╚Üarul Petru cel Mare se ├«ndreapt─â spre fregata ÔÇ×Petru ╚Öi PavelÔÇŁ, nou construit─â (┬ę Amsterdam Museum)

Obsesiile conduc─âtorilor Rusiei din epoca modern─â

C─âr╚Ťile de istorie au con╚Ťinut numeroase descrieri ale nivelului de trai catastrofal al locuitorilor din vastul stat ╚Ťarist, foametea fiind un fenomen ce devasta periodic regiuni ├«ntregi. Oamenii erau redu╚Öi la nivel de iobagi ╚Öi erau v├óndu╚Ťi la t├órg ├«mpreun─â cu animalele. Clasa nobiliar─â tr─âia ├«ns─â ├«ntr-un lux orbitor ╚Öi nici clerul nu dispre╚Ťuia pl─âcerile lume╚Öti.

Monopolul vie╚Ťii ├«mbel╚Öugate era ap─ârat cu armele ╚Öi cele mai crude torturi, cei umili av├ónd dreptul s─â spere la bun─ât─â╚Ťile lumii de dincolo. Exista ├«ns─â o condi╚Ťie: s─â pl─âteasc─â toate obliga╚Ťiile c─âtre biseric─â ├«n conformitate cu tradi╚Ťia ortodox─â.

Copiind modelul occidental, statul rus a trecut la dezvoltarea manufacturilor ├«ncep├ónd cu domnia ╚Ťarului Petru cel Mare ╚Öi fabricile au fost ridicate ├«n secolul al XIX-lea, dar mult mai lent dec├ót ├«n alte regiuni europene. S-a spus mereu c─â nu erau bani suficien╚Ťi ╚Öi nici capacit─â╚Ťile metalurgice nu erau dezvoltate pentru c─â nu erau mijloace de transport.

Distan╚Ťele ╚Öi clima aspr─â ├«mpiedicau progresul ╚Öi colosul rusesc nu se bucura de for╚Ťa economic─â a marilor puteri europene concurente. Oare s─â fie adev─ârat ce se spune prin tomurile stufoase?

Existau ├«n realitate bani, muncitori, materii prime, oameni cu idei ╚Öi natura ar fi fost ├«nvins─â pas cu pas, dar ╚Ťarul avea multe pofte ╚Öi dorea s─â extind─â imperiul ├«n dauna vecinilor. Nu exista o grani╚Ť─â unde s─â fie oprite trupele ╚Öi pentru atingerea obiectivelor politice erau necesare arme multe.

Aici erau consumate energiile oamenilor, resursele subsolului ╚Öi finan╚Ťele statului. Nu mai era timp pentru ridicarea de locuin╚Ťe, ╚Öcoli, spitale sau fabrici care s─â produc─â m─ârfuri utile popoarelor supuse ╚Ťarului.

Un singur tun naval model 1877 ajungea la o mas─â de 51,3 tone ╚Öi avea nevoie de proiectile de 394 kg. Erau arme redutabile, dar se putea ╚Öi mai bine. Varianta din 1907 avea o mas─â de 50,7 t, dar proiectilul perforant ajungea la aproape 471 kg. O astfel de gur─â de foc nu putea s─â fie montat─â dec├ót pe o nav─â cuirasat─â cu o structur─â metalic─â deosebit de rezistent─â pentru a prelua vibra╚Ťii din timpul tragerilor. A fost normal ca popula╚Ťia s─â nu aib─â alimente pentru c─â gr├ónele erau exportate sau mergeau la fabricarea b─âuturilor.

Interesant este c─â aceast─â megalomanie artileristic─â a dus la o insuficien╚Ť─â a tunurilor pentru armat─â ╚Öi de aici problemele for╚Ťelor ruse ├«n Primul R─âzboi Mondial. Grav era c─â nu erau nici trenurile capabile s─â transporte la timp cele necesare diviziilor. O╚Ťelul era trimis c─âtre cuirasate ╚Öi acolo a r─âmas. Numai c─â tunurile de calibrul 305 mm erau prea mici pentru poftele elitelor marinei ╚Ťariste ╚Öi au fost cerute piese de calibrul 356 mm, ceea ce era la mod─â ├«n US Navy ╚Öi ├«n flota nipon─â. Nu se poate s─â r─âm├ói ├«n urm─â ├«n cursa pentru hegemonie mondial─â.

