M─ân─âstirea Curtea de Arge┼č, o minune a lumii medievale jpeg

M─ân─âstirea Curtea de Arge┼č, o minune a lumii medievale

­čôü Patrimoniu
Autor: Florin Mihai

Dup─â ce a vizitat biserica ctitorit─â de Neagoe Basarab, ├«n secolul al XVII-lea, c─âl─âtorul str─âin Paul de Alep a trecut M─ân─âstirea ├«n r├óndul ÔÇ×minunilor lumiiÔÇť.

La nord de localitatea Curtea de Arge┼č (fosta capital─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti), pe mo┼čia Fl─âm├ónze┼čti, Neagoe Basarab (1512-1521) a construit, ├«ntre 1514 ┼či 1517, o m─ân─âstire. ├Äntr-o cronic─â a vremii, Gavriil Protul a evocat astfel momentul ridic─ârii edificiului:ÔÇ×(Neagoe Basarab, n.r.) sparse Mitropolia den Arge┼č den temeliia ei ┼či zidi ├«n locul ei alt─â sf├ónt─â biseric─â tot de piatr─â cioplit─â ┼či netezit─â ┼či s─âpat─â cu floriu". L─âca┼čul a fost sfin┼úit de Patriarhul ecumenic Theolipt, mitropoli┼úi, egumeni ┼či preo┼úi munteni.Biserica a fost construit─â ├«n stil bizantin, cu multe motive orientale ┼či armene┼čti. Pictura interioar─â a fost realizat─â de zugravul Dobromir, fiind terminat─â ├«n anul 1526, ├«n timpul domniei lui Radu de la Afuma┼úi (1522-1529), ginerele lui Neagoe.Aur ┼či lapis lazuli├Än 1657, Paul de Alep, ├«n timpul c─âl─âtoriei sale ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, a vizitat ┼či m─ân─âstirea. ÔÇ×Exteriorul este mult mai frumos dec├ót interiorul", a notat c─âl─âtorul sirian. ÔÇ×Toate sculpturile ┼či ornamentele de pe pere┼úi ┼či turnurile acestei biserici sunt acoperite cu aur ┼či lapis lazuli ┼či cu toate culorile posibile. ├Äntre fiecare doi st├ólpi este c├óte o pictur─â de o frumuse┼úe surprinz─âtoare, pictat─â pe am├óndou─â p─âr┼úile de arti┼čti cretani. ├Än v├órful cupolei e zugr─âvit Domnul nostru Isus Christos;coroana-i de aur curat". Entuziasmat de cele v─âzute, Paul de Alep a┼čeza m─ân─âstirea printre ÔÇ×minunile lumii".

La Curtea de Arge┼č au fost ├«nmorm├ónta┼úi, printre al┼úii, Neagoe Basarab, Doamna Despina, Radu de la Afuma┼úi ┼či so┼úia sa, Ruxandra. ├Äncep├ónd din 1914, tot aici ┼či-au g─âsit odihna ve┼čnic─â unii membri ai familiei regale:Carol I, Elisabeta, Ferdinand I, Maria ┼či Carol al II-lea.

