Lucrări publice în vremea lui Carol I jpeg

Lucrări publice în vremea lui Carol I

ÔÇ×G├óndul acesta, c─â ceea ce faci este definitiv f─âcut, c─â opera, sc─âpat─â din m├óinile tale, se duce de-a lungul veacurilor ╚Öi umple lumea de r─âsunetul vie╚Ťii ╚Öi b─ât─âilor inimii tale, are ceva din solemnitatea ╚Öi fiorul judec─â╚Ťii supreme a Sfintei ScripturiÔÇŁ. (Alexandru Vlahu╚Ť─â - ÔÇ×Onestitatea ├«n art─âÔÇŁ) Cred c─â acesta a fost ÔÇ×g├óndulÔÇŁ dup─â care a ├«n╚Ťeles Regele Carol I s─â-╚Öi conduc─â faptele. A ne apleca asupra acestor fapte, care au reprezentat momente de r─âscruce ├«n istoria ╚Ť─ârii, este nu numai o datorie moral─â, dar ╚Öi o obliga╚Ťie ├«ntr-un moment de cump─ân─â. Cu at├ót mai mult cu c├ót, pentru prima dat─â, dup─â decenii de ├«ntuneric, dorim s─â punem ├«n lumin─â lucr─ârile de art─â ╚Öi edificiile publice realizate pe vremea lui Carol I, prin actele de funda╚Ťie ├«ntocmite atunci.

Ast─âzi, c├ónd societatea rom├óneasc─â este bolnav─â de ne├«ncredere, suspiciune, fric─â ╚Öi... lips─â de responsabilitate, avem convingerea c─â numai istoria ├«i poate spune ÔÇ×leaculÔÇŁ. Istoria ├«i d─â ╚Öi ÔÇ×doctoria urm─âtoare: s─â se p─âr─âseasc─â pe dat─â de risip─â, de intrigi, de certe ambi╚Ťioase, de ap─âs─âri, de str├ómb─ât─â╚Ťi ╚Öi s─â se pun─â mereu pe munc─â, pe economie, pe fapte bune ╚Öi pe ├«nv─â╚Ť─âtur─â...( Prof. Grigore Cristescu - Manual de Istoria Rom├ónilor tip─ârit la Ia╚Öi, 1877).

Carol I ╚Öi modernizarea 

Domnia Regelui Carol I a fost pentru Rom├ónia ├«nceputul moderniz─ârii ├«n toate domeniile ├«ntre care, cum era ╚Öi firesc, construc╚Ťiile au ╚Ťinut un loc de frunte. Lucr─ârile publice ridicate ├«n cei 48 de ani de rodnic─â domnie reprezint─â nu numai un admirabil efort material, moral ╚Öi spiritual pentru climatul politic ╚Öi mijloacele de ├«nf─âptuire din acea vreme, dar mai ales o m├óndrie a trecutului, o lec╚Ťie pentru prezent ╚Öi un stimulent pentru viitor.

Palatul B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei, cl─âdirea ╚ścolii Na╚Ťionale de Poduri ╚Öi ╚śosele, Ateneul Rom├ón, Biserica Domni╚Ťa B─âla╚Öa, Catedrala Mitropolitan─â din Ia╚Öi, Catedrala din Constan╚Ťa, Palatul de Justi╚Ťie din Bucure╚Öti, Podul peste Dun─âre, cl─âdirea Ministerului Agriculturii, Comer╚Ťului ╚Öi Domeniilor, Palatul Casei de Depuneri ╚Öi Consemna╚Ťiuni Bucure╚Öti, Portul Constan╚Ťa, cl─âdirea ╚ścolii Centrale de Fete, Catedrala Episcopal─â din Gala╚Ťi, Palatul Patriarhiei, Palatul Ministerului Lucr─ârilor Publice (ast─âzi Prim─âria Municipiului Bucure╚Öti), Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón, cl─âdirea Muzeului Geologic al Rom├óniei, Palatul Bursei ╚Öi Camerei de Comer╚Ť (azi Biblioteca Na╚Ťional─â), Palatul Cercului Militar, Parcul Carol, cl─âdiri de licee, ╚Öcoli primare, dispensare ╚Öi spitale, localuri pentru administra╚Ťii financiare ╚Öi prim─ârii ╚Öi multe altele s-au ridicat ├«n timpul acestei domnii.