Era totu╚Öi prea mult ╚Öi pentru fabricile imperiale ╚Öi s-a apelat la ajutorul aliatului britanic. S-a scris c─â n-au fost trimise suficiente ajutoare spre est, dar Londra a permis firmei Vickers s─â produc─â tot ceea ce cerea prietenul rus. Au fost expediate 10 guri de foc ╚Öi una a fost terminat─â pe plan local. Erau adev─ârate monumente ale for╚Ťei o╚Ťelului prin cele 83 de tone ce urmau s─â fie deplasate prin ocolirea Norvegiei ╚Öi apoi pe o cale ferat─â ╚Öubred─â.

N-au servit la nimic ├«n timpul ostilit─â╚Ťilor pentru c─â autorit─â╚Ťile au vrut s─â le foloseasc─â ├«n cadrul bateriilor de coast─â. Infanteria avea nevoie de tunuri ╚Öi obuziere de calibrul 152,4 mm pentru zdrobirea pozi╚Ťiilor germane ╚Öi neutralizarea artileriei infernale, dar liderii visau la suprema╚Ťii navale dincolo de conflictul ├«n curs. Proiectilul de 747,8 kg era parc─â potrivit pentru slava imperiului rus.

Iosif Stalin a preluat ideile ╚Ťarului 

Nemul╚Ťumirile provocate de lipsa alimentelor au generat o ├«ndep─ârtare a maselor populare de ╚Ťar ╚Öi de aristocra╚Ťie, ceea ce a favorizat propaganda comunist─â ╚Öi a ap─ârut un nou regim politic, cel mai bun ├«n teorie pentru c─â era realizat dup─â principii ╚Ötiin╚Ťifice. Era posibil ca aberanta curs─â a ├«narm─ârilor navale s─â fie m─âcar limitat─â, dar popoarele sovietice n-au avut noroc. Iosif Stalin a preluat ideile ╚Ťarului ├«n domeniul cursei ├«narm─ârilor pentru c─â trebuia s─â ├«ndeplineasc─â un vis politic ╚Öi mai deosebit: cucerirea ├«ntregii planete sau revolu╚Ťia mondial─â.

A ├«nceput o industrializare for╚Ťat─â pentru a se ob╚Ťine c├ót mai mult o╚Ťel ╚Öi statisticile aminteau mereu c├ót metal revine pe fiecare cap de locuitor. Oamenii poate se bucurau c─â au o ╚Ťar─â frunta╚Ö─â ├«n domeniul siderurgiei, dar n-au ├«n╚Ťeles c─â o╚Ťelul chiar venea pe capul lor. Iosif Stalin a dat ordin s─â fie folosite toate armele vechi ╚Öi, cum nu avea ├«nc─â vapoare performante, tunurile grele au fost montate pe vagoane speciale.

Proiectile speciale au fost concepute ╚Öi produse ├«n perioada interbelic─â pentru aceste arme mobile, o lovitur─â de calibrul 356 mm av├ónd o mas─â de 511 kg. Nu exista ├«n Europa un vecin care s─â amenin╚Ťe frontierele Uniunii Sovietice cu ceva asem─ân─âtor, dar conducerea de la Kremlin a decis c─â este prea pu╚Ťin ╚Öi a ├«nceput s─â studieze ce mai fac capitali╚Ötii. SUA a devenit modelul de urmat ╚Öi s-a decis copierea artileriei de pe cuirasatele americane.

A fost adoptat modelul turelei cu trei tunuri ╚Öi s-a trecut la asamblarea navelor, prima gur─â de foc fiind gata ├«n 1941. Era nevoie ╚Öi de proiectile ce aveau 1.108 kg fiecare. Planurile staliniste erau perfecte pe h├órtie, dar liderul comunist nu putea s─â priceap─â ├«n ruptul capului c─â exist─â mai multe tipuri de o╚Ťel ╚Öi cel necesar ╚Ťevilor speciale nu se putea produce ├«n cantit─â╚Ťile cerute dup─â pofte politice. Orientarea resurselor ╚Öi spre artileria naval─â a dus la o limitare a celorlalte programe de ├«narmare pentru revolu╚Ťia mondial─â.

Asaltul german ├«nceput la 22 iunie 1941 a dat toate socotelile peste cap pentru c─â a fost necesar─â mutarea unor utilaje grele departe ├«n Siberia ╚Öi a fost pierdut─â pentru o vreme controlul asupra regiunilor cu materii prime. Comandamentul sovietic a aplicat cu o s─âlb─âticie ie╚Öit─â din comun tactica p─âm├óntului p├órjolit ╚Öi astfel au fost distruse toate cele necesare inamicului pentru desf─â╚Öurarea rapid─â a opera╚Ťiunilor militare. ├Änaintarea tancurilor a permis capturarea unor materiale strategice, dar ├«ntoarcerea soartei armelor a dus la copierea modelului sovietic de ducere a ostilit─â╚Ťilor ╚Öi germanii au distrus tot ce nu puteau evacua.

Iosif Stalin asist─â la parada din Pia╚Ťa Rosie, la 24 iunie 1945 (┬ę Wikimedia Commons)
Iosif Stalin asist─â la parada din Pia╚Ťa Ro╚Öie, la 24 iunie 1945 (┬ę Wikimedia Commons)

Distrugerea bazei economice a pus cap─ât visului de a avea o flot─â care s─â concureze US Navy la capitolul cuirasate. Dac─â Adolf Hitler a disp─ârut, ar fi trebuit s─â se limiteze politicile de ├«narmare. Iosif Stalin nu era omul care s─â renun╚Ťe la o idee ╚Öi popoarele sovietice au avut ghinion absolut. Au fost obligate s─â munceasc─â din nou pentru construirea de tunuri grele, dar acum era vorba numai de calibrul 305 mm ╚Öi de proiectile de 467 kg. Se spera ├«ns─â o compensare prin b─âtaia superioar─â ├«n raport cu piesele americane. Moartea dictatorului a survenit ├«n martie 1953 ╚Öi tunurile navale grele au devenit istorie.

Au fost anulate multe programe dragi fostului conduc─âtor ╚Öi s-a trecut la o politic─â de eliberare a maselor de de╚Ťinu╚Ťi politic. Se p─ârea c─â apar zorii unei lumi ce se ├«ndrepta spre normalitate. Liderii de la Kremlin chiar au ├«nceput s─â critice politicile lui Iosif Stalin, crimele ╚Öi cultul personalit─â╚Ťii. S-a mai dat unt ├«n loc de tun. Minunea n-a ╚Ťinut prea mult. Artileria clasic─â a ├«nceput s─â fie ├«nlocuit─â cu rachete av├ónd deosebite destina╚Ťii, dar diferen╚Ťa nu era prea mare pentru oameni: fabricile nu produceau pentru sovietici.

Nu se putea ca blestemul ├«narm─ârilor s─â nu-i urm─âreasc─â pe locuitorii pricopsi╚Ťi cu politruci ce nu visau dec├ót mai mult─â putere ├«n orice domeniu. Tunurile au totu╚Öi unele avantaje ├«n raport cu rachetele ╚Öi au fost p─âstrate la bordul navelor pentru luptele apropiate. Caden╚Ťa ridicat─â face posibil tirul asupra ╚Ťintelor mici ╚Öi mobile.

Un sistem de tip AK-176 permitea folosirea unor lovituri cu o masă totală de 12,4 kg și puteau fi lansate spre obiective până la 130 de proiectile pe minut. Navele ușoare moderne n-ar fi rezistat la o astfel de ploaie de fier și explozibil. Exista și o variantă mai puternică, AK-130 fiind capabil să lanseze 40 de proiectile de 33,4 kg pe minut.

Este interesant de observat c─â aceste sisteme moderne de artilerie au intrat ├«n serviciu dup─â 1977 c├ónd Uniunea Sovietic─â era un mare importator de cereale. Se spune prin c─âr╚Ťile de istorie c─â fiecare rubl─â investit─â ├«n mediul agricol sovietic nu aducea profit, dar se pare c─â armamentul producea beneficii deosebite. ├Äntreaga economie era supus─â unui efort uria╚Ö pentru a sus╚Ťine fabricile de produse speciale ╚Öi politica este men╚Ťinut─â ╚Öi ast─âzi. Culmea este c─â livr─ârile de cereale erau f─âcute tocmai din SUA, multe pl─â╚Ťi c─âtre lumea capitalist─â incluz├ónd petrol, aur sau titan.

Conduc─âtorii au fost o catastrof─â pentru oameni ╚Öi au tr─âit numai ├«n lumea iluziilor. Cei ce ajung la putere sunt grav atin╚Öi de boli psihice ╚Öi pierd contactul cu realitatea pentru totdeauna. Este bine s─â fie limitat accesul la cele mai ├«nalte func╚Ťii ├«n stat pentru a nu mai distruge pu╚Ťina fericire a cet─â╚Ťenilor sub masca luptei pentru progres ╚Öi prosperitate.

Foto sus: ╚Üarul Petru cel Mare se ├«ndreapt─â spre fregata ÔÇ×Petru ╚Öi PavelÔÇŁ, nou construit─â (┬ę Amsterdam Museum)

Bibliografie minimal─â

  • www.navweaps.com 
  • Coresponden╚Ťa Pre╚Öedintelui Consiliului de Mini╚Ötri al U.R.S.S. cu Pre╚Öedintele SUA ╚Öi cu Primii Mini╚Ötrii ai Marii Britanii din timpul Marelui R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei 1941 ÔÇô 1945, vol. I, Editura de stat pentru literatur─â politic─â, Bucure╚Öti, 1953.
  • Clo╚Öc─â, Ionel, R─âzboiul naval ╚Öi legile lui, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1991.
  • Constantiniu, Florin, O istorie sincer─â a poporului rom├ón, Univers enciclopedic, Bucure╚Öti, 1997.
  • Djilas, Milovan, Conversa╚Ťii cu Stalin, Corint Books, Bucure╚Öti, 1995.
  • Du╚Ťu, Alecsandru, ├Äntre Wehrmacht ╚Öi Armata Ro╚Öie, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 2000.
  • Hillgruber, Andreas, Hitler, Regele Carol ╚Öi Mare╚Öalul Antonescu Rela╚Ťiile rom├óno ÔÇô germane (1938 ÔÇô 1944), Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1994.
  • Iancu, Petre, Aventura submarinului, Editura Albatros, Bucure╚Öti, 1984.
  • Istoria economic─â a Rom├óniei, vol. II, coordonator academician N. N. Constantinescu, Editura Economic─â, Bucure╚Öti, 2000.
  • Istoria Avia╚Ťiei Rom├óne, Editura ┼×tiin╚Ťific─â ╚Öi Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1984.
  • Manole, Ilie, Ioan Damaschin, Confrunt─âri navale, vol. 2, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1988.
  • Negrea, Radu, Banii ╚Öi puterea, Humanitas, Bucure╚Öti, 1990.
  • Roman, Valter, Probleme militare contemporane, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1949.
  • Scafe╚Ö, Cornel, Horia Vl. ┼×erb─ânescu, Ioan I. Scafe╚Ö, Cornel Andone, Ioan D─ânil─â, Romeo Avram, Armata Rom├ón─â 1941 ÔÇô 1945, Editura R.A.I., Bucure╚Öti, 1996.
  • Sc├órneci, Vasile, Via╚Ťa ╚Öi moartea ├«n linia ├«nt├ói, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 2012.
  • Sokolovski, V. D., Strategia militar─â, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1972.
  • Solonin, Mark, Butoiul ╚Öi cercurile, Polirom, Ia╚Öi, 2012.
  • St─âncescu, Ioan, Oceanele ╚Öi m─ârile lumii, Editura Albatros, Bucure╚Öti, 1983.
  • Suvorov, Victor, Ziua ÔÇ×MÔÇŁ, Polirom, Ia╚Öi, 1998.
  • ┼óenescu, Fl., Cuno╚Ötin╚Ťe generale asupra r─âzboiului ╚Öi studiul lui, vol. III, Tipografia militar─â a Ministerului de R─âsboiu, Bucure╚Öti, 1922.
  • Zaharia, Gheorghe, Constantin Botoran, Politica de ap─ârare a Rom├óniei ├«n contextul european interbelic 1919 ÔÇô 1939, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1981.