor din Europa R─âs─âritean─â┬╗

Oliver Jens Schmitt (45 de ani) este profesor de istorie sud-est-european─â la Universitatea din Viena ╚Öi vorbe╚Öte limba rom├ón─â fluent, c─âci viziteaz─â ╚Ťara noastr─â ╚Öi scrie despre ea de mul╚Ťi ani. Cel mai recent volum al lui, ÔÇ×Rom├ónia ├«n 100 de ani. Bilan╚Ťul unui veac de istorieÔÇť, publicat la Editura Humanitas, va fi lansat la Bookfest.

Într-un interviu interviu realizat de Weekend Adevărul, Oliver Jens Schmitt (foto dreapta) a răspuns la întrebări despre România anului 1918 și despre cea de astăzi.

Oliver Jens Schmitt jpg jpeg

ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇť: A╚Ťi precizat, ├«ntr-un alt interviu, c─â nu se g─âse╚Öte nicio monografie bun─â despre Marea Unire. Cum ar trebui s─â arate aceasta?

Oliver Jens Schmitt: Ar trebui s─â oglindeasc─â, ├«n primul r├ónd, evolu╚Ťia istoriografiei europene ╚Öi dezbaterile actuale despre Europa postbelic─â, adic─â dup─â 1918. Pe de o parte, a continuat r─âzboiul ├«n Europa R─âs─âritean─â dup─â sf├ór╚Öitul oficial al conflictului militar din Occident ÔÇô Rom├ónia se afla ├«ntr-o zon─â extrem de instabil─â, s-a ├«mpotrivit revolu╚Ťiei comuniste din Ungaria, s-a confruntat cu amenin╚Ťarea sovietic─â ├«n Basarabia, cu instabilitate la grani╚Ťa cu Bulgaria. Pe de alt─â parte, un demers comparativ ar ar─âta cum cazul Rom├óniei n-a fost deloc excep╚Ťional. ┼×i alte state s-au format pe ruinele imperiilor mari. Fenomenul statului compozit postimperial a avut loc ╚Öi ├«n Polonia, Iugoslavia ╚Öi Cehoslovacia. ├Än toate aceste cazuri, elitele politice au trebuit s─â unifice ╚Öi s─â omogenizeze administra╚Ťia, armata ╚Öi organele de siguran╚Ť─â, sistemul monetar, educa╚Ťia. De asemenea, se pot observa conflicte de tip regionalist, intensificat de mo╚Ötenirea imperial─â care a marcat societ─â╚Ťile din Europa R─âs─âritean─â. Cazul Poloniei ar oferi o gril─â de lectur─â interesant─â ╚Öi pentru Rom├ónia Mare: au fost unificate ├«ntr-un stat na╚Ťional centralizat o Polonie austriac─â, o Polonie rus─â ╚Öi o Polonie prusac─â; ├«n cazul Iugoslaviei, trebuie s─â analiz─âm un amalgam compozit de elemente habsburgice ╚Öi otomane. Rom├ónia Mare a combinat tradi╚Ťia statal─â a Vechiului Regat, mo╚Ötenirea otoman─â din Dobrogea cu sistemele maghiare (Ardeal, Banat, Cri╚Öana), austriece (Bucovina) ╚Öi ruse (Basarabia). O nou─â monografie despre procesul Unirii ar trebui s─â porneasc─â de la izvoare, fiindc─â tema este zdruncinat─â de interpret─âri ideologice ╚Öi politice.

Cum ar putea autorul monografiei s─â lase deoparte acele interpret─âri?

