Occidentalii ├«n sursele bizantine: ┬źvipere aduc─âtoare de moarte┬╗ jpeg

Occidentalii ├«n sursele bizantine: ┬źvipere aduc─âtoare de moarte┬╗

­čôü Istoria Bizan╚Ťului
Autor: Andreea Lup┼čor

Odat─â cu ├«nceputul conflictelor dintre Imperiul Bizantin ┼či ┼ú─ârile din Europa de Vest, ├«n mentalitatea bizantin─â se contureaz─â, treptat, o imagine negativ─â a occidentalilor, a Celorlal┼úi, imagine care transpare din aproape toate sursele vremii. De┼či Occidentul ┼či Bizan┼úul au colaborat ├«n proiectul cruciadelor, expedi┼úiile spre ┼óara Sf├ónt─â nu au f─âcut dec├ót s─â ad├ónceasc─â suspiciunile ┼či ne├«ncrederea dintre cele dou─â p─âr┼úi, iar Cruciada a patra ÔÇô sf├ór┼čit─â prin cucerirea Constantinopolului ├«n 1204 de c─âtre latini ÔÇô a dus la ruptura definitiv─â dintre Orient ┼či Occident.

Sursele scrise din secolele XII-XIII eviden┼úiaz─â percep┼úia bizantin─â asupra occidentalilor. Dintre acestea, se disting trei lucr─âri mai importante:Alexiada, opera Anei Comnena;Faptele lui Ioan ┼či Manuel Comnenul, scris─â de Ioan Kinnamos;┼či Istorialui Nicetas Choniates. Cei trei autori, martori direc┼úi ai ├«nt├ólnilor dintre occidentali ┼či bizantini, surprind mentalitatea bizantin─â ┼či opinia general─â c─â occidentali le sunt cu mult inferiori.

Ana Comnena(1083-1153), fiica lui Alexios I Comnenul, scrie lucrarea Alexiada, dedicat─â tat─âlui s─âu, ├«ntre anii 1138-1143. Opera este reprezentativ─â pentru curentul de opinie foarte puternic din imperiu, caracterizat prin ostilitate ┼či antipatie fa┼ú─â de Occident ┼či refuzul de a colabora cu acesta.

Ana Comenena a fost martora primei cruciade, astfel c─â informa┼úiile oferite de ea sunt extrem de importante. Relatarea sa ├«ncepe cu lansarea apelului Papei Urban al II-lea ┼či efectul acestuia ├«n ┼ú─ârile din Vestul Europei. Autoarea spune c─â apelul pontifical a dus la dislocarea unui num─âr foarte mare de b─ârba┼úi ┼či femei. Este vorba de a┼ča-zisa ÔÇ×cruciad─â a s─âracilorÔÇŁ(aprilie-octombrie 1096) ÔÇô sursele vorbesc de circa 100.000 de oameni care ar fi plecat spre ┼óara Sf├ónt─â dornici de a lupta ├«n numele credin┼úei. Ace┼čtia au trecut prin Imperiul Bizantin ├«n drumul c─âtre Ierusalim, iar Ana Comnena compar─â trecerea lor prin Balcani ÔÇô prin prisma distrugerilor pe care le-au cauzat ÔÇô cu o invazie devastatoare de l─âcuste. Totu┼či, ea e de p─ârere c─â popula┼úia s─ârac─â din Occident era condus─â de dorin┼úa sincer─â (spre deosebire de cavaleri) de a ajunge la Ierusalim pentru a se ├«nchina la Sf. Morm├ónt.

anacom JPG jpeg

├Än schimb, cavalerii occidentali sunt, ├«n opinia ei, ni┼čte tic─âlo┼či, condu┼či de speran┼úa c─â vor putea cuceri Constantinopolul. Ana Comnena spune c─â tat─âl ei se temea de venirea lor din cauza ÔÇ×l─âcomiei pentru bog─â┼úiiÔÇŁ ┼či ÔÇ×nestatornicia sufletuluiÔÇŁ care ├«i caracteriza pe to┼úi. Odat─â sosi┼úi cavalerii la Constantinopol, fiica ├«mp─âratului profit─â de ├«nt├ólnirle directe cu ace┼čtia pentru a sublinia atitudinea lor arogant─â ┼či trufa┼č─â.  De asemenea, eviden┼úiaz─â ┼či grosol─ânia, trufia ÔÇô ea men┼úioneaz─â c─â un nobil a fost at├ót de ├«ndr├ózne┼ú ┼či trufa┼č ├«nc├ót ┼či-a permis s─â se a┼čeze pe tronul imperial!

