Metode științifice pentru depistarea răufăcătorilor, în urmă cu mai bine de un secol

Numele fraților Minovici a rămas asociat, până astăzi, în imaginarul colectiv, în special cu meseria de bază practicată de către Mina și Nicolae – medicina legală – precum și cu aspectele de mare gravitate impuse de aceasta. De altfel, Institutul Medico-Legal pare să joace un rol decisiv în geografia simbolică a orașului, prin mediatizarea transformată adesea în spectacol a cazurilor de omucideri și violuri.

Nicolae, Mina și chimistul Ștefan Minovici și-au îndeplinit activitatea științifică și organizatorică începând cu finalul secolului al 19-lea, până în perioada interbelică. Aceștia au creat instituții imperioase unei națiuni participând la modernizarea justiției, medicinei, chimiei și farmaciei cât și a învățământului specializat. Menționăm fugitiv numai Societatea „Salvarea”, primul Spital de Urgență (unde medicii funcționau după un program continuu de lucru), Facultatea de Farmacie sau Societatea de Chimie, scrie Muzeul de Artă Populară Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției.

În plus, o parte mai puțin cunoscută a activității doctorului Nicolae Minovici a fost promovarea metodelor științifice prin care justiția și actorii săi să identifice infractorii și acțiunile acestora. Într-o serie de conferințe, medicul legist a vorbit publicului larg, precum și magistraților și ofițerilor de poliție, despre noile metode care puteau fi amploaiate în depistarea crimelor.

În special fotografia era un ajutor de mare importanță pentru poliție. Cu ajutorul acesteia se puteau identifica detalii invizibile ochiului omenesc, fiind astfel analizate hârtii arse sau observate pete de sânge curățate. Folosirea fotografiei avea o largă aplicare, de la constatarea identității unui răufăcător sau a unei victime, până la urmărirea unui criminal și descoperirea actelor sale. În anii 1920-30, când aveau loc aceste conferințe, aflăm că se practicau cu precădere „crimele mai puțin riscante și uneori mai rentabile”, micile escrocherii precum falsificarea actelor. Prin fotografiere, expertul stabilea veridicitatea documentelor, bancnotelor sau monedelor.

Printre metodele științifice care puteau fi întrebuințate se mai numărau radiologia, grafologia sau dactiloscopia. Cu ajutorul Razelor Roentgen se identificau tipul leziunilor și elementele străine din corpul celor care au suferit leziunile, iar scrisorile puteau fi citite fără să fie desfăcute. Grafologia putea oferi la rândul său lămuriri prețioase în cazul falsificărilor. Dactiloscopia, știința stabilirii identității indivizilor pe baza analizei amprentelor digitale, a dus la rezultate concrete în metodele de investigație.

Importanța folosirii unor metode științifice în cardul justiției era decisivă într-o perioadă în care răufăcătorii se foloseau la rândul lor de noutățile tehnologice, nemaioperând empiric:

„Hoții, spărgătorii și asasinii (...) lucrează cu mijloace tehnice, exploatează toate progresele științei în favorul meseriei lor criminale, prin urmare, mijloacele cu care societatea trebuie să se apere contra lor trebuie fie tot atât de perfecte și moderne” atenția Minovici. Mai departe, profesorul concludea că: „Răufăcători vom avea totdeauna, lupta noastră nu se va îndrepta prin urmare la stârpirea lor, ce este imposibil, dar la reducerea numărului și la descoperirea criminalilor”.

Până la aplicarea mijloacelor propuse de medicul legist, încă nefolosite în cadrul tuturor instituțiilor din țară însărcinate cu depistarea crimelor și a săvârșitorilor lor, Nicolae Minovici considera că Statul avea datoria înființării unor școli și muzee speciale pentru o astfel de instrucție.

_{Foto sus: Frații
Nicolae, Mina și Ștefan Minovici ( Colecția Muzeului de Artă
Populară Nicolae Minovici)}