Mierea cea amară a anului 1981

Anul 1944 a rămas în istorie prin intrarea României în lagărul comunist, noua formă de orânduire urmând să fie veșnică. Poporul român a fost supus diferitelor experimente economice, sociale și politice în conformitate cu ordinele primite de la Moscova. Exista o supunere oarbă în fața directivelor Kremlinului și chiar se făcea mai mult decât cereau stăpânii. A fost un regim politic ce nu avea vreo urmă de legătură cu neamul românesc și doar o nomenclatură puțin numeroasă teroriza aparatul de stat și populația în numele unor idei neînțelese.

A fost început un mare război cu țărănimea română, fenomen represiv denumit colectivizare și sătenii au rămas fără pământ, ceea ce a dus la părăsirea în masă a satelor în favoarea orașelor unde se găseau locuri de muncă din belșug. Problema era că nu prea mai avea cine să muncească pe ogoare și s-a ajuns la formarea de armate agricole pentru strângerea recoltelor. Sătenii pasionați de agricultură, cei ce simțeau mirosul pământului, au fost arestați, uciși sau siliți să plece la oraș și chiar din țară.

Mierea era un produs deosebit de căutat pentru cei ce doreau ceva de calitate și era o marfă solicitată și la export. România a avut o cantitate de 13.807 t în anul 1981, ceea ce era prea puțin raportat la întreaga populație a țării. Cea mai mare parte a fost obținută de către producători individuali, proporția urcând la puțin peste 90 de procente. Statul avea nevoie de valută forte și a exportat 3.880 de tone de miere, ceea ce însemna 28,1% din total. Autoritățile luau ieftin de la producătorii români și vindeau scump peste hotare.

Populația țării socialiste urma să se descurce cum putea cu ceea ce mai rămânea pe la fondul centralizat de stat. Anuarul statistic nu precizează câte procente mergeau către nomenclatura de partid și de stat și spre turiștii străini, cei ce se bucurau de tratament special. Nu este de mirare că mortalitatea a început să crească alarmant după 1976, dar nu era o problemă dacă piereau persoanele în vârstă și cele cu mari probleme de sănătate. Regimul comunist avea nevoie de oameni în putere pentru a realiza visul utopic de cucerire a întregii planete în numele ideologiei egalitariste, ideea de revoluție mondială fiind esența programului politic lansat de Iosif Stalin în anul 1924.

_{Foto
sus: Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu, în vizită la CAP
Băilești, județul Dolj (© „Fototeca online a comunismului
românesc”, cota: 125/1979)}