(Foto:Ana Comnena)

C├ót despre participarea preo┼úilor la expedi┼úii, ea o condamn─â, subliniind cu acest prilej diferen┼úele existente ├«ntre concep┼úia bizantin─â ┼či cea occidental─â cu privire la rolul clerului:ÔÇ×noi ne supunem canoanelorÔÇŁ, spune ea, ├«n compara┼úie cu ÔÇ×barbarul latinÔÇŁ. Despre figurile importante din r├óndul crucia┼úilor ÔÇô Robert Guiscard ┼či Bohemund de Tarent ÔÇô spune c─â sunt tirani, referindu-se la faptul c─â ace┼čtia ├«ncercaser─â s─â uzurpe puterea bizantin─â ├«n Balcani (expedi┼úiile normande de pe ┼ú├órmul Adriaticii). Mai mult dec├ót at├ót, latinii sunt aproape to┼úi ni┼čte barbari, ei nu fac parte din lumea (evident superioar─â) bizantin─â ┼či nu tr─âiesc sub legea roman─â;de asemenea, ei sunt lipsi┼úi de maniere ┼či cultur─â.

Cel de-al doilea autor important care contribuie la conturarea imaginii negative a occidentalilor este Ioan Kinnamos(1143-1200), apropiat al ├Ämp─âratului Manuel I Comennul. Lucrarea sa, Faptele lui Ioan ┼či Manuel Comnenul, acoper─â perioada cuprins─â ├«ntre 1118-1176, implicit ┼či cruciada a doua. ├Än primul r├ónd, Kinnamos are o privire foarte bun─â despre ├«mp─âratul bizantin, pe care ├«l compar─â cu Alexandru cel Mare. El este convins de superioritatea politic─â, moral─â ┼či cultural─â a Bizan┼úului, ├«n compara┼úie cu care Occidentul este o lume a ignoran┼úei ┼či barbariei. Ca ┼či Ana Comnenea, Kinnamos nu reu┼če┼čte s─â ├«n┼úeleag─â fenomenul cruciat sau sentimentele care-i animau pe cre┼čtinii occidentali. ├Än spatele luptei ├«mpotriva per┼čilor el vede un pretext de a ocupa tronul Bizan┼úului ┼či nu poate admite c─â ar putea exista alt motiv ├«n spatele expedi┼úiilor ├«n afar─â de dorin┼úa de cucerire a imperiului bizantin.

Cruciada a doua a fost condus─â, spre deosebire de prima, de capetele ├«ncoronate ale Europei Occidentale, Ludovic al VII-lea al Fran┼úei ┼či Conrad al III-lea al Germaniei. Cele dou─â armate, francez─â ┼či german─â, au plecat spre ┼óara Sf├ónt─â pe rute diferite, astfel c─â germanii au fost cei care au trecut primii prin Bizan┼ú. Comportamentul crucia┼úilor germani, violen┼úa ┼či jafurile, toate acestea justific─â, ├«n opinia lui Kinnamos, temerile bizantinilor. El spune c─â liderii armatei germane erau cu totul indiferen┼úi fa┼ú─â de violen┼úa solda┼úilor. ├Än schimb, conform lui Kinnamos, francezii nu dau dovad─â de aceea┼či arogan┼ú─â, ba chiar au dovedit c─â nu au inten┼úia s─â nu-┼či respecte promisiunea de loialitate fa┼ú─â de Manuel I Comnenul.

Barbarossa jpg jpeg

Martor ┼či celei de-a treia cruciade, Kinnamos vorbe┼čte ┼či despre Frederic Barbarossa, ├«mp─âratul Sf. Imperiu Romano-German, pe care ├«l caracterizeaz─â drept extrem de arogant ┼či violent, dar la┼č ├«n fa┼úa musulmanilor.