pod cernavoda 2 jpg jpeg

Pe de alt─â parte, Regele Carol I, ata╚Öat valorilor din ╚Ťar─â ├«nc─â de la ├«nceput, con╚Ötient de trecutul voievozilor no╚Ötri, al c─âror scaun ├«l ocupa, se hot─âr─â╚Öte s─â repare vechile l─âca╚Öuri de cult, cum ar fi M├ón─âstirea Curtea de Arge╚Ö, Biserica Domneasc─â de la Arge╚Ö, Trei Ierarhi de la Ia╚Öi ╚Öi altele.

O nou─â legisla╚Ťie ╚Öi credite pentru lucr─âri publice 

Iar pentru a putea ├«ndeplini aceast─â oper─â vast─â de construc╚Ťie, Regele Carol I a ├«n╚Ťeles s─â ia o serie de m─âsuri legislative ╚Öi organizatorice pentru a crea cadrul institu╚Ťional, financiar ╚Öi tehnic necesar. Printre primele legi promovate, ├«n sesiunea 1881ÔÇô 1882, se g─âse╚Öte ╚Öi un proiect de lege prin care ÔÇ×guvernul era autorizat s─â construiasc─â edificii publice ├«n capital─âÔÇŁ, ├«n sum─â total─â de 10.000.000 lei (aur). Legea promulgat─â la 5 iunie 1882 cuprindea ÔÇ×prescrip╚Ťiuni specialeÔÇŁ pentru executarea ╚Öi plata acestor lucr─âri, care erau respectate cu stricte╚Ťe. ├Än anul 1884 se deschide un nou credit pentru lucr─ârile publice, prin legea 1750/5 iunie 1884, ├«n valoare de 17.000.000 lei (aur).

Pentru a avea un ordin de m─ârime privind efortul pe care t├ón─ârul regat ├«l f─âcea, preciz─âm c─â suma destinat─â edificiilor publice reprezenta circa 14% din bugetul ╚Ť─ârii din acel an, care era de 128.869.433,71 lei (aur). Cercetarea cifrelor din ÔÇ×Tabela de construc╚Ťiuni a se executaÔÇŁ, care era anexat─â la lege, pune ├«n eviden╚Ť─â aten╚Ťia acordat─â ╚Öcolii ╚Öi bisericii.

S─â re╚Ťinem, ├«n contextul actual, c─â ├«n 1884 Parlamentul ╚Ť─ârii prevedea prin Bugetul de stat, pentru construirea Bisericii Catedrale din Bucure╚Öti, suma de 5.000.000 lei (aur). Numai pentru Ateneul Rom├ón, costurile cumulate la inaugurare, ├«n 1888, s-au ridicat la aproximativ 1.000.000 lei (aur).

1881 - reorganizarea ╚ścolii Na╚Ťionale de Poduri ╚Öi ╚śosele

Apreciind urgen╚Ťa form─ârii unor tehnicieni rom├óni care s─â ├«nf─âptuiasc─â programul de construc╚Ťii propus, Regele Carol I sus╚Ťine ├«n anul 1881 reorganizarea ╚ścolii Na╚Ťionale de Poduri ╚Öi ╚śosele dup─â programul propus de profesorul inginer Gheorghe I. Duca, pe care ├«l nume╚Öte director al ╚Öcolii, prin decretul 1035/aprilie 1881.

Cu toat─â ├«nzestrarea cu un program de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt modern ╚Öi cu profesori de valoare, ╚Öcoala ├«nt├ómpina o serioas─â piedic─â ├«n dezvoltare prin lipsa unui local propriu, unde s─â-╚Öi desf─â╚Öoare activit─â╚Ťile (cursuri, lucr─âri practice ╚Öi laboratoare). De aceea, ├«n anul 1884, ├«n baza legii mai sus-amintite, se deschide un credit de 800.000 lei (aur), ├«n bugetul Ministerului Lucr─ârilor Publice, pentru cl─âdirea ╚Öcolii. Profesorul inginer Gheorghe I. Duca este ├«ns─ârcinat cu ÔÇ×luarea m─âsurilor necesare pentru procurarea terenului ╚Öi ├«ntocmirea proiectuluiÔÇŁ.