La M─ân─âstirea Dealul a func┼úionat prima tiparni┼ú─â din ┼óara Rom├óneasc─â 

Mistre┼úul din Valea DracilorDespre Curtea de Arge┼č a scris preotul Marin Dumitrescu, ├«ntr-o istorie a bisericilor rom├óne┼čti, ├«n patru volume (Istoricul a 40 de biserici din Rom├ónia, vol. 2). Acesta consemneaz─â o frumoas─â legend─â despre ctitorie:ÔÇ×Neagoe Vod─â, prin toamna anului 1512 plec├ónd cu Curtea sa la C├ómpulung spre a v├óna animale s─âlbatice prin mun┼úi ├«nconjur─âtori, fiindc─â asemenea animale se ├«nmul┼úiser─â a┼ča de mult prin p─âr┼úile acelea, ├«nc├ót locuitorii nu mai ├«ndr─âzneau s─â circule din cauza fricii ce se r─âsp├óndise.Neagoe vod─â dup─â c├óteva ceasuri de v├ón─âtoare ├«ncepu s─â urm─âreasc─â un mare mistre┼ú, teroarea acelor locuri. Dup─â o goan─â lung─â, mistre┼úul intr─â ├«ntr-o p─âdure secular─â, a┼čezat─â ├«n Valea Dracilor. Se zicea c─â, oricine ar ├«ndr─âzni s─â ├«nainteze ├«n aceast─â vale primejdioas─â, trebuia s─â piar─â la sigur. ├Än mijlocul p─âdurii se afla palatul satanei ┼či mii de cre┼čtini au fost victimele acestui monarh al infernului. Nici rug─âciunile ├«nso┼úitorilor s─âi de a nu mai urm─âri monstrul, nici noaptea care acoperise orizontul cu o p├ócl─â neagr─â, nici ├«ngrozitoarea furtun─â ├«nso┼úit─â de fulgere ┼či tr─âsnete nu putur─â ├«mpiedica pe domnul rom├ón de a-┼či urm─âri prada".Me┼čterul ManoleAjuns ├«n p─âdure, obosit ┼či ud p├ón─â la piele, Neagoe a constatat c─â pierduse urma mistre┼úului. Aventurile sale au continuat ├«ns─â. ÔÇ×Dup─â c├ótva timp de umblet, vod─â descoperi ├«n p─âdure, pe un loc sterp, ruinile unui templu, unde ajutat de lumina ce venea de la flac─âra unor arbori tr─âsni┼úi, g─âsi o subteran─â ├«n care p─âtrunse el ┼či calul s─âu", scrie autorul. ÔÇ×Aci a trecut Neagoe Vod─â noaptea ┼či chiar atunci a f─âcut jur─âm├ónt ca s─â ridice pe locul acela o str─âlucit─â biseric─â, idee ce el ├«nc─â de mult o nutrea ├«n cugetul s─âu ┼či a┼čtepta momentul oportun". A doua zi, urm├ónd firul apelor Arge┼čului, voievodul a sc─âpat din labirintul verde ├«n care p─âtrunsese. Dup─â ce a ajuns la T├órgovi┼čte, a ordonat construirea m─ân─âstirii. Printre me┼čterii sosi┼úi la lucr─âri s-a num─ârat ┼či Manole. ÔÇ×Zidind de vie pe so┼úia sa ├«n zid, ridic─â acest monument f─âr─â seam─ân", mai noteaz─â p─ârintele Dumitrescu.ÔÇ×Liturghierul lui Macarie"La ├«nceputul secolului al XVI-lea, istoria consemneaz─â un alt eveniment important pentru trecutul rom├ónilor. La 1508, ├«n limba slavon─â a fost tip─ârit─â prima carte din ┼ó─ârile Rom├óne, ÔÇ×Liturghierul lui Macarie". ├Ängrijitorul volumului era un ieromonah de origine s├órb─â, care a introdus tiparul ├«n ┼ó─ârile Rom├óne. Exemplare din aceast─â carte se p─âstreaz─â la Biblioteca Academiei Rom├óne, la Biblioteca Na┼úional─â ┼či la Biblioteca Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu.

image

O replică a tiparniţei inventate de Johannes Gutenberg

image

La tiparni┼úa din M─ân─âstirea Dealu (l├óng─â T├órgovi┼čte), ├«n limba slavon─â au ap─ârut, la interval de c├óte doi ani, trei c─âr┼úi inestimabile pentru cultura rom├ón─â:Liturghierul (carte care cuprinde r├ónduiala liturghiei, 1508), Octoihul (1510) ┼či Evangheliarul (carte care cuprinde cele patru Evanghelii, 1512).├Äns─â capodopera lui Macarie a fost Evangheliarul, alc─âtuit din 37 de caiete, cu 290 de file. Foile nu erau numerotate ┼či nici paginate. Literele erau ├«nalte, dar frumos lucrate. Textul curgea ├«n dou─â culori, negru (de baz─â) ┼či ro┼ču (pentru titlurile capitolelor ┼či subcapitolelor, numele proprii ┼či unele ini┼úiale). Un farmec aparte aveau frontispiciile, dintre care unul a fost folosit de autor ┼či ├«n Octoih. Erau linii, lujeri, flori (mai rar), ├«mbinate armonios. Unul dintre frontispicii con┼úinea ┼či stema mic─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, un corb ├«ncoronat, cu o cruce ├«n cioc.

