Masacrul inocenților din Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret: Izolaţi pe un câmp şi lăsaţi să moară jpeg

Masacrul inocenților din Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret: Izolaţi pe un câmp şi lăsaţi să moară

📁 Comunismul in România
Autor: Redacția

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a înaintat un denunţ către Parchetul General cu privire la săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase aplicate în timpul regimului comunist copiilor aflați în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret. Denunţul face referire la perioada 01.01.1980 – 22.12.1989 în care au murit 340 de minori.

Localizat în partea de nord a României, într-o localitate de frontieră, Spitalul de copii neuropsihici Siret a fost înfiinţat 1956 prin ordin al ministrului Sănătăţii, fiind, alături de cele de la Lugoj, Pâclişa şi Râul Vadului, printre primele unităţi medicale din România, dedicate afecţiunilor neurologice ale copilului. 

Foto (sus): Captură video youtube din documentarul «Lungul drum spre casă (I) - Cum sună povestea copiilor abandonați în "lagărul" de la Siret?”»

Clădirea principală a spitalului a fost amenajată într-o fostă cazarmă militară datând din perioada administraţiei austro-ungare, în care, începând cu anul 1952 și până în 1956, au fost adăpostiţi copii coreeni refugiaţi.

Inițial, unitatea a funcționat sub denumirea de Cămin spital pentru copii neuropsihici cronici, având o capacitate de 400 de locuri şi o schemă de personal de 57 de posturi. Un an mai târziu, prin comasarea cu Casa Copilului Siret, capacitarea unităţii creşte la 600 de locuri şi 183 de salariaţi, iar din 1960 la 287 persoane angajate.

Debutul politicii pronataliste a regimului Ceauşescu şi creşterea impresionantă a numărului de copii cu probleme neuropsihice au făcut necesară extinderea capacităţii la 1200 de paturi după 1966 şi la 1310 după 1973.

În 1968 unitatea se reprofilează în Spital de copii neuropsihici, dedicat celor cu handicap neuropsihomotor recuperabil sau parţial recuperabil, cu vârste cuprinse între 1 şi 16 ani. Din cauza afluxului de pacienţi minori cu afecţiuni psihice, Spitalul de la Siret se menţine de facto ca unitate de tip Cămin-spital, în care erau găzduiţi, pe mai mulţi ani, inclusiv un număr mare de copii cu afecţiuni considerate nerecuperabile. Spre exemplu, la începutul anului 1990, în Spitalul de copii neuropsihici Siret se aflau internaţi 114 copii declaraţi nerecuperabili, dintr-un efectiv de 510 de copii.

Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret a funcționat ca unitate de interes republican, aflată în subordinea Ministerului Sănătății si era condus de un medic director, numit prin ordin de ministru. Până în 1991 spitalul a fost administrat de nouă medici directori, ultimul dintre ei aflându-se la conducere nu mai puţin de 24 de ani.

Schema de personal cuprindea, la nivelul anilor ’80, 29 de persoane: 14 cadre medicale de specialitate, 109 de cadre sanitare medii, personal auxiliar, 115 persoane, 12 persoane ce lucrau în sectorul administrativ, 12 persoane care se ocupau de Căminul-şcoală, care funcţiona pe lângă spital şi 47 muncitori.

Despre decese 

Între 1 aprilie 1956 şi 6 iunie 2001, au fost internaţi la Siret 8586 copii, dintre aceştia pierzându-şi viaţa nu mai puţin de 1500 de copii.

Pentru o perioadă de referinţă cuprinsă între 10.01.1980 şi 03.05.1991, s-au înregistrat nu mai puţin de 356 decese, cu un maxim în anul 1981 de 81 de copii decedaţi, în timp ce în 1991 registrele de stare civilă consemnează doar 2 decese.

 Numărul acestora scade considerabil începând cu anii 1983 şi 1984, (numai 12 decese în 1984), ca urmare a transferului masiv de copii către alte unităţi din ţară. În 1982 au loc 188 transferuri, în 1983 – 872, în 1984 -89, iar în 1985 – 109. Cele mai comune destinaţii erau Căminul spital din Sasca, judeţul Suceava (peste 150 de copii transferaţi), Căminul-spital Tulgheș, judeţul Harghita, (272 de copii transferaţi), Căminul atelier Odobeşti, Căminul spital din Huşi etc.

 În rândul personalului care a lucrat la Siret în această perioadă circulă legenda unui ordin venit de la conducerea Partidului Comunist privind eliberarea rapidă a spitalului de o mare parte a acelor internaţi, ordin executat rapid la finele lunii noiembrie 1983. Registrul spitalului consemnează transferul a peste 750 de copii în numai câteva zile de la finele lunii noiembrie 1983. Foştii angajaţi susţin că o mare parte dintre copii, în special cei cu părinţi necunoscuţi, nu au ajuns la destinaţiile de transfer fiind izolaţi pe un câmp şi lăsaţi să moară fără a fi înregistraţi.

Documentele pe care le deţinem nu au putut confirma această ipoteză şocantă, iar investigaţiile vor continua pentru a putea determina traseul fiecărui copil transferat în acea perioadă.

Revenind la evidenţa deceselor înregistrate, se poate constata că majoritatea acestora, peste 60%, aveau loc în lunile de iarnă, cauzele acestora, fiind într-o proporţie covârşitoare, de aproape 70%, afecţiunile pulmonare (cele mai comune fiind bronhopneumoniile), urmate de epilepsii (12%), afecţiuni cardiace (7%), renale, hepatice, gastrointestinale etc.

Pe grupe de vârstă, cele mai multe decese au fost consemnate în dreptul grupei 1-4 ani (53%), urmate de grupele 5-10 ani (24%), 11-18 ani (18%) şi peste 18 ani (5%).

O analiză asupra locului de proveniență al copiilor decedați demonstrează faptul că o mare parte a acestora proveneau din localități din judeţul Suceava, sau judeţe învecinate (peste 40%), dar şi din zone mai îndepărtate precum Bucureşti, Bihor, Timiş, Dâmboviţa, Constanţa etc.

Statistici

1. Decese în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici SIRET, pe vârste (ian. 1980 şi mai 1991)

1 jpg jpeg

2. Decese în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici SIRET, pe grupe vârstă (ian. 1980 şi mai 1991)

2 jpg jpeg

3. Evoluția deceselor în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici SIRET, (1980-1991)

3 jpg jpeg

4. Principalele cauze de deces în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici SIRET, (1980-1991)

4 jpg jpeg

5. Decese în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici SIRET, (1980-1991), după locul de proveniență al copiilor (pe județe)

5 jpg jpeg