Dup─â elaborarea planurilor de arhitectul Cassien Bernard, lucr─ârile de funda╚Ťii ├«ncep ├«n mai 1885, inaugurarea localului av├ónd loc la 2 octombrie 1886. Ulterior se construie╚Öte ╚Öi un local pentru ╚ścoala de Arte ╚Öi Meserii dup─â proiectele profesorului inginer arhitect Nicolae P. Cerkez.

├Än acela╚Öi timp, preocupat de promovarea realiz─ârii lucr─ârilor publice de c─âtre tehnicieni rom├óni (p├ón─â ├«n 1881, toate lucr─ârile publice ÔÇô c─âi ferate, poduri ÔÇô fuseser─â executate prin concesiune acordat─â str─âinilor), Regele Carol I particip─â, la 30 octombrie 1881, la inaugurarea liniei ferate Buz─âu-M─âr─â╚Öe╚Öti, prima lucrare executat─â ├«n ├«ntregime de inginerii rom├óni.

Apari╚Ťia Societ─â╚Ťii Politehnice

Momentul are o dubl─â semnifica╚Ťie, c─âci cu acest prilej inginerii ╚Öi arhitec╚Ťii rom├óni, ├«n prezen╚Ťa Regelui Carol I, hot─âr─âsc crearea primei asocia╚Ťii a inginerilor ╚Öi arhitec╚Ťilor din ╚Ťara noastr─â, SOCIETATEA POLITEHNIC─é. Societatea Politehnic─â este ├«nfiin╚Ťat─â ├«n urma Adun─ârii Generale din 6 decembrie 1881. Comitetul ales pe anul 1882 avea ca pre╚Öedinte pe inginerul D. Frunz─â ╚Öi vicepre╚Öedin╚Ťi pe inginerii C. Ol─ânescu ╚Öi D. Manovici. Prin Decretul Regal 173/25 ianuarie 1882, Societatea este recunoscut─â de utilitate public─â.

Societatea va avea un cuv├ónt determinant ├«n toate problemele tehnice ale Rom├óniei moderne. Cu prilejul inaugur─ârii c─âii ferate M─âr─â╚Öe╚ÖtiÔÇôBuz─âu a fost ├«ntocmit un document comemorativ semnat de Regele Carol I, Regina Elisabeta, primulÔÇôministru Ion C. Br─âtianu, membrii guvernului ╚Öi directorul liniei, inginerul Dimitrie Frunz─â. ├Än document sunt nominaliza╚Ťi, al─âturi de membrii guvernului, cei 45 de ingineri constructori ╚Öi antreprenori care au proiectat, supravegheat ╚Öi executat lucr─ârile liniei ferate, fapt care exprim─â aprecierea de care se bucura corpul tehnic la acea vreme.

Grija pentru realizarea unor lucr─âri trainice ╚Öi de calitate ╚Öi pentru cheltuirea corect─â a banului public, a determinat, ├«n acea perioad─â, Ministerul Lucr─ârilor Publice s─â ├«ncredin╚Ťeze ├«ndrumarea activit─â╚Ťii tehnice a construc╚Ťiilor ╚Öi aprobarea din punct de vedere tehnic ╚Öi financiar a lucr─ârilor executate din bani publici, Consiliului Tehnic Superior ÔÇô organizat prin decretul 1405/29 martie 1901 ╚Öi condus de inginerul Anghel Saligny.

De asemenea, treptat, au luat fiin╚Ť─â servicii sau direc╚Ťii de arhitectur─â, pe l├óng─â fiecare departament, pe l├óng─â municipii ╚Öi prim─ârii de ora╚Ö etc. Serviciile ╚Öi direc╚Ťiile erau conduse de arhitec╚Ťi care au ├«n╚Ťeles ╚Öi dovedit, cu prisosin╚Ť─â, at├ót importan╚Ťa serviciului din punct de vedere profesional, c├ót ╚Öi din punct de vedere social. Arhitec╚Ťii Dumitru Maimarolu, Al. S─âvulescu, Nicolae Gabrielescu, Gr. Cerchez, George Mandrea, Nic. Ghica Bude╚Öti, Nicolae Cerkez, Petre Antonescu au fost arhitec╚Ťi ╚Öefi ├«n ministere ╚Öi inspectori generali.

Cercetarea documentelor din arhive ╚Öi biblioteci scoate ├«n eviden╚Ť─â profesionalismul, seriozitatea ╚Öi responsabilitatea cu care ├«nainta╚Öii no╚Ötri au ├«n╚Ťeles s─â realizeze construc╚Ťiile trainice ╚Öi sigure cu care ast─âzi ne m├óndrim. Dar ╚Öi preocuparea lor de a ne transmite, peste decenii, elementele c─âr╚Ťii tehnice ÔÇô de la proiect p├ón─â la certificarea calit─â╚Ťii execu╚Ťiei ╚Öi justificarea cheltuielilor financiare.

Aceast─â cercetare poate constitui o lec╚Ťie pe care genera╚Ťia t├ón─âr─â ar trebui s─â o ├«nve╚Ťe. Ar putea ├«n╚Ťelege, astfel, c─â ÔÇô a╚Öa cum spunea inginerul Emil Prager ÔÇô ÔÇ×cultura reprezint─â cuno╚Ötin╚Ťele acumulate prin instruc╚Ťie ╚Öi ╚Ötiin╚Ť─â, aplicate practic ├«ntr-un anumit momentÔÇŁ.

Edificii publice ridicate în vremea lui Carol I

├Än patrimoniul de documente ce se afl─â la Arhivele Na╚Ťionale, am g─âsit ╚Öi ÔÇ×Actele comemorative ╚Öi de funda╚ŤieÔÇŁ ale unor lucr─âri de art─â ╚Öi edificii publice ridicate ├«n vremea lui Carol I. Aceste acte au o ├«nsemn─âtate aparte pentru istoria construc╚Ťiilor din ╚Ťara noastr─â pentru c─â marcheaz─â data ├«nceperii sau finaliz─ârii lucr─ârilor, indic─â terenul pe care s-a ridicat cl─âdirea, cum a fost el dob├óndit ╚Öi precizeaz─â arhitec╚Ťii ╚Öi inginerii care au proiectat, supravegheat ╚Öi executat lucrarea ca antreprenori.

Astfel, afl─âm c─â profesorul inginer-arhitect Nicolae P. Cerkez, pe care actuala lume tehnic─â l-a uitat sau ├«l confund─â cu fratele s─âu, Grigore P. Cerkez, a fost Directorul lucr─ârilor Palatului B─âncii Na╚Ťionale, a proiectat ╚Öi executat ╚ścoala de Arte ╚Öi Meserii, din strada Polizu, ╚Öi ╚ścoala Superioar─â de Medicin─â Veterinar─â, de pe Splaiul Independen╚Ťei. Apoi, c─â arhitectul T. Montaureanu este autorul proiectului Liceului ÔÇ×Laz─ârÔÇŁ. Louis Blanc a proiectat cl─âdirea Ministerului Agriculturii, Comer╚Ťului ╚Öi Domeniilor, arhitectul Radu Nedelescu ÔÇô cl─âdirea Colegiului ÔÇ×Ion MaiorescuÔÇŁ din Giurgiu, iar arhitectul Toma Dobrescu este autorul cl─âdirii Liceului Carol I din Craiova.

De asemenea, afl─âm c─â proiectul ini╚Ťial al portului Constan╚Ťa a fost ├«ntocmit de inginerul Ion B. Cantacuzino, fiind apoi ├«mbun─ât─â╚Ťit de profesorul inginer Anghel Saligny. Dar ╚Öi c─â Pre╚Öedintele Consiliului lucr─ârilor publice, care a avizat proiectul, era inginerul Pandele T─âru╚Öanu, necunoscut ast─âzi, pe nedrept, lumii tehnice. Apoi aceste acte erau prezentate ├«ntr-o form─â grafic─â deosebit─â, at├ót din punct de vedere al h├órtiei, c├ót ╚Öi a imaginilor desenate ╚Öi a scrisului.

Astfel, actul de inaugurare al Expozi╚Ťiei Jubiliare din 1906 din Parcul Carol are textul tip─ârit ├«ntr-un chenar care prezint─â ├«n partea de sus Stema ╚Ť─ârii ├«ncadrat─â de portretele Regelui Carol I ╚Öi Reginei Elisabeta. Sub portretul Regelui Carol I se afl─â o imagine tablou cu primirea sa la inaugurarea expozi╚Ťiei. Pe verticala din st├ónga se afl─â portretele lui Traian, ╚śtefan cel Mare ╚Öi Mihai Viteazul, iar verticala din dreapta este marcat─â de Columna lui Traian. ├Än partea de jos se afl─â un tablou reprezent├ónd Doroban╚Ťul din R─âzboiul de Independen╚Ť─â.