Autorul ar trebui s─â se distan╚Ťeze de ele ╚Öi s─â plece cu ideea unui viitor deschis, a╚Öa cum era pentru actorii politici din epoc─â. O gril─â de lectur─â teleologic─â satisface, desigur, cititorii care g─âsesc o confirmare a ideilor preconcepute; dar o citire a surselor ne-ar ar─âta c─â formarea Rom├óniei Mari a devenit posibil─â numai ├«ntr-o constela╚Ťie politic─â pe care nimeni n-ar fi a╚Öteptat-o p├ón─â ├«n 1918, adic─â pr─âbu╚Öirea Imperiului Rus ╚Öi Imperiului Austriac ╚Öi German. O interpretare teleologic─â sugereaz─â cum clasa politic─â ar fi prev─âzut dinamicile r─âzboiului, un fel de drum drept spre Unire. Analiza izvoarelor contemporane ne arat─â, ├«ns─â, toate ├«ndoielile, fricile ╚Öi nesiguran╚Ťele actorilor de seam─â. Monografia ar trebuie s─â integreze ╚Öi atitudinea, interesele ╚Öi reac╚Ťiile celorlalte comunit─â╚Ťi etnice. S─â analizeze dezbaterile despre modelul constitu╚Ťional, drepturile cet─â╚Ťene╚Öti ale a╚Öa-ziselor minorit─â╚Ťi ÔÇô care ├«n unele zone constituiau chiar majoritatea popula╚Ťiei ╚Öi ├«n multe regiuni controlau via╚Ťa economic─â ╚Öi cultural─â. Mai departe, am a╚Ötepta o interpretare a perioadei de tranzi╚Ťie de la sistemul imperial la sistemul na╚Ťional, la nivel regional ╚Öi local: cine a administrat aceast─â schimbare radical─â, care erau actorii locali, ce interese urm─âreau func╚Ťionarii ex-imperiali? ├Än ultimul r├ónd, o asemenea monografie ar trebui s─â studieze o revolu╚Ťie na╚Ťional─â ╚Öi social─â ÔÇô ├«n cazul Basarabiei, revolu╚Ťia a ├«nceput ca r─âsturnare social─â ce s-a dezvoltat treptat ├«ntr-o mi╚Öcare na╚Ťional─â. ├Än Ardeal, aceste dou─â dimensiuni s-au desf─â╚Öurat aproape sincronic. Ceea ce am ├«ncercat s─â ar─ât cu aceast─â schi╚Ť─â, par╚Ťial─â desigur, nu constituie un program complet, ci mai ales o invita╚Ťie la dezbatere.

Despre eroismul civic

Când scriem sau vorbim despre cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii, insistăm în continuare asupra eroismului. E o perspectivă greșită?

Eroismul este un construct cultural ╚Öi trebuie s─â ne ├«ntreb─âm de ce ╚Öi ├«n ce condi╚Ťii avem nevoie de el; ╚Öi mai ales care sunt obiectivele ╚Öi obiectele cultului. Eroismul presupune ╚Öi continuarea discursiv─â a unui conflict cu ├«nving─âtori ╚Öi ├«nvin╚Öi. O societate democratic─â matur─â, dup─â p─ârerea mea, n-are nevoie s─â se ridice deasupra celuilalt ÔÇô acest eroism na╚Ťionalist, cel pu╚Ťin a╚Öa cum este cultivat de cercuri oficiale ╚Öi oficioase ├«n Rom├ónia, ne arat─â o nesiguran╚Ť─â uneori agresiv─â. Nu se s─ârb─âtore╚Öte senin, ci se hr─âne╚Öte un sentiment de ├«ndoial─â ╚Öi uneori chiar de fric─â. Se poate explica aceast─â atitudine prin faptul c─â Rom├ónia trece actualmente printr-o criz─â ad├ónc─â: politic─â, social─â ╚Öi mental─â. O societate stabil─â ╚Öi sigur─â de sine nu trebuie s─â recurg─â nici la un na╚Ťionalism, care a fost cultivat ├«n timpul comunismului, nici la un eroism tradi╚Ťional. Dar exist─â ╚Öi un alt eroism, eroismul civic, ╚Öi Centenarul ar fi un prilej unic pentru celebrarea acestor oameni, care prin faptele ╚Öi curajul lor, au contribuit la crearea unei Rom├ónii mai democratice ╚Öi la dezvoltarea statului de drept sau care au suferit ├«n timpul cumplit al terorii comuniste ÔÇô m─â g├óndesc la victimele din Sighet, la oameni ca Doina Cornea ╚Öi Paul Goma, la manifestan╚Ťii din Decembrie 1989, la oamenii care ├«n prima jum─âtate a anilor ÔÇÖ90 ╚Öi-au luat angajamentul s─â lupte pentru valori cet─â╚Ťene╚Öti. ┼×i ast─âzi, la cei din institu╚Ťiile de stat care se opun corup╚Ťiei ╚Öi ├«ncerc─ârilor structurilor oligarhice de a d─âr├óma statul de drept, dar ╚Öi la to╚Ťi cei care ies ├«n strad─â pentru a ├«mpiedica o ├«ntoarcere la sistemul ceau╚Öist.

