O organiza┼úie sortit─â e┼čecului: Societatea Na┼úiunilor png

O organiza┼úie sortit─â e┼čecului: Societatea Na┼úiunilor

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Andreea Lup┼čor

Societetea Na┼úiunilor, prima organiza┼úie interna┼úional─â dedicat─â men┼úinerii p─âcii, a fost sortit─â e┼čecului ├«nc─â de la crearea sa ├«n 1919. Lipsit─â de mijloace practice de interven┼úie, ea a dus o politic─â palid─â ┼či ineficient─â care nu a putut s─â evite apari┼úia unei noi conflagra┼úii mondiale. De ce, ├«n ciuda celor mai bune inten┼úii morale a celor care au construit Liga, a e┼čuat ├«ntr-un mod at├ót de dureros?

Gra┼úie faptului c─â ┼či-a ┼úinut ┼úara departe de r─âzboiul din Europa, Woodrow Wilson a fost reales pre┼čedinte al Statelor Unite ├«n 1916. Un an mai t├órziu, ├«i convinge pe americani s─â intervin─â ├«n Europa. Desigur, soarta vaporului Lusitania, scufundat de germani ├«n mai 1915, provocase impresii puternice ├«n r├óndul americanilor, dar abia telegrama Zimmermann, din 1 martie 1917, a fost pic─âtura care a umplut paharul ┼či care i-a ├«mpins pe americanii, izola┼úioni┼čti prin tradi┼úie, ├«n r─âzboi de partea Antantei.

Con┼úinutul telegramei era c├ót se poate de clar:germanii ├«i invitau pe mexicani s─â declare r─âzboi Statelor Unite pentru a evita ca acestea s─â se amestece ├«n treburile europenilor. ├Än schimb, Germania se angaja s─â acorde ajutor Mexicului ├«n recuperarea teritoriilor pierdute ├«n fa┼úa SUA ├«n 1848:Texas, Arizona ┼či New-Mexico.

Idealist convins, Wilson, fost profesor de ┼čtiin┼úe politice, visa la pacea mondial─â. Din ianuarie 1918, cu mult ├«nainte de sf─âr┼čitul r─âzboiului, pre┼čedintele american ┼či-a expus ideile ┼či principiile ├«n acele faimoase 14 puncte ale lui Wilson. Unul dintre ele prevedea crearea unei Societ─â┼úi a Na┼úiunilor, organiza┼úie care s─â dezamorseze conflictele, bazat─â pe garantarea reciproc─â a independen┼úei politice ┼či integrit─â┼čii teritoriale a tuturor membrilor. Era vorba de construirea unui sistem de securitate colectiv─â care s─â evite apari┼úia unui nou conflict mondial.

Creat─â prin Tratatul de la Versailles, ├«n iunie 1919, Societetea Na┼úiunilor ├«┼či va pierde repede din credibilitate. ├Än primul r├ónd, pentru c─â nu accepta folosirea for┼úei militare pentru punerea ├«n practic─â a arbitrajelor ┼či sanc┼úiunilor, dar, cel mai important, pentru c─â ├«ns─â┼či ┼úara unde s-a n─âscut ideea organiza┼úiei a refuzat s─â adere. Odat─â ie┼či┼úi din r─âzboi, americanii au refuzat s─â se mai implice ├«n problemele europenilor ┼či au dorit ├«ntoarcerea la izola┼úionismul care ├«i ┼úinuse departe de orice conflict interna┼úional timp de un secol. Congresul era de p─ârere c─â garan┼úia ce trebuia oferit─â Fran┼úei viola principiile doctrinei Monroe, astfel c─â tratatul de la Versailles a fost respins cu o majoritate de 55 la 39. Acesta era ├«nceputul splendidei izol─âri a americanilor, dup─â vechiul model englez, care a dominat politica extern─â a ┼ú─ârii p├ón─â ├«n 1941. Astfel, ├«nc─â de la ├«nceput, Societatea Na┼úiunilor a fost lipsit─â de participarea primei mari puteri a lumii.