╚śi actele de funda╚Ťie ce au rezistat timpului

Aceste acte de funda╚Ťie erau ├«ntocmite de obicei ├«n trei exemplare: unul se punea ├«n funda╚Ťia lucr─ârii, unul se depunea la Arhivele Statului, iar ultimul ├«n Arhiva institu╚Ťiei de care depindea edificiul. Actele erau semnate de Regele Carol I, Regina Elisabeta, membrii Guvernului, autorit─â╚Ťi locale, ╚Öi totdeauna de arhitec╚Ťii ╚Öi inginerii autori ai proiectelor.

Astfel, la biserica Domni╚Ťa B─âla╚Öa, actul comemorativ a fost ├«nchis ├«ntr-un tub de sticl─â, ├«n care au fost introduse c├óte un exemplar din toate monedele metalice ale vremii de la 1 ban la moneda de aur de 20 lei. Totul a fost ├«nvelit ├«n c├óte o foaie a ziarelor ce ap─âreau atunci ├«n ╚Ťar─â, ╚Öi introdus ├«ntr-un tub de metal care a fost a╚Öezat la temelie. Arhitectul noii construc╚Ťii a fost Alexandru Or─âscu, execu╚Ťia apar╚Ťin├ónd antreprizei lui Dobre Nicolau, care a construit ╚Öi Ateneul Rom├ón. Iat─â cum s-a desf─â╚Öurat ceremonia la punerea pietrei de temelie la portul din Constan╚Ťa:

ÔÇ×Documentul semnat de Rege ╚Öi Regin─â ╚Öi de asisten╚Ť─â a fost pus ├«ntr-un tub ╚Öi ├«nchis ├«ntr-un bloc enorm de piatr─â de cca 4 tone. Blocul a fost ridicat cu o macara puternic─â ╚Öi pus la loc ├«ntr-un ┬źmod matematic┬╗. Apoi, Regele a cimentat cu mistria ╚Öi b─âtut cu ciocanul prima piatr─â de temelie care poart─â ├«nscrip╚Ťia 16 octombrie 1896ÔÇŁ.

Un album cu valoare de document

Argumentele de p├ón─â acum privind ├«nsemn─âtatea actelor de funda╚Ťie pentru istoria construc╚Ťiilor din ╚Ťara noastr─â, modul lor de prezentare ╚Öi certificarea lor prin semn─âturile ce le poart─â ne-au determinat s─â le str├óngem ├«ntr-un album. Albumul se deschide cu Actul oficial al proclam─ârii Regatului Rom├óniei din 10/22 mai 1881.

Apoi, se prezint─â documentul comemorativ din 30 octombrie 1881 care marcheaz─â dou─â momente semnificative ├«n istoria tehnicii rom├óne╚Öti: inaugurarea primei c─âi ferate executate integral de inginerii no╚Ötri ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea primei asocia╚Ťii profesionale Societatea Politehnic─â.

Continu─âm cu actele de fundare grupate pe tipuri de lucr─âri publice: lucr─âri de art─â (podul peste Dun─âre ├«ntre Fete╚Öti ╚Öi Cernavod─â, portul Constan╚Ťa); edificii publice (cl─âdiri de institu╚Ťii ÔÇô Banca Na╚Ťional─â, Palatul de Justi╚Ťie; ╚Öcoli ÔÇô Liceul Gh. Laz─âr, Colegiul Carol I din Craiova); l─âca╚Öe de cult (Biserica Domni╚Ťa B─âla╚Öa, Catedrala Episcopal─â Gala╚Ťi, Catedrala din Constan╚Ťa).

Toate aceste acte sunt ├«nso╚Ťite de descrierea istoricului lucr─ârii ╚Öi imagini ale unor documente deosebite, c├ót ╚Öi de fotografii de epoc─â ╚Öi actuale.

Foto: Arhiv─â Muzeul de Istorie ┼či Arheologie Constan┼úa