Megalomania lui 23 august: 1984, 40 de ani de la revolu╚Ťia anti imperialist─â jpeg

Megalomania lui 23 august: 1984, 40 de ani de la revolu╚Ťia anti-imperialist─â

Regimurile politice totalitare din secolul al XX-lea (nazismul ┼či comunismul) au acordat o aten┼úie special─â propagandei. Tiranii acestui veac au preluat cele mai ┼čocante elemente, care simbolizeaz─â puterea nem─ârginit─â, de la celelalte epoci istorice. Conduc─âtorii comuni┼čti pot fi asem─âna┼úi cu despo┼úii orientali ┼či cu s├óngero┼čii monarhi medievali. Deosebirea este aceea c─â, ├«n vreme ce faraonii ┼či regii antichit─â┼úii ┼či evului mediu ├«┼či etalau explicit puterea ┼či descenden┼úa divin─â, dictatorii comuni┼čti se prezentau ca fii ai neamului, oameni din popor, exponen┼úi ai celor mul┼úi ┼či nec─âji┼úi.

S─ârb─âtorirea lui 23 august dup─â 40 de ani de la ÔÇ×revolu┼úia social─â ┼či na┼úional─â antifascist─â ┼či antiimperialist─âÔÇŁ ┼či cu 5 ani ├«nainte de colapsul regimului Ceau┼čescu

Dincolo de construc┼úiile megalomanice, de puzderia de func┼úii de┼úinute, de omniprezen┼úa ├«n locurile fierbin┼úi ale vie┼úii, la conturarea grandilocven┼úei ┼či ÔÇ×eternit─â┼úiiÔÇŁ regimului comunist au contribuit decisiv ┼či numeroasele momente solemne cu con┼úinut ÔÇ×istoricÔÇŁ.

Regimul comunist rom├ónesc a parcurs, ├«n mare, dou─â etape distincte:cea a comunismului interna┼úionalist, dominat de U. R. S. S. ┼či cea a comunismului na┼úional, c├ónd tradi┼úiile istorice au fost devalorizate printr-o vulgar─â ┼či repetat─â exploatare. ├Än ambele perioade, s-a cultivat cu obstina┼úie o form─â special─â de propagand─â:marile demonstra┼úii ale oamenilor muncii-defil─ârile. Semantica acestor defil─âri este simptomatic─â pentru descifrarea tr─âs─âturilor regimului politic.

Cele mai cunoscute demonstra┼úii (defil─âri) erau cele de la 1 mai ┼či 23 august.

Prima s─ârb─âtoare interna┼úional─â a muncii (ÔÇ×a solidarit─â┼úii interna┼úionale a celor ce muncescÔÇŁ) a fost cultivat─â ├«ndeosebi ├«n cea dint├ói etap─â a comunismului, aproximativ ├«ntre 1945 ┼či 1962/1965. Defilarea de 1 mai se constituia ├«ntr-un prilej oportun de manifestare a recuno┼čtin┼úei poporului rom├ón pentru ÔÇ×fratele de la R─âs─âritÔÇŁ.  Defilau ├«n primul r├ónd muncitorii, dar ┼či ÔÇ×fra┼úii lor care munceau ogoareleÔÇŁ. La defil─ârile de 1 mai se purtau portretele conduc─âtorilor interni, dar ┼či cele ale ÔÇ×marilor dasc─âli ai proletariatuluiÔÇŁ:Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin ┼či Iosif Visarionovici Stalin, p├ón─â dup─â moartea sa. Pe m─âsura impunerii ÔÇ×comunismului na┼úionalÔÇŁ, 1 mai nu mai era s─ârb─âtorit cu mare fast. A fost ├«nsu┼čit─â cutuma s─ârb─âtoririi prin munc─â a zilei muncii.