GL OR LeagueOfNations Fig1 jpg jpeg

(┼×edin┼ú─â a Adun─ârii Generale a Societ─â┼úii Na┼úiunilor)

Reunit─â pentru prima dat─â la 10 ianuarie 1920, la Londra, Societatea Na┼úiunilor ┼či-a stabilit sediul la Geneva ├«n luna noiembrie a aceluia┼či an. 42 de na┼úiuni erau membre a Ligii. ├Än 1935, num─ârul lor era de 60. ┼ó─ârile membre erau reprezentate ├«ntr-o Adunare General─â care se ocupa cu rezolvarea problemelor ce amenin┼úau pacea mondial─â, dar ┼či cu acceptarea noilor membri. Exista un Consiliu permanent, format din cinci membri:Marea Britanie, Fran┼úa, Italia, China ┼či Japonia. Acesta ├«ncerca solu┼úionarea conflictelor prin arbitraj interna┼úional. Diploma┼úia secret─â, regul─â a desf─â┼čur─ârii rela┼úiilor interna┼úionale ├«n secolul al XIX-lea, trebuia s─â dispar─â. Nu ├«n ultimul r├ónd, o curte interna┼úional─â de justi┼úie era creat─â la Haga pentru judecarea problemelor dintre state.Mai multe comisii specializate au fost create pentru g─âsirea unor solu┼úii pentru problemele care amenin┼úau pacea. Una dintre ele, comisia pentru dezarmare, a reu┼čit adoptarea proiectului Pactului Briand-Kellog. De asemenea, ca urmare a proiectelor ini┼úiate de Lig─â, au luat na┼čtere Organiza┼úia interna┼úionalp a muncii, Comisia pentru Refugia┼úi sau Comisia interna┼úional─â de cooperare interna┼úional─â.

palatul natiunilor sediu din 1929 jpg jpeg

(Palatul Naţiunilor, aflat la Geneva, a fost sediul Societăţii începând cu 1929;astâzi este sediu ONU)

Lipsurile esenţiale

Neavând o forţă armată proprie, Societatea Naţiunilor nu putea impune decât sancţiuni economice. Dar cea mai mare problema era că cei mai influenţi membri ai organizaţiei preferau, în locul promovării sistemului de securitate colectivă, o politică de appeasement, ineficace, faţă de state revizioniste precum Germania, Italia sau Japonia.

O alt─â problem─â major─â a structurii a fost reprezentativitatea. Lipsit─â de cooperarea american─â ├«nc─â de la ├«nceput, Societatea accept─â aderarea Germaniei ├«n 1926 ┼či a Uniunii Sovietice ├«n 1934. Acceptarea acestor dou─â state p─ârea c─â ar putea ├«nt├óri organiza┼úia. Societatea Na┼úiunilor a beneficiat ├«n acea perioad─â de eforturile lui Gustav Stresemann, ministru al afacerilor externe al Germaniei, ┼či ale omologului s─âu francez, Aristide Briand. Ei sunt cei care, ├«n 1925, au semnat tratatul de la Locarno, prin care Fran┼úa ┼či Germania garantau frontierele instituite de tratatul de la Versailles;├«ns─â era vorba doar de frontierele din vest, ale Belgiei, nu ┼či de cele din est ÔÇô ┼ú─âri precum Polonia, ├«ngrijorat─â de posibile preten┼úii teritoriale din partea Germaniei, ┼či-au manifestat nemul┼úumirea fa┼ú─â de aceast─â ├«n┼úelegere.

Apoi, ├«n 1928, ┼ú─ârile semnatare ale Pactului Briand-Kellog acceptau interzicerea r─âzboiului (f─âr─â a se fi stabilit ┼či sanc┼úiuni ├«n caz de ├«nc─âlcare a pactului). ├Än 1929, planul Young anuleaz─â practic toate desp─âgubirile pe care trebuia s─â le pl─âteasc─â Germania. Societatea Na┼úiunilor p─ârea, ├«n 1930, s─â fie un adev─ârat succes. ├Äns─â ├«nceputul crizei economice va distruge ├«ntregul edificiu.

