Criza rachetelor din Cuba jpeg

La un pas de război nuclear: Berlin și Cuba

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Andreea Lup┼čor

În timpul Războiului Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică s-au confruntat indirect pe mai multe fronturi, printre care Coreea și Vietnam, dar niciodată direct. Au existat însă două momente extrem de tensionate între cele două superputeri:crizele Berlinului, din 1948-1949 și 1961, și criza rachetelor din Cuba, punct culminant al Războiului Rece, când timp de două săptămâni lumea s-a aflat în pragul unui război nuclear.

Statutul Berlinului a fost o problem─â pentru Alia╚Ťi ├«nc─â de la conferin╚Ťele de la Yalta ╚Öi Postdam din 1945, c├ónd Cei Trei (Marea Britanie, Statele Unite ╚Öi Uniunea Sovietic─â) s-au pus de acord asupra ├«mp─âr╚Ťirii Germaniei ├«nvinse ├«n patru zone de ocupa╚Ťie (a fost inclus─â ╚Öi Fran╚Ťa). De asemenea, acest acord se aplica ╚Öi Berlinului, de╚Öi el se afla la circa 170 de kilometri ├«n interiorul zonei sovietice;capitala Germaniei a fost ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 4 sectoare, fiecare guvernat de un comandament militar al puterilor victorioase. Au ap─ârut ├«ns─â ne├«n╚Ťelegeri ├«ntre Alia╚Ťi privind viitorul Germaniei, ├«n general, ╚Öi al Berlinului, ├«n particular. ├Än loc s─â trateze Germania ca o singur─â entitate economic─â, a╚Öa cum s-a decis la Postdam, Uniunea Sovietic─â a administrat zona ce-i revenea ca ╚Öi cum ar fi fost o unitate independent─â ╚Öi s-a opus propunerilor occidentale pentru reunificarea Germaniei.

Statutul incert al Berlinului

Aceste ne├«n╚Ťelegeri au dus la prima dintre crizele Berlinului, c├ónd ÔÇô ├«n martie 1948 ÔÇô Uniunea Sovietic─â a anun╚Ťat adoptarea unor m─âsuri ce urm─âreau ├«ngr─âdirea accesului c─âtre Berlinul de Vest, m─âsuri ce au culminat cu suspendarea complet─â a traficului feroviar de c─âl─âtori ╚Öi a transporturilor de m─ârfuri, la 24 iunie. Aparent, blocada venea ca r─âspuns la planurile de uniune monetar─â din noul sector occidental (format din unirea celor trei sectoare, englez, american ╚Öi francez).

Germans airlift 1948 jpg jpeg

Scopul intrinsec al ini╚Ťiativei sovietice a fost ├«ns─â testarea angajamentului american fa╚Ť─â de Berlinul de Vest. Pre╚Öedintele Truman a r─âspuns prin aplicarea de contra-sanc╚Ťiuni fa╚Ť─â de Germania de Est ╚Öi ini╚Ťierea unei opera╚Ťiuni masive de aprovizionare a Berlinului de Vest pe cale aerian─â. Urm─âtoarele luni au cunoscut o serie de negocieri diplomatice e╚Öuate, iar ├«n cele din urm─â contrablocada occidental─â ╚Öi imposibilitatea de a opri aprovizionarea Berlinului de Vest pe calea aerului au f─âcut ca liderii sovietici s─â-╚Öi reg├óndeasc─â strategia, astfel ├«nc├ót ├«n mai 1949, dup─â mai multe ├«nt├ólniri secrete ce au avut loc la ONU, cele dou─â superputeri au hot─âr├ót anularea restric╚Ťiior reciproce.

Cu toate acestea, Berlinul a r─âmas o problem─â constant─â a rela╚Ťiilor dintre americani ╚Öi sovietici, iar urm─âtorii zece ani au cunoscut o cresc├ónd─â izolare ├«ntre sectorul occidental ╚Öi cel estic. Apoi, ├«n 1958, Hru╚Öciov a precipitat cea de-a doua criz─â a Berlinului c├ónd a cerut negocierea unui tratat oficial de pace cu Germania prin care s─â fie legitimat─â divizarea permanent─â a acesteia;de asemenea, Berlinul de Vest trebuia transformat ├«ntr-un ÔÇŁora╚Ö liber demilitarizatÔÇŁ. Mai mult dec├ót at├ót, el a insistat ca aceast─â schimbare s─â aib─â loc ├«n ╚Öase luni, altfel Uniunea Sovietic─â va fi obligat─â s─â caute o solu╚Ťie pe cont propriu.

Pre╚Öedintele Eisenhower a respins cererile sovietice pe motiv c─â Statele Unite nu recuno╚Öteau regimul din Germania de Est, fiind astfel imposibil─â ├«ncheierea unui acord separat cu acesta. Astfel, rutele Aliate ╚Öi accesul c─âtre Berlin r─âm├óneau a fi administrate prin acordurile ├«ncheiate la sf├ór╚Öitul r─âzboiului. ├Än mai 1959, cele dou─â p─âr╚Ťi s-au ├«nt├ólnit la Geneva pentru a negocia o solu╚Ťie de compromis. S-a ajuns ├«ns─â la un impas, c─âci sovieticii au insistat ca problema berlinez─â s─â se rezolve ├«n urm─âtoarele 18 luni. Se pare c─â liderii de la Kremlin sperau deja c─â succesorul lui Eisenhower va fi un pre╚Öedinte lipsit de experien╚Ť─â cu care s─â poat─â negocia ├«n termenii dicta╚Ťi de ei.

Hru╚Öciov promite ÔÇŁ├«ndep─ârtarea acestei a╚Öchii din inima EuropeiÔÇŁ

Hru╚Öciov a ├«ncercat s─â-╚Öi cl─âdeasc─â un prestigiu personal promi╚Ť├ónd ÔÇŁ├«ndep─ârtarea acestei a╚Öchii din inima EuropeiÔÇŁ. Astfel, el s-a folosit de prima ├«nt├ólnire cu proasp─ât alesul J.F.Kennedy, din iunie 1961, la summit-ul de la Viena, pentru a-╚Öi reafirma pozi╚Ťia asupra problemei Berlinului. A doua zi, liderul sovietic i-a spus lui Kennedy c─â era nevoie de un sf├ór╚Öit oficial al celui de-Al Doilea R─âzboi mondial, ╚Öi c─â ar trebui recunoscut─â ╚Öi acceptat─â existen╚Ťa a dou─â Germanii separate. Dac─â Alia╚Ťii nu ar fi de acord cu aceast─â solu╚Ťie, atunci Uniunea Sovietic─â ar ac╚Ťiona unilateral ╚Öi ar semna un tratat de pace cu Germania de Est. Asta ar ├«nsemna sf├ór╚Öitul st─ârii de r─âzboi care exista ├«nc─â pe h├órtie, ├«n lipsa unui tratat de pace, anul├ónd astfel angajamentele ce decurgeau din termenii capitul─ârii germane, inclusiv dreptul de ocupa╚Ťie, accesul la Berlinul de Vest ╚Öi folosirea coridoarelor din interiorul Germaniei de Est. Kennedy a r─âspuns c─â Berlinul era o chestiune de maxim─â importan╚Ť─â pentru Statele Unite, chiar o problem─â de securitate na╚Ťional─â. Pierderea dreptului de acces c─âtre sectorul occidental din Berlin ar submina credibilitatea angajamentelor luate de americani ├«n alte p─âr╚Ťi ale globului ╚Öi ar pune cap─ât oric─âror speran╚Ťe la reunificarea Germaniei.

Tonul discu╚Ťiilor de la Viena s-a schimbat pe m─âsur─â ce atitudinile celor dou─â p─âr╚Ťi s-au ├«n─âsprit. Berlinul s-a transformat ├«ntr-un test al balan╚Ťei puterilor, dar ╚Öi ├«ntr-o b─ât─âlie a voin╚Ťelor ├«ntre Kennedy ╚Öi Hru╚Öciov. Conferin╚Ťa s-a terminat f─âr─â niciun rezultat ╚Öi ├«ntr-o atmosfer─â nefavorabil─â:Hru╚Öciov ╚Öi-a reafirmat pozi╚Ťia conform c─âreia orice ├«nc─âlcare a suveranit─â╚Ťii Germaniei de Est va trezi reac╚Ťia sovietic─â, iar Kennedy a reafirmat c─â Statele Unite nu vor renun╚Ťa la dreptul de acces c─âtre Berlin, remarc├ónd la final c─â ÔÇŁVa fi o iarn─â rece.ÔÇŁ

Berlin Wall 1961 11 20 1 jpg jpeg

Zidul Berlinului

S-a dovedit ├«ns─â c─â acea var─â a fost s─â fie cel mai fierbinte moment din toat─â saga Berlinului. Pe 15 iunie, Uniunea Sovietic─â a emis un aide-m├ęmoire con╚Ťin├ónd un ultimatum prin care Statele Unite ale Americii trebuiau s─â accepte cererile sovietice. ├Än cazul ├«n care americanii nu se conformau preten╚Ťiilor sovietice, URSS avea s─â ac╚Ťioneze p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului. Punctul culminant a fost ziua de 13 august c├ónd, spre completa surprindere a liderilor occidentali, est-germanii au ├«nceput construirea a ceea ce avea s─â devin─â unul din cele mai puternice simboluri ale R─âzboiului Rece ÔÇô Zidul Berlinului. La acel moment, motivele pentru ridicarea acestei baeriere erau neclare. Estul avea de mult timp o problem─â cu valul de refugia╚Ťi care treceau dintr-o parte ├«ntr-alta a ora╚Öului pentru a putea ajunge ├«n Germania de Vest, dar rapiditatea ╚Öi discre╚Ťia cu care zidul a fost ridicat, practic dintr-o dat─â, au uimit Washingtonul. La nivel personal, Zidul reprezenta separarea a mii de familii ╚Öi prieteni care s-au trezit brusc de-o parte sau de alta a zidului, ├«n partea ÔÇ×liber─âÔÇŁ a ora╚Öului sau ├«n cea sovietic─â. La nivel diplomatic, Zidul a fost dovada concret─â a faptului c─â Uniunea Sovietic─â inten╚Ťiona izolarea Germaniei de Est de Occident odat─â pentru totdeauna.

├Änc─â din luna iunie, ambele p─âr╚Ťi au intensificat preg─âtirile militare, iar Kennedy a autorizat imediat trimiterea a 150.000 de solda╚Ťi ├«n Berlinul de Vest. ├Än plus, i-a trimis pe vicepre╚Öedintele Lyndon Johnson ╚Öi pe generalul Lucius Clay la Berlin pentru a le ar─âta berlinezilor pozi╚Ťia hot─âr├ót─â adoptat─â de SUA ╚Öi pentru a-i asigura c─â nu-i vor abandona. Urmt─âtoarele luni au fost extrem de tensionate;la un moment dat, s-a ajuns chiar la o ├«nt├ólnire fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â a tancurilor americane sovietice ├«ntr-un joc periculos a politicii de tip brinkmanship(politic─â pe marginea pr─âpastiei). Potrivit m─ârturiei consilierilor apropia╚Ťi ai pre╚Öedintelui, Kennedy se ├«ntreba c├ónd avea s─â vin─â ÔÇ×momentul adev─âruluiÔÇŁ, dar catastrofa final─â de care se temea acesta nu s-a materializat niciodat─â. Deadline-ul din decembrie pentru decizia american─â a trecut f─âr─â ca Uniunea Sovietic─â s─â semneze un tratat cu Germania de Est ╚Öi f─âr─â ca accesul occidentalilor c─âtre Berlinul de Vest s─â fie blocat. Sentimentul de criz─â s-a diminuat treptat, l─âs├ónd cele dou─â superputeri ├«ntr-o stare de nesiguran╚Ť─â cu privire la inten╚Ťiile celuilalt.

Sfârșitul unei crize, începutul alteia:Cuba

Pe parcursul lui 1961 ╚Öi primele luni ale lui 1962, Berlinul a r─âmas principalul subiect de coresponden╚Ť─â dintre Hru╚Öciov ╚Öi Kennedy, Uniunea Sovietic─â ├«ntreb├ónd constant care sunt inten╚Ťