Lag─ârele de concentrare japoneze jpeg

Lag─ârele de concentrare japoneze

140.000 de prizonieri de r─âzboi au trecut, ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, prin lag─ârele de concentrare japoneze. Unul din trei a murit din cauza foametei, a muncii for╚Ťate, a pedepselor sau a bolilor. 

Prizonierii de r─âzboi captura╚Ťi de japonezi ├«n teatrele de r─âzboi din Asia au fost ├«nchi╚Öi ├«n lag─âre din Japonia, Taiwan, Singapore, China ╚Öi alte regiuni ocupate de armata imperial─â. Cele mai mari crime de r─âzboi japoneze s-au ├«nregistrat ├«n China, dar nici ├«n celelalte zone japonezii nu s-au ar─âtat mai indulgen╚Ťi. 

japanesepowcamps wwii front jpg jpeg
Harta lag─ârelor de concentrare din Imperiul Japoniei

Harta lag─ârelor de concentrare din Imperiul Japoniei

japanesepowcamps wwii back jpg jpeg
Lista lag─ârelor de concentrare din Imperiul Japoniei

Lista lag─ârelor de concentrare din Imperiul Japoniei

Majoritatea prizonierilor din lag─ârele japoneze era trimis─â la munc─â for╚Ťat─â, ├«n mine, fabrici sau ╚Öantiere. Ace╚Ötia primeau ├«ns─â o cantitate prea mic─â de m├óncare (├«n medie 600 de calorii pe zi), astfel ├«nc├ót mul╚Ťi se ├«mboln─âveau destul de repede ╚Öi ajungeau incapabili de munc─â. Un prizonier, Harry Carver, avea s─â declare dup─â r─âzboi c─â a fost tratat ca un sclav:ÔÇ×munceam 12 ore pe zi o o diet─â de boabe de soia ╚Öi algeÔÇŁ. 

Calea ferat─â a mor╚Ťii

cf jpg jpeg

Cele mai dure condi╚Ťii au fost ├«ndurate de prizonierii trimi╚Öi s─â munceasc─â la calea ferat─â dintre Birmania ╚Öi Thailanda, cunoscut─â drept ÔÇ×calea ferat─â a mor╚ŤiiÔÇŁ. Japonezii au invadat Birmania ├«n 1942 ╚Öi, pentru a p─âstra controlul asupra vechii colonii britanice, depindeau de transportul maritim (├«n jurul peninsulei malaeziene ╚Öi prin str├ómtoarea Malacca) pentru aprovizionare. Pentru a evita aceast─â rut─â devenit─â periculoas─â dup─â B─ât─âlia de la Midway (din iunie 1942), autorit─â╚Ťile japoneze au decis s─â construiasc─â o cale ferat─â care s─â mearg─â de la Bangkok la Rangoon. Proiectul, conceput ├«n iunie 1942, a fost demarat ├«n toamna aceluia╚Öi an. 

Cei 400 de kilometri de cale ferate au fost construi╚Ťi de la zero prin munc─â for╚Ťat─â:prizonierii munceau de diminea╚Ť─â p├ón─â seara, zece zile la r├ónd (urmate de zece zile pauz─â), ╚Öi trebuiau s─â supravie╚Ťuiasc─â cu o diet─â s─ârac─â format─â din orez ╚Öi c├óteva legume. Malnutri╚Ťia, ulcerul, holera ╚Öi epuizarea au f─âcut foarte multe victime:din cei 60.000 de prizonieri Alia╚Ťi care au muncit pe acel ╚Öantier, au murit ├«ntre 13.000 ╚Öi 16.000. Mortalitatea a fost chiar mai mare ├«n r├óndul muncitorilor asiatici:din 180.000 au murit 90.000.

Un alt lag─âr japonez foarte cunoscut a fost Kinkaeski, din Taiwan. ├Änfiin╚Ťat ├«n noiembrie 1942, lag─ârul a devenit casa prizonierilor de r─âzboi trimi╚Öi la munc─â for╚Ťat─â ├«n minele de cupru. ├Än aceste mine condi╚Ťiile de munc─â erau at├ót de dure ╚Öi periculoase ├«nc├ót nici japonezii, nici localnicii nu doreau s─â munceasc─â aici. 

Iadul de la Changi

├Änchisoarea Changi din Singapore, construit─â de administra╚Ťia britanic─â ├«n 1936, a fost transformat─â ├«n lag─âr pentru prizonieri ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än trei ani, ├«ntre 1942 (anul ├«n care japonezii ocup─â Singapore) ╚Öi 1945, Changi ╚Öi-a c├ó╚Ötigat renumele ca cea mai temut─â ├«nchisoare japonez─â. Aici au fost ├«nchi╚Öi civili malaezieni ╚Öi solda╚Ťi Alia╚Ťi captura╚Ťi pe frontul din Asia. 

allied prisoners of war after the liberation of changi prison singapore   c  1945 jpg jpeg
Prizonieri de r─âzboi Alia╚Ťi la Changi, dup─â eliberare

Prizonieri de r─âzboi Alia╚Ťi la Changi, dup─â eliberare

Tratamentul prizonierilor era foarte dur, conform cu convingerea japonezilor c─â solda╚Ťii care se predau unei armate inamice ├«╚Öi dezonorau ╚Ťara ╚Öi familia, merit├ónd astfel un asemenea tratament. 

Dup─â b─ât─âlia pentru Singapore, pe care armata britanic─â, nepreg─âtit─â, o pierde, 40.000 de solda╚Ťi au fost captura╚Ťi ╚Öi ├«nchi╚Öi ├«n baza militar─â de la Selerang, ├«n apropiere de Changi, ├«n timp ce popula╚Ťia britanic─â civil─â a fost ├«nchis─â ├«n fosta ├«nchisoare britanic─â, aflat─â la nici 2km de Selerang. 

├Än primele dou─â luni petrecute la Changi, prizonierii au fost trata╚Ťi mai degrab─â cu indiferen╚Ť─â de japonezi. Li se acorda m├óncare suficient─â, medicamente c├ónd era nevoie, iar prizonierii ├«╚Öi puteau petrece timpul cum doreau at├óta timp c├ót respectau o anumit─â disciplin─â. ├Äns─â din luna aprilie 1942, atitutinea japonezilor s-a schimbat radical:au ├«nceput s─â-i duc─â pe prizonieri la munc─â for╚Ťat─â pentru repararea docurilor din ora╚Ö, iar cantit─â╚Ťile de m├óncare ╚Öi medicamente au sc─âzut semnificativ. ├Än aceste condi╚Ťii, prizonierii au ├«nceput s─â moar─â de dizenterie sau boli cauzate de lipsa de vitamine. Mai mult, autorit─â╚Ťile lag─ârului ÔÇô baz├óndu-se pe faptul c─â Japonia nu semnase Conven╚Ťia de la Geneva privitoare la  tratamentul prizonierilor de r─âzboi ÔÇô au schimbat modul de organizare al lag─ârului, trat├óndu-i pe prizonieri dup─â bunul plac. 

Situa╚Ťia s-a ├«nr─âut─â╚Ťit ├«nc─â ╚Öi mai mult dup─â o tentativ─â de evadare e╚Öuat─â. Atunci conducerea lag─ârului a cerut ca to╚Ťi prizonierii s─â semneze un document declar├ónd c─â nu vor mai ├«ncerca s─â evadeze;confruntate cu refuzul acestora, autorit─â╚Ťile au ├«nghesuit ├«ntr-o barac─â 20.000 de prizonieri, amenin╚Ť├ónd s─â-i ╚Ťin─â ├«nchi╚Öi acolo p├ón─â la semnarea documentului. C├ónd nici aceast─â tactic─â nu a func╚Ťionat, mai mul╚Ťi prizonieri, ale╚Öi la ├«nt├ómplare, au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi. Nici atunci prizonierii nu au cedat, refuz├ónd s─â-╚Öi pun─â semn─âtura pe document. Abia atunci c├ónd au fost amenin╚Ťa╚Ťi cu r─âsp├óndirea inten╚Ťionat─â a unei epidemii ├«n lag─âr, prizonierii au acceptat s─â semneze.

Prizonierii de r─âzboi de la Changi au fost folosi╚Ťi ╚Öi ei la munc─â for╚Ťat─â:cei care munceau primeau m├óncare;ceilal╚Ťi erau practic l─âsa╚Ťi s─â moar─â de foame. Cei care erau prea sl─âbi╚Ťi ca s─â poat─â munci trebuiau s─â se bazeze pe generozitatea camarazilor pentru a supravie╚Ťui.

├Än 1943, cei 7000 de oameni r─âma╚Öi la Selerang au fost muta╚Ťi la Changi, de╚Öi capacitatea ├«nchisorii era doar de 1000 de persoane. Prizonierii de r─âzboi au fost astfel ├«nghesui╚Ťi ├«n c├óteva bar─âci, locuind c├óte 5-6 ├«n celule menite pentru o singur─â persoan─â, iar riscul ca orice boal─â s─â se r─âsp├óndeasc─â rapid ├«ntre ei era foarte mare.

Spre sf├ór╚Öitul R─âzboiului din Pacific, c├ónd Japonia depunea eforturi financiare pentru a-╚Öi men╚Ťine armata ├«n lupt─â, ra╚Ťiile alimentare ale prizonierilor au fost diminuate, dar ace╚Ötia trebuiau s─â munceasc─â mai mult. Prizonierii de la Changi au fost trimi╚Öi s─â sape tunele ╚Öi ascunzi╚Öuri ├«n dealurile din jurul ora╚Öului Singapore, pe care japonezii inten╚Ťionau s─â le foloseasc─â drept locuri de ascunz─âtoare ├«n momentul debarc─ârii trupelor Aliate ├«n peninsul─â. 

├Än ultimele zile ale r─âzboiului, prizonierii se temeau c─â japonezii ├«i vor ucide ├«nainte de sosirea Alia╚Ťilor. Nu s-a ├«nt├ómplat a╚Öa;dimpotriv─â:c├ónd ├Ämp─âratul Hirohito a anun╚Ťat capitularea Japoniei, autorit─â╚Ťile lag─ârului au predat pur ╚Öi simplu comanda lag─ârului prizonierilor.