├Än timpul conferin╚Ťei de la Ateneu, a╚Ťi mai precizat c─â, ├«n 1918, rom├ónii nu erau preg─âti╚Ťi pentru o Rom├ónie Mare. De ce?

Nici ├«n 1914, nici la ├«nceputul anului 1918, politicienii rom├óni nu s-au a╚Öteptat la colapsul tuturor imperiilor din Europa R─âs─âritean─â, precondi╚Ťie pentru unificarea Ardealului cu Banatul ╚Öi Bucovina ╚Öi cu Basarabia. De aceea, n-a existat niciun plan concret sau program practic pentru realizarea unific─ârii la nivel administrativ ╚Öi politic. Unirea s-a f─âcut la repezeal─â, ├«ntr-o situa╚Ťie intern─â ╚Öi extern─â instabil─â.

Ce a╚Ťi aflat, ├«n 2010, ├«n urma expozi╚Ťiei organizate de Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├ónei, cu titlul ÔÇ×Cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei ╚Öi a ╚Ťinutului Her╚Ťa (1940) ÔÇô ├«ntre neputin╚Ť─â ╚Öi iresponsabilitateÔÇŁ, despre care a╚Ťi mai povestit?

C─â statul trebuie s─â fie sau cel pu╚Ťin s─â arate puternic; ╚Öi momentele de sl─âbiciune evident─â sunt excluse din memoria colectiv─â. Anul 1940 a v─âzut pr─âbu╚Öirea Rom├óniei Mari. Analiza cauzelor, ├«ns─â, atinge repede puncte dureroase: incapacitatea institu╚Ťiilor de stat de a ap─âra cet─â╚Ťenii, corup╚Ťia care a d─âunat armatei, egoismul majorit─â╚Ťii clasei politice, abisul dintre discursul oficial na╚Ťionalist ╚Öi la╚Öitatea celor de la v├órful politicii. ┼×i, nu ├«n ultimul r├ónd, m-am ├«ntrebat dac─â elitele din Vechiul Regat, care controlau aceast─â Rom├ónie Mare, aveau ├«ntr-adev─âr ├«ncredere ├«n tr─âinicia acestui stat. Istoria ne d─â r─âspunsul: La prima lovitur─â dinspre R─âs─ârit ╚Öi Apus, au cedat. Anul 1940 ridic─â o chestiune actual─â ╚Öi ast─âzi: Care e leg─âtura dintre clasa politic─â pe de o parte, ╚Ťar─â ╚Öi societate, pe de alt─â parte? Este reponsabilitatea o atribu╚Ťie politic─â ╚Öi etic─â a guvernan╚Ťilor? ┼×i cum se define╚Öte aceast─â atribu╚Ťie? Ca responsabilitate fa╚Ť─â de ╚Ťar─â ╚Öi ├«ntreaga societate? Sau numai fa╚Ť─â de clientela politic─â? Sau numai fa╚Ť─â de parteneri de afaceri? ├Än cazul anului 1940, avem de a face cu falimentul politic ╚Öi moral al unei elite care a tolerat sau chiar a contribuit la distrugerea statului constitu╚Ťional ╚Öi la ridicarea unei dictaturi, a Regelui, ╚Öi ai c─ârei membri erau implica╚Ťi de ani de zile ├«ntr-o corup╚Ťie ce caracteriza via╚Ťa politic─â a Rom├óniei Mari. Aceast─â corup╚Ťie explic─â ╚Öi nepreg─âtirea militar─â a armatei ╚Öi o stare de spirit a elitei politice care, ├«n momentul de criz─â, a fost gata s─â sacrifice milioane de cet─â╚Ťeni ├«n provincii periferice pentru a-╚Öi salva averea ╚Öi interesele, concentrate ├«n Vechiul Regat. De fapt, elita din Vechiul Regat ╚Öi-a exprimat, la 22 de ani dup─â Unire, mentalitatea ╚Öi harta mental─â: pentru majoritatea membrilor Consiliui de Coroan─â, Rom├ónia ├«nsemna, ├«n primul r├ónd, ╚Ťara cu grani╚Ťele avute ├«nainte de 1914. De aceea, anul 1940 este un moment deosebit de dureros ├«n istoria statalit─â╚Ťii rom├óne╚Öti.

ÔÇ×Statul ╚Öi statalitatea ca valori supremeÔÇť

Ce cli╚Öee a╚Ťi identificat ├«n ce prive╚Öte Marea Unire?

Mai ales cli╚Öee mo╚Ötenite de perioada comunist─â, adic─â discursul statului puternic, independent, centralizat, omogenizat: Rom├ónia rom├ónilor. N-am reu╚Öit, cel pu╚Ťin p├ón─â acum, s─â identific la nivel oficial ceva nou, original.

Ce considera╚Ťi c─â se s─ârb─âtore╚Öte, de fapt, ├«n 2018?

Cred c─â Guvernul ╚Öi unele institu╚Ťii de stat s─ârb─âtoresc statul ╚Öi statalitatea ca valori supreme ÔÇô dar f─âr─â s─â-╚Öi pun─â ├«ntrebarea ce stat, ce ├«nseamn─â statalitate, care este rela╚Ťia dintre stat ╚Öi cet─â╚Ťeni. Sunt s─ârb─âtori f─âr─â fond, f─âr─â con╚Ťinut ╚Öi motivul este evident: ace╚Öti 100 de ani au fost, cel pu╚Ťin p├ón─â ├«n 1989, marca╚Ťi de dictaturi ÔÇô regale, militare, comuniste ÔÇô, de violen╚Ťa ├«mpotriva celor care nu erau rom├óni ÔÇô Holocaustul, expulzarea, deportarea, v├ónzarea minorit─â╚Ťilor ÔÇô, dar ╚Öi a rom├ónilor, mai ales ├«n perioada comunist─â. Potrivit calculelor, regimul comunist a f─âcut dou─â milioane de victime ÔÇô nu numai cei trimi╚Öi ├«n lag─âr, ├«n ├«nchisoare ╚Öi la canal, dar ╚Öi victimele politicii pro-nataliste ╚Öi ale interven╚Ťiei statului ├«n via╚Ťa privat─â ╚Öi intim─â a cet─â╚Ťenilor. Centenarul a r─âmas p├ón─â ├«n momentul de fa╚Ť─â un cuv├ónt gol, uneori de marketing, ├«n spatele c─âruia se ascunde, pe de o parte un trecut dureros pe care PSD ╚Öi oligarhii n-au niciun interes s─â-l s─ârb─âtoreasc─â, dar pe de alt─â parte, ╚Öi o speran╚Ť─â care nelini╚Öte╚Öte guvernan╚Ťii: dup─â 1989 a fost probabil cea mai democratic─â perioad─â ├«n ultimii 100 de ani, ├«n pofida tuturor problemelor uria╚Öe ╚Öi a emigr─ârii ├«n mas─â. Pentru c─â s-a n─âscut pentru prima dat─â ├«n istoria Rom├óniei o puternic─â mi╚Öcare civic─â, o clas─â de mijloc care, de╚Öi ├«nc─â fragil─â, iese ├«n strad─â s─â apere valori democratice. S─â nu uit─âm c─â cele mai mari manifesta╚Ťii democratice din Rom├ónia au avut loc ├«n 2017, s─â nu uit─âm c─â mi╚Öc─âri civice ca aceea de la Ro╚Öia Montan─â arat─â c─â exist─â un spirit de rezisten╚Ť─â.Aceste manifesta╚Ťii au schimbat imaginea Rom├óniei ├«n str─âin─âtate: manifestan╚Ťii au creat un limbaj vizual. Cred c─â Rom├ónia ar putea g─âsi u╚Öor momente ╚Öi persoane simbolice de mare m├óndrie na╚Ťional─â care merit─â celebrate, dar, iar─â╚Öi, acestea nu corespund cu interesele celor care se afl─â actualmente la c├órma ╚Ť─ârii. T─âcerea Guvernului dup─â moartea Doinei Cornea ╚Öi refuzul unui doliu na╚Ťional e cel mai recent exemplu care trimite un mesaj neechivoc.

Citește și:

Genera┼úia Marii Uniri, episodul 10. Iuliu Hossu: episcop, senator ┼či de┼úinut politic

Foto sus: Ion I.C. Br─âtianu ├«ntr-un grup de politicieni rom├óni, ├«n preajma Primului R─âzboi Mondial (Sursa: Arhivele Na╚Ťionale ale Rom├óniei, SANIC, Colec╚Ťia Documente Fotografice, FI, 464)