Pe l├óng─â exemplarele tip─ârite pe h├órtie, Macarie a scos ┼či un exemplar luxos, pe pergament. Vinietele ┼či ini┼úialele mari erau colorate manual, cu aur, albastru, verde ┼či chinovar (carmin). At├ót de frumos erau executate ├«nc├ót d─âdeau impresia unui manuscris! Apreciat ├«nc─â din epoc─â, ÔÇ×Evangheliarul lui Macarie" a devenit surs─â de inspira┼úie ┼či pentru al┼úii. Astfel, autorii ÔÇ×Evangheliarului de la Belgrad" (1522) au folosit ca model ÔÇ×Evangheliarul lui Macarie".M─âiestria primelor tip─ârituriDincolo de semnifica┼úia religioas─â, primele c─âr┼úi ap─ârute din teascurile tiparni┼úei de la Dealu uimesc ┼či ast─âzi prin frumuse┼úea lor. ├Ämpodobite cu frontispicii ┼či ini┼úiale ├«nflorate, tip─âriturile impresioneaz─â prin elegan┼ú─â. Fa┼ú─â de lucr─ârile ap─ârute ├«n Occident, se remarc─â prin c├óteva elemente originale. De pild─â, cele trei vignete (motive ornamentale plasate la ├«nceputul sau la sf├ór┼čitul unei c─âr┼úi sau al unui capitol) din Liturghier (foto) difer─â de cele stilizate ├«n Apusul Europei.ÔÇ×├Än cartea tip─ârit─â la noi, g─âsim o compozi┼úie artistic─â de ├«mpletituri geometrice, ├«n care cercul ┼či semicercul, uneori fr├ónt sau ├«n forma inimii, cu cruce sau cu diademe sus ┼či ├«n p─âr┼úile laterale alc─âtuite din acelea┼či linii, formeaz─â acel motiv simplu, dar nobil ┼či armonios, care s-a dezvoltat numai ├«n ┼ú─ârile rom├óne┼čti, iar bog─â┼úia ┼či varia┼úiunea literelor ini┼úiale, compuse din acelea┼či ├«mpletituri complicate, legate ├«n acelea┼či noduri ciudate, sunt copii de pe manuscrisele noastre vechi, ├«n special din evangheliile slavo-rom├óne de pe la m─ân─âstirile noastre", sus┼úine profesorul ┼×tefan Ciobanu (Tiparul ├«n ┼ó─ârile Rom├óne┼čti, 1947).Macarie, tipograful s├órb┼×i s├órbii, ┼či rom├ónii datoreaz─â primele tip─ârituri cu caractere chirilice c─âlug─ârului Macarie (cca 1450-1455, cca 1521/dup─â 1528). Despre el, se ┼čtiu prea pu┼úine informa┼úii. A tr─âit ├«n Principatul de Zeta (ast─âzi Muntenegru), pe vremea principilor Ivan Crnojevici ┼či Gheorghe (Juraj) Crnojevici (1490-1496).Ca s─â contrabalanseze influen┼úa politic─â a otomanilor ├«n zon─â, voievozii muntenegreni s-au orientat spre dogii vene┼úieni. Gheorghe Crnojevici s-a c─âs─âtorit chiar cu nobila Elisabeta Erizzo. Din apropierea de Vene┼úia, Zeta nu s-a ales aproape cu nimic. Otomanii au cucerit acest col┼úi┼čor al Balcanilor. Dar din desele sale c─âl─âtorii ├«n ora┼čul lacustru, Crnojevici, ├«nso┼úit adeseori de Macarie, s-a ├«ntors cu o tiparni┼ú─â. tiparni┼ú─â adus─â de la vene┼úia├Än Italia, fiin┼úau spre sf├ór┼čitul secolului al XV-lea zeci de tiparni┼úe ┼či fabrici de h├órtie. Se publicau textele autorilor clasici ├«n latin─â ┼či greac─â, r─âsp├óndite de abilii negu┼ú─âtori vene┼úieni ├«n toat─â Europa. Unul dintre tipografi, magistrul Andrea Torresano (Torresani), se specializase chiar ├«n tip─ârirea cu caractere chirilice. Se pare c─â de la Torresano ┼či de la Aldo Manuzio, ginerele s─âu, a deprins Macarie tainele tiparului.La finele unei c─âl─âtorii ├«n Italia, principele ┼či c─âlug─ârul s-au ├«napoiat cu o tiparni┼ú─â. Ma┼čin─âria a fost instalat─â la 20 de kilometri de Cetinje (capitala Principatului de Zeta), ├«ntr-o m─ân─âstire ctitorit─â de Ivan Crnojevici. Preocupat de astronomie ┼či geometrie, dup─â modelul principilor renascenti┼čti, Gheorghe Crnojevici l-a ├«ndemnat pe Macarie s─â tip─âreasc─â ┼či c─âr┼úi sfinte.

Celor doi le dator─âm c├óteva incunabule (c─âr┼úi tip─ârite p├ón─â la 1500):un Molitvenic (carte care cuprinde mai multe rug─âciuni), un Octoih (carte care cuprinde c├ónt─ârile din fiecare zi a s─âpt─âm├ónii, pe opt glasuri) ┼či o Psaltire (carte bisericeasc─â de ritual care cuprinde cei 151 de psalmi atribui┼úi regelui David). Micul stat de pe coasta Adriaticii n-a rezistat prea mult presiunii militare a Imperiului Otoman. ├Än 1496, turcii au cucerit Zeta. Cu tot cu ÔÇ×sacul de buchii" al tiparni┼úei, Macarie s-a refugiat la Vene┼úia, apoi ├«n Valahia.  Voievodul muntean Radu cel Mare (1495-1508) trebuie s─â-l fi primit cu bra┼úele deschise.La curtea domneasc─â de la T├órgovi┼čte se oplo┼čiser─â ┼či al┼úi s├órbi. Printre ei, ┼či Mitropolitul Maxim, fiul lui ┼×tefan Brancovici cel Orb, ultimul despot neat├órnat al Serbiei. Preocupat s─â reorganizeze biserica la nord de Dun─âre, domnitorul muntean l-a ├«ndemnat pe Macarie s─â tip─âreasc─â volume religioase.Spre sf├ór┼čitul vie┼úii, Macarie a tr─âit la M─ân─âstirea Hilandar, de pe Muntele Athos. A plecat din ┼ó─ârile Rom├óne, la fel de enigmatic cum a  sosit. Nu se ┼čtie cu exactitate nici m─âcar anul mor┼úii sale. Dar ├«n istoria rom├óneasc─â, amintirea ieromonahului este fixat─â pentru totdeauna prin c─âr┼úile sfinte pe care le-a tip─ârit.Din Apus, spre OrientTiparul cu liter─â mobil─â a fost inventat la jum─âtatea secolului al XV-lea. ├Än 1455, la Mainz, Johannes Gutenberg a tip─ârit ├«n limba latin─â o Biblie. Apoi, doi ani mai t├órziu, Johann Fust ┼či Peter Sch├Âffer, asocia┼úii s─âi, au scos un Psalterium, prima carte cu emblem─â tipografic─â ┼či colofon (├«nscris con┼úin├ónd date de identificare a tipografiei). ├Än c├óteva zeci de ani, tipografiile au ├«mp├ónzit Europa. C─âr┼úile erau frumos ilustrate, fiind ├«nso┼úite de comentarii ├«n limbile latin─â, flamand─â sau german─â. Unele dintre volumele perioadei de ├«nceput a tiparului erau veritabile capodopere, precum ÔÇ×Somnul lui Polifil", nara┼úiune alegoric─â apar┼úin├ónd c─âlug─ârului Colonna din Treviso.├Än 1491, Sweipolt Fiol, din Cracovia (Polonia), a tip─ârit pentru prima oar─â cu litere chirilice un ÔÇ×Octoih", un ÔÇ×Ceaslov" ┼či o ÔÇ×Psaltire" (pierdut─â, se pare). Probabil, ├«n acela┼či an, a mai tip─ârit ┼či dou─â c─âr┼úi ale ÔÇ×Triodului" (lucrare ce con┼úine slujbele din Postul Pa┼čtelui). La ordinul Inchizi┼úiei, Sweipolt a fost arestat pentru c─â ├«ndr─âznise s─â publice c─âr┼úi ortodoxe. Ini┼úiativa lui Fiol a fost preluat─â ├«n diverse zone ale Europei. Iat─â ordinea cronologic─â a localit─â┼úilor ├«n care au ap─ârut volume cu caractere chirilice:Cracovia (1491), Vene┼úia (Italia, 1493), Cetinje (Muntenegru, 1493-1494), T├órgovi┼čte (1508), Praga (1517), Belgrad (1522), Moscova (1564), Lvov (ast─âzi ├«n Ucraina, 1574), Ostrog (Ucraina, 1580), Kiev (1617). La sud de Dun─âre, bulgarii au tip─ârit primele c─âr┼úi abia ├«n 1641.