O bijuterie din Transilvania secolului al XVII lea: Farfuria cu blazoane a contelui Mih├íly Teleki de Sz├ęk  jpeg

O bijuterie din Transilvania secolului al XVII-lea: Farfuria cu blazoane a contelui Mih├íly Teleki de Sz├ęk

Multe piese extraordinare provenind de pe meleaguri autohtone ├«mbog─â┼úesc muzeele lumii ÔÇô iar altele ├«┼či bucur─â posesorii ├«n Rom├ónia: ├«ntr-o colec┼úie privat─â din Bucure┼čti se afl─â astfel o minunat─â farfurie de argint care i-a apar╚Ťinut contelui Mih├íly Teleki de Sz├ęk (1634-1690), cancelar al Transilvaniei ├«ncep├ónd cu anul 1680. 

Faptul c─â farfuria a apar╚Ťinut contelui este demonstrat de cele dou─â blazoane gravate pe farfurie ÔÇô al lui Mih├íly Teleki de Sz├ęk ╚Öi al so╚Ťiei sale, Judith Ve├ęr de K├Âr├Âstarcsa. ├Än jurul inconfundabilului blazon cu capr─â neagr─â al familiei din care se tr─âgea cancelarul Transilvaniei se poate citi numele acestuia: MICHAEL TELEKI (forma german─â a numelui de botez). Iar ├«n jurul blazonului so╚Ťiei sale ÔÇô un r─âzboinic care trage sabia ÔÇô se poate citi ÔÇ×VER JVDIT*AO*DO*677ÔÇŁ, adic─â Ve├ęr Judith, Anno Domini 1677. Deci farfuria a fost executat─â cu trei ani ├«nainte ca Mih├íly Teleki s─â devin─â cancelar ÔÇô la acea dat─â, func╚Ťia echivalent─â cu cea de prim-ministru era exercitat─â de contele J├ínos Bethlen, c─âruia i-a succedat fiul s─âu, Farkas. 

Cele dou─â blazoane din centrul farfuriei ÔÇĺ al lui Mih├íly Teleki de Sz├ęk ╚Öi al so┼úiei sale, Judith Ve├ęr de K├Âr├Âstarcsa 

Farfurie cu blazoane Teleki jpg jpeg

Scrijelitură în zigzag

Dar s─â revenim la farfurie, pe fundul c─âreia putem observa, pe l├óng─â marcajul atelierului din Augsburg, num─ârul 12, care reprezint─â procentul purit─â╚Ťii argintului, ╚Öi o scrijelitur─â ├«n zigzag. Aceasta din urm─â nu este rezultatul unei forme de vandalism, ci a fost f─âcut─â deliberat, chiar de c─âtre me╚Öterul care a executat farfuria la comanda contelui Teleki. Argintarii din Europa au folosit scrijelitura ├«n zigzag pe post de ÔÇ×certificat de calitateÔÇŁ al aliajelor utilizate la confec╚Ťionarea veselei, a tac├ómurilor ╚Öi a obiectelor de cult p├ón─â ├«n secolul XVIII-lea, iar cei din Imperiul Otoman au p─âstrat acest obicei p├ón─â la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea.

Pe spatele farfuriei: marcajul atelierului din Augsburg, o scrijelitur─â ├«n zigzag (pe post de ÔÇ×certificat de calitateÔÇŁ) ┼či num─ârul 12 (procentul purit─â┼úii argintului)

Teleki marcaj scrijelitura in zig zag jpg jpeg

Utilizarea veselei de argint nu era, a╚Öa cum s-ar putea crede, doar o expresie a orgoliului nobiliar. E adev─ârat c─â, ├«n Evul Mediu ╚Öi ├«n Rena╚Ötere, numai aristocra╚Ťii ├«╚Öi puteau permite un astfel de lux ÔÇô dar folosirea veselei ╚Öi a tac├ómurilor de argint se explic─â ╚Öi prin nevoia de igien─â. De fapt ╚Öi de drept, utilizarea vaselor din argint poate fi explicat─â ╚Öi prin descoperirea, pe cale empiric─â (├«nc─â din Antichitate!), a propriet─â╚Ťilor bactericide ale acestui metal pre╚Ťios, pe care ╚Ötiin╚Ťa modern─â le confirm─â. Este demonstrat c─â ionii de argint pot distruge nu mai pu╚Ťin de 650 de virusuri ╚Öi de germeni patogeni! 

Cei care au remarcat primii acest fenomen au fost, cel mai probabil, preo╚Ťii, care la un moment dat au observat c─â apa sfin╚Ťit─â rezist─â mai mult timp dac─â este p─âstrat─â ├«n vase de argint. ├Änc─â din cele mai vechi timpuri, acest metal nobil a fost folosit ca antiseptic, ca dezinfectant ╚Öi ├«n tratarea bolnavilor de tuberculoz─â. Primii care au descoperit aceste propriet─â╚Ťi aparent miraculoase ale argintului au fost chinezii, care ├«n acupunctur─â foloseau ace fabricate din acest metal.

Pentru a p─âstra apa, laptele ╚Öi vinul nealterate, fenicienii le transportau ├«n vase de argint. Atunci c├ónd nu dispuneau de vesel─â f─âcut─â din acest metal pre╚Ťios, vechii greci ├«mpiedicau alterarea laptelui cu ajutorul monedelor de argint. Mai mult chiar, se crede c─â bijuteriile fabricate din acest metal ├«i ajut─â pe posesorii lor s─â fie mai calmi ╚Öi mai lini╚Öti╚Ťi. S─â ne mai mir─âm, deci, c─â ferec─âturile evangheliilor ╚Öi ale altor c─âr╚Ťi biserice╚Öti erau f─âcute din argint? Sau c─â nobilii ╚Öi capetele ├«ncoronate foloseau vesel─â ╚Öi tac├ómuri din acest metal str─âlucitor?

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×C├óteva piese de argint─ârie din ultimii ani ai existen┼úei Transilvaniei ca principat independentÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 233 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 iunie - 14 iulie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

simeon stalpnicul png