Nicetas Choniates(1155-1215) este autorul unei adev─ârate capodopere a literaturii bizantine:Istoria, ├«n 21 de volume, surprinde perioada dintre 1118-1206. Ultima parte a lucr─ârii, mai ales cea consacrat─â perioadei de dup─â 1180, a fost rescris─â la Niceea, dup─â 1204, din nevoia de a identifica factorii responsabili pentru dezastrul din 1204. Spre deosebire de Kinnamos care, dup─â cum am v─âzut, avea o p─ârere foarte bun─â despre Manuel I Comnenul, Choniates e critic la adresa ├«mp─âra┼úilor bizantini (dar nu ┼či la adresa institu┼úiei imperiale!).

├Än opinia autorului, cucerirea Constantinopolului de c─âtre latini a fost o pedeaps─â divin─â asupra bizantinilor, dat─â de Dumnezeu din cauza p─âcatelor acestora. Occidentali sunt, bine├«n┼úeles, ni┼čte barbari care nu fac parte din lumea bizantin─â. Ei ├«┼či poart─â nasul pe sus, au o mare sete de s├ónge, sunt neciopli┼úi ┼či au dat dovad─â de reacuviin┼ú─â fa┼ú─â de bizantini. Choniates vorbe┼čte ┼či despre ocuparea Thessalonicului de c─âtre normanzi (1185), prilej cu care define┼čte imaginea colectiv─â a r─âului reprezentat de latini. ÔÇ×┼×arpe vicleanÔÇŁ, ÔÇ×vipere aduc─âtoare de moarteÔÇŁ sunt doar c├ó┼úiva termeni de compara┼úie ÔÇ×demniÔÇŁ de occidentali.

Autorul Istorieia fost martorul direct al cuceririi Constantinopolului, astfel c─â opera sa este extrem de dur─â la adresa latinilor. El ├«i nume┼čte chiar precursori ai Anticristului. Subliniaz─â atrocit─â┼úile comise de occidentali, sacrilegiile din Sf. Sofia (precum aducerea unei prostituate ├«n altar ÔÇô aducem aici aminte c─â Mahomed al II-lea, la cucerirea ora┼čului ├«n 1453, nu a permis solda┼úilor s─âi s─â se ating─â de Sf. Sofia, considerat─â loc sf├ónt), cruzimea excesiv─â;spune despre ei c─â sunt ÔÇ×mai r─âu dec├ót selgiuciziiÔÇŁ. Choniates condamn─â ferm tr─âdarea ideii de cruciad─â, pe  care latinii au folosit-o ca pretext pentru cucerirea ┼či ├«nrobirea altor cre┼čtini.

Motorul acestei devieri a cruciadei ar fi fost, dup─â Choniates, dogele Vene┼úiei, Enrico Dandolo, ÔÇ×cel mai mare dintre releÔÇŁ, caracterizat prin ÔÇ×setea de a fi adulatÔÇŁ. ├Än schimb, autorul e impresionat de personalitatea lui Barbarossa, care, spune el, ar fi avut tr─âs─âturile unui adev─ârat cruciat:ÔÇ×om de mare valoareÔÇŁ, cu ÔÇ×dragoste fa┼ú─â de HristosÔÇŁ.

1204 jpg jpeg

(Atacul asupra Costantinopolului)

Cucerirea latin─â din 1204 a creat, dup─â spusele aceluia┼či Choniates, ÔÇ×cea mai ad├ónc─â pr─âpastie a du┼čm─ânieiÔÇŁ. Dac─â ├«nainte de acest moment opinia general─â bizantin─â nu era deloc favorabil─â occidentalilor, dup─â 1204 ┼či dup─â experien┼úa imperiului latin de Constantinopol (1204-1261), cu impunerea ritului catolic ┼či violen┼úele fa┼ú─â de grecii ortodoc┼či, bizantinii vor deveni complet ostili Occidentului, ├«n care nu vor mai avea niciodat─â ├«ncredere. Chiar ┼či ├«n secolul al XV-lea, cu pericolul turcilor at├ót de aproape, popula┼úia bizantin─â nu va accepta ideea unirii cu Roma ├«n schimbul primirii de ajutor.