Loviturile date de Hitler, Mussolini ┼či Japonia

Victoria electoral─â a lui Hitler ┼či numirea sa ├«n func┼úia de Cancelar au fost un adev─ârat co┼čmar pentru Societate. ├Än noiembrie 1933, el ├«┼či retrage ┼úara din organiza┼úie sub pretextul e┼čecului conferin┼úei mondiale pentru dezarmare ┼či al refuzului instituirii unei parit─â┼úi a armamentului ├«ntre Germania ┼či Fran┼úa. Hitler ├«ncepe apoi s─â ├«ncalce, pe r├ónd, toate punctele tratatului de la Versailles:ocup─â ┼či re├«narmeaz─â Renania ├«n martie 1936, iar Fran┼úa prive┼čte neputiincioas─â cre┼čterea nivelului de agresivitate al ┼ú─ârii vecine f─âr─â s─â poat─â reac┼úiona, nefiind sprijinit─â de Marea Britanie. Societatea Na┼úiunilor nu interzicea membrilor s─â intervin─â militar, dar ei trebuiau s─â o fac─â pe cont propriu, cu armatele na┼úionale, lucru pe care nici Fran┼úa, nici Anglia nu erau dispuse s─â-l fac─â. Britanicii nu mai erau preg─âti┼úi s─â fie jandarmul lumii, cu at├ót mai pu┼úin al Europei. Nu vor interveni nici ├«n ap─ârarea Cehoslovaciei, nici dup─â Anschluss.

├Än 1931, Japonia, membr─â a Societ─â┼úii Na┼úiunilor, ocupa Manciuria, ac┼úiune condamnat─â de organiza┼úie, dar nu ┼či sanc┼úionat─â ├«ntr-un mod eficient. ├Än 1935 a venit r├óndul Italiei s─â creeze probleme. Dorind s─â-┼či extind─â imperiul colonial, ea a invadat Abisinia ├«n octombrie 1935, ├«nc─âlc├ónd toate regulile dreptului interna┼úional. Mai mult, mare┼čalul Badoglio a folosit arme chimice, interzise la acea vreme. ├«n lupta contra abisinienilor. Condamnat─â oficial ┼či amenin┼úat─â cu sanc┼úiuni economice, Italia lui Mussolini p─âr─âse┼čte Societatea Na┼úiunilor ├«n 1937. ├Äntr-un final, URSS este exlcus─â din organiza┼úie ├«n decembrie 1939 dup─â agresiunea contra Finlandei.

Dac─â principalele e┼čecuri ale Ligii sunt prea bine cunoscute, trebuie men┼úionate ┼či cele c├óteva succese remarcabile ob┼úinute ├«ntre 1921 ┼či 1930:p─âstrarea insulelor Aaland sub suveranitate finlandez─â, delimitarea frontierei albaneze, ├«mp─âr┼úirea Sileziei Superioare ├«ntre Polonia ┼či Germania, interna┼úionalizarea portului Memel, referendumul de realipire a regiunii Saar la Germania, sf├ór┼čitul sclavagismului ├«n Liberia.

Dup─â expulzarea Uniunii Sovietice, Liga ├«nceteaz─â practic s─â mai func┼úioneze, dar ea a fost oficial dizolvat─â abia ├«n 1946, fiind ├«nlocuit─â de Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite. Fondatorii ONU au ┼čtiut s─â ├«nve┼úe din gre┼čelile predecesorilor ┼či din e┼čecurile Ligii, astfel c─â ONU beneficiaz─â de o for┼ú─â armat─â interna┼úional─â pentru men┼úinerea p─âcii ┼či reune┼čte aproape toate statele de pe glob.