Cea mai mare s─ârb─âtoare comunist─â a fost 23 august. Partidul-Stat a decretat ziua respectiv─â zi na┼úional─â a Rom├óniei. De fapt, ├«n leg─âtur─â cu semnifica┼úia acestei zile s-a derulat o impresionant─â retoric─â propagandistic─â. Retorica a vizat at├ót conceptualizarea ├«nsemn─ât─â┼úii zilei, c├ót ┼či for┼úele sociale ┼či politice care au realizat-o. S-a mers de la ÔÇ×ziua eliber─âriiÔÇŁ, la ÔÇ×insurec┼úie armat─âÔÇŁ, ÔÇ×insurec┼úie armat─â antifascist─âÔÇŁ, ÔÇ×ziua eliber─ârii patriei noastre de sub jugul fascistÔÇŁ, la pompoasa ÔÇ×revolu┼úie social─â ┼či na┼úional─â antifascist─â ┼či antiimperialist─âÔÇŁ. S-a trecut de la recunoa┼čterea rolului hot─âr├ótor al armatei sovietice eliberatoare la ÔÇ×opera patriotic─â a Partidului Comunist Rom├ónÔÇŁ.

Dar s─â ├«ncerc─âm s─â descifr─âm din punct de vedere semantic o demonstra┼úie (defilare) organizat─â la 23 august 1984, valorific├ónd informa┼úiile furnizate de c─âtre oficiosul Partidului Comunist Rom├ón, Sc├ónteia┼či de c─âtre Rom├ónia liber─â. Citatele din text sunt preluate din cele dou─â jurnale, care f─âceau aproape zilnic apologia coduc─âtorului mai ales ├«n ultimii ani ai regimului comunist. Iar cele relatate despre manifesta┼úia din 23 august 1984 reprezint─â o m─ârturie irefutabil─â ├«n acest sens.

Actul de la 23 august 1944 este denumit revolu┼úie de eliberare social─â ┼či na┼úional─â, antifascist─â ┼či antiimperialist─â. Istoriografia comunist─â a acordat o aten┼úie deosebit─â cotiturii din politica extern─â a Rom├óniei survenit─â atunci, echival├ónd-o cu o mi┼čcare pentru dezrobirea ┼ú─ârii. Defil─ârile trebuiau s─â sugereze adeziunea cet─â┼úenilor, a ÔÇ×oamenilor munciiÔÇŁ fa┼ú─â de regim. Atmosfera este una de s─ârb─âtoare, ├«n acord cu ├«nsemn─âtatea atribuit─â de comuni┼čti anivers─ârii evenimentului.

Ierarhia:cuplul dictatoral, liderii comuni╚Öti, iar la urm─âÔÇŽintelectualii

Sosirea la tribun─â a lui Nicolae ┼či a Elenei Ceau┼čescu este ├«nt├ómpinat─â cu urale ┼či ova┼úii de c─âtre mul┼úime. Cei prezen┼úi ├«n Pia┼úa Aviatorilor au aplaudat ├«ndelung, scand├ónd numele partidului ┼či al ┼čefului s─âu. Dup─â ce cuplul dictatorial a urcat la tribuna oficial─â, aici au luat loc ┼či al┼úi lideri comuni┼čti:Constantin D─âsc─âlescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Lina Ciobanu, Ion Coman, N. Constantin, Ion Dinc─â, Ilie Verde┼ú, Nicu Ceau┼čescu ┼či al┼úii, vice prim-mini┼čtri ai guvernului, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Rom├ón, ai Consiliului de Stat ┼či ai guvernului, conduc─âtori ai organiza┼úiilor de mas─â ┼či ob┼čte┼čti, reprezentan┼úi ai sindicatelor, ai organiza┼úiilor de femei, de pionieri, ai organiza┼úiilor cooperatiste, precum ┼či eroi ai muncii socialiste. Ordinea precizat─â nu este ├«nt├ómpl─âtoare, ci stabilit─â ├«n func┼úie de rangul liderilor comuni┼čti. Aceast─â aniversare de patru decenii s-a bucurat ┼či de participarea unor conduc─âtori comuni┼čti din diferite state, precum Erich Honecker, Secretar General al C. C. al Partidului Socialist Unit din Germania ┼či pre┼čedinte al Republicii Democrate Germane;Li Xiannian, pre┼čedintele Republicii Populare Chineze;Jose Eduardo dos Santos, pre┼čedintele Republicii Populare Angola. Este prezentat─â o list─â lung─â cu lideri comuni┼čti, ├«n special din Lumea a treia ÔÇô Africa-prezen┼úi la manifesta┼úiile prilejuite de a 40-a aniversare a zilei de 23 august. Dintre oaspe┼úii din Europa la aceast─â aniversare, cea mai important─â personalitate era Honecker, un adev─ârat ÔÇ×dinozaurÔÇŁ comunist, ca ┼či Ceau┼čescu. Existau ┼či tribune la care au luat loc persoane considerate mai pu┼úin ├«nsemnate ├«n cadrul nomenclaturii comuniste, precum ┼či ziari┼čti.

Tribuna principal─â, flancat─â de steaguri tricolore ┼či ro┼čii ├«n special, era dominat─â de un mare portret al lui Nicolae Ceau┼čescu ├«ncadrat de stema republicii ┼či cea a partidului. Sub acesta se afla scris:ÔÇ×Tr─âiasc─â a 40-a aniversare a revolu┼úiei de eliberare social─â ┼či na┼úional─â antifascist─â ┼či antiimperialist─â!ÔÇŁ. Steagurile tricolore ┼či ro┼čii laolalt─â sugereaz─â slujirea patriei de c─âtre partid, care poza ├«n unicul ├«nf─âptuitor al idealurilor na┼úionale, iar Nicolae Ceau┼čescu este v─âzut ca portdrapel ├«n lupta partidului, ca erou al neamului. Pentru comuni┼čti, eliberarea social─â ├«nsemna egalitatea tuturor, lichidarea mo┼čierimii ┼či a burgheziei. Fiind vorba de cea de a 40-a aniversare, s─ârb─âtorirea evenimentului c─âp─âta o importan┼ú─â sporit─â. Nicolae Ceau┼čescu este personajul central al ├«ntregii demonstra┼úii. Tot ce se petrece ├«n pia┼ú─â i se adreseaz─â. El urm─âre┼čte impasibil, grav sau deconectat fluviul multicolor de oameni care ┼čerpuie┼čte prin fa┼úa tribunei. ├Äntreaga curgere este supervizat─â de balansarea m├óinii drepte sau a ambelor m├óini ale dictatorului, ├«n semn de salut tov─âr─â┼česc. Gesturile dictatorului erau repetate mecanic ┼či de ceilal┼úi conduc─âtori de partid ┼či de stat.

Epoca lozincilor

Fastul defil─ârilor spore┼čte la a┼ča-numitele anivers─âri ÔÇ×rotundeÔÇŁ:5, 10, 15, 20 de ani etc.. Pe fundalul tribunelor laterale se aflau scrise lozinci ca:ÔÇ×Tr─âiasc─â P.C.R., conduc─âtorul ├«ncercat al poporului nostru pe calea socialismului ┼či comunismului!ÔÇŁ;ÔÇ×Tr─âiasc─â patria noastr─â liber─â ┼či independent─â, R. S. R.!ÔÇŁ. Alte lozinci ├«nscrise erau:ÔÇ×Partidul-Ceau┼čescu-Rom├ónia!ÔÇŁ, ÔÇ×Partidul-Ceau┼čescu-Pace!ÔÇŁ, ÔÇ×Ceau┼čescu ┼či poporulÔÇŁ.

defilare jpg jpeg

Pe tribunele aflate de partea cealalt─â a pie┼úei erau marcate datele jubileului:ÔÇ×23 august ÔÇÖ44-23 august ÔÇś84ÔÇŁ ┼či urarea:ÔÇ×Tr─âiasc─â unitatea de nezdruncinat a ├«ntregului popor ├«n jurul P.C.R., ├«n frunte cu secretarul s─âu general, Nicolae Ceau┼čescuÔÇŁ, ÔÇ×Tr─âiasc─â lupta unit─â a popoarelor pentru o lume mai dreapt─â ┼či mai bun─â pe planeta noastr─âÔÇŁ;ÔÇ×S─â triumfe cauza socialismului, a progresului, a independen┼úei ┼či p─âcii ├«n ├«ntreaga lume!ÔÇŁ. Comunismul este prezentat ca o form─â ideal─â de organizare a societ─â┼úii. Totodat─â, P. C. R. ┼či conduc─âtorul s─âu sunt prezenta┼úi drept militan┼úi pentru men┼úinerea p─âcii universale, ca lupt─âtori ne├«nfrica┼úi pentru binele celor mul┼úi. Prin simplificare sau omisiune, se creeaz─â impresia c─â istoria Rom├óniei se confund─â cu partidul comunist. Cu alte prilejuri, P. C. R. se prezint─â ca fiind continuatorul glorioaselor tradi┼úii de lupt─â pentru independen┼ú─â ┼či unitate na┼úional─â ┼či dreptate social─â, iar Nicolae Ceau┼čescu ca fiind chintesen┼úa izb├ónzilor poporului rom├ón. Partidul Comunist se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ca fiind patria, iar Ceau┼čescu partidul. Prin extrapolare, secretarul general se identific─â cu patria. Ceau┼čescu se prezint─â ca fiind campionul luptei pentru pace. El aspir─â la primul loc ├«n mi┼čcarea comunist─â ┼či muncitoreasc─â interna┼úional─â, fiind caracterizat ca g├ónditor, vizionar, teoretician ┼či practician revolu┼úionar. Esen┼úa lozincilor duce la constatarea c─â, practic, poporul, partidul ┼či Ceau┼čescu sunt una. Reduc├ónd la absurd, am putea socoti c─â doar secretarul general conteaz─â. El apare ca fiind crea┼úia suprem─â a acestui popor, bombasticele epitete precum cel mai iubit fiu, geniu al Carpa┼úilor, erou ├«ntre eroii neamului, p─ârinte iubitor┼či altele fiind relevante.

├Än viziunea lui Nicolae Ceau┼čescu ┼či a P.C.R., comunismul se afl─â ├«ntr-o permanent─â expansiune geografic─â, urm├ónd s─â triumfe ├«n toate col┼úurile lumii. Se reg─âse┼čte ├«n aceste lozinci celebra tez─â cominternist─â cu privire la exportul de revolu┼úie, ca ┼či iluzia ceau┼čist─â referitoare la viitorul de aural omenirii.

Urmeaz─â intonarea imnului de stat al R.S.R.. Acest moment marcheaz─â ├«nceperea ÔÇ×paradei militare ┼či a demonstra┼úiei oamenilor muncii din capital─âÔÇŁ. A┼čadar, manifesta┼úia debuteaz─â cu parada militar─â. Se dore┼čte s─â se sugereze ÔÇ×nivelul ridicat de preg─âtire ┼či dotare a armatei, capabile s─â fac─â fa┼ú─â ├«n caz de r─âzboiÔÇŁ, ÔÇ×unitatea deosebit─â ├«ntre armat─â ┼či poporÔÇŁ. Armata este ├«nf─â┼úi┼čat─â drept:ÔÇ×crea┼úie a Partidului Comunist, care a avut un rol fundamental ├«n conducerea ┼či coordonarea saÔÇŁ. Imnul este o compila┼úie ├«ntre compozi┼úia lui Ciprian Porumbescu ┼či versuri proletcultiste menite s─â exalte ideologia na┼úional-comunist─â. Astfel, al─âturi de celebrele ÔÇ×Trei culori conosc pe lume...ÔÇŁ, apar improviza┼úii vulgare:ÔÇ×Se ├«nal┼ú─â ca un astru gloriosul meu popor ...ÔÇŁ, ÔÇ×ziditori ai lumii noiÔÇŁ etc.

Din armat─â au defilat:ÔÇ×batalioane de infanteri┼čti, de para┼čuti┼čti, v├ón─âtori de munte, gr─âniceri, unit─â┼úi ale trupelor M. I.ÔÇŁ. Ceau┼čescu este ├«nf─â┼úi┼čat ca fondator al doctrinei militare na┼úionale. ÔÇ×├Än timpul paradei militare cerul era br─âzdat de elicoptere  de lupt─â ┼či de avioane de v├ón─âtoare-bombardament IAR 93ÔÇŁ. Armata a prezentat onorul comandantului ei suprem. Armata era menit─â s─â apere:ÔÇ×cuceririle revolu┼úionare ale poporului, independen┼úa, suveranitatea ┼či integritatea teritorial─âÔÇŁ, teze at├ót de dragi pre┼čedintelui republicii. Se acrediteaz─â ideea c─â partidul acord─â o aten┼úie special─â armatei populare. La defil─ârile prilejuite de anivers─ârile ÔÇ×rotundeÔÇŁ, for┼úele armate ├«┼či prezint─â tehnica din dotare:avia┼úie, tunuri, tancuri, rachete, transportoare, transportoare blindate. Se f─âcea o adev─ârat─â demonstra┼úie de for┼ú─â menit─â s─â sugereze excep┼úionala preg─âtire de lupt─â a solda┼úilor, ofi┼úerilor ┼či generalilor rom├óni. Demonstra┼úia armat─â relev─â dou─â aspecte:pe de o parte, s─â insufle poporului ├«ncredere c─â patria este ap─ârat─â ┼či, pe de alt─â parte, s─â intimideze pe cei care ar fi atentat la absolutismul regimului comunist.

ÔÇ×Stima noastr─â ┼či m├óndria, Ceau┼čescu-Rom├óniaÔÇŁ

Dup─â parada militar─â a urmat ÔÇ×demonstra┼úia oamenilor muncii din Capital─âÔÇŁ. Se defileaz─â ├«n coloane, ├«ntr-o atmosfer─â general─â de s─ârb─âtoare. Mai ├«nt├ói defileaz─â muncitorii din ├«ntreprinderile industriale ale Capitalei, apoi cercet─âtorii din institutele ┼čtiin┼úifice, ÔÇ×lucr─âtori ai ogoarelor din Sectorul Agricol IlfovÔÇŁ, reprezentan┼úi ai tineretului din Bucure┼čti, sportivi frunta┼či:ÔÇ×├Än pas energic, cadent, ├«ntr-o perfect─â aliniere, au ap─ârut g─ârzile muncitore┼čti. Veni┼úi de la strung, din fa┼úa cuptoarelor incandescente ├«n care fierbe o┼úelul, de pe ┼čantierele impun─âtoarelor construc┼úii ale ┼ú─ârii, lupt─âtorii din g─ârzile patriotice, urma┼úi de forma┼úiunile de ap─ârare civil─â ┼či de Cruce Ro┼čie, de deta┼čamentele de preg─âtire a tineretului pentru ap─ârarea patriei. Muncitorii raporteaz─â secretarului lor general deosebitele realizari industriale. V. Nicolescu, un veteran strungar afirm─â:ÔÇ×Toate acestea s-au ├«nf─âptuit datorit─â g├óndului ┼či faptei cutez─âtoare a P.C.R. ┼či a tovar─â┼čului Nicolae Ceau┼čescu.ÔÇŁDefilarea prin fa┼úa tribunei sugereaz─â adeziunea cet─â┼úenilor bucure┼čteni la politica partidului, la direc┼úiile trasate de dictator ├«n discursurile sale. S─ârb─âtorirea zilei de 23 august s-a dorit a fi un bilan┼ú al realiz─ârilor comuniste de c├ónd ├«n fruntea statului se afla Nicolae Ceau┼čescu. Alte lozinci scandate au fost:ÔÇ×La al XIII-lea Congres, Ceau┼čescu realesÔÇŁ, ÔÇ×Ceau┼čescu-Rom├ónia, pacea ┼či prieteniaÔÇŁ, ÔÇ×Ceau┼čescu-muncitorii!ÔÇŁ, ÔÇ×Ceau┼čescu-tinerii!ÔÇŁ, ÔÇ×Stima noastr─â ┼či m├óndria, Ceau┼čescu-Rom├óniaÔÇŁ, ÔÇ×Ceau┼čescu-Pace!ÔÇŁ. ÔÇ×O ┼úar─â ce munce┼čte ┼či creeaz─â ne preg─âte┼čte pentru viitor!ÔÇŁ, r─âsunau ├«n Pia┼úa Aviatorilor glasurile tinerilor uteci┼čti, ├«n timp ce cu trupurile lor ├«ntruchipau furnale de topit minereu, trasau conturul m─âre┼úei construc┼úii a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, av├ónd ├«n mijloc portretul celui care a f─âurit prin geniul s─âu creator cele dou─â decenii de ├«n─âl┼ú─âtoare istorie rom├óneasc─â. Glasul pre┼čedintelui ┼ú─ârii este glasul ├«ntregului nostru popor, angajat cu tot poten┼úialul lui creator ├«n b─ât─âlia pentru construc┼úia ┼či progresul unei noi lumi mai bune, pentru libertate ┼či fericireÔÇŁ. De regul─â, defilarea oamenilor muncii ├«ncepea cu cei de la Uzinele ÔÇ×23 augustÔÇŁ, unde Nicolae Ceau┼čescu era deputat al Marii Adun─âri Na┼úionale.

Aceast─â desf─â┼čurare de for┼úe reprezint─â materializarea concep┼úiei lui Ceau┼čescu cu privire la ap─ârarea ┼ú─ârii, cauz─â ┼či oper─â a ├«ntregului popor rom├ón. De fapt, militarii, studen┼úii ┼či al┼úii trebuiau s─â suplineasc─â lipsa apetitului lucrativ al clasei muncitoare. Comentariul crainicului demonstra┼úiei este at├ót de ridicol, ├«nc├ót nu mai necesit─â alte interpret─âri. Avem de a face cu o lume care ┼či-a pierdut total uzul ra┼úiunii ┼či pentru care nu exist─â dec├ót un singur scop, anume zeificarea conduc─âtorului.

Personajele principale ale solemnit─â┼úii sunt Nicolae Ceau┼čescu ┼či tribuna oficial─â, crainicul ┼či manifestan┼úii (actorii). Adeziunea ÔÇ×oamenilor munciiÔÇŁ la politica partidului, ca ┼či conceperea demonstra┼úiei vor s─â sugereze via┼úa nou─â, ├«mbel┼čugat─â, prosper─â a ├«ntregului popor. Fiecare colectiv de oameni ai muncii folose┼čte acest prilej pentru a raporta noi reu┼čite ├«n ├«ntrecerea socialist─â. Multe momente ale defil─ârii prezint─â care alegorice, ce simbolizeaz─â realiz─ârile deosebite, abunden┼úa, fericirea ┼či dragostea pentru conduc─âtorul partidului ┼či al ┼ú─ârii. Toate aceste carepoart─â imense tablouri al lui Nicolae Ceau┼čescu.

Ordinea ├«n cortegiul s─ârb─âtoresc exprim─â at├ót ierarhiile sociale, c├ót ┼či ierarhiile institu┼úionale stabilite de P.C.R. ┼či conduc─âtori. Totdeauna, muncitorii sunt primii ├«n cortegiu. Aceast─â prezen┼ú─â acrediteaz─â statutul de clas─â politic─â conduc─âtoare. Urmeaz─â ┼ú─âr─ânimea colectivist─â, aliatul de n─âdejde al clasei muncitoare ├«n f─âurirea societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate. Cea mai batjocorit─â categorie social─â, intelectualitatea trecea ultima prin fa┼úa conduc─âtorului iubit. Armata deschide totdeauna defil─ârile la anivers─ârile ÔÇ×rotundeÔÇŁ, urmeaz─â organele de represiune, mili┼úia, g─ârzile patriotice, deta┼čamentele de preg─âtire militar─â a tineretului, industria, agricultura ┼či, ├«n sf├ór┼čit, s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul, cultura. Ultimii care prezentau salutul erau oamenii de ordine ┼či fanfara militar─â. ├Än privin┼úa lozincilor, mai facem precizarea c─â ele erau afi┼čate (scrise), scandate (ova┼úii) ┼či construite cu trupurile demonstran┼úilor, ├«n principal tineri ┼či copii. ├Äntreaga demonstra┼úie era acompaniat─â de muzica militar─â, de c├óntece patriotice ┼či revolu┼úionare prezentate ├«n uria┼če megafoane de c─âtre crainicii autoriza┼úi ┼či bine verifica┼úi. Citatele din text reprezint─â ├«n mare parte cuvintele crainicilor care prezentau ÔÇ×actoriiÔÇŁ defil─ârii ┼či marile realiz─âri ale acestora sub glorioasa conducerea P.C.R. ┼či a secretarului s─âu general.

Semantica festivit─â┼úilor prilejuite de s─ârb─âtoarea na┼úional─â a Rom├óniei comuniste relev─â caracterul megalomanic, faraonic, superpropagandistic al regimului comunist. ├Äntreaga suflare a ┼ú─ârii se prosterna la picioarele dictatorului, aduc├óndu-i prinosul de recuno┼čtin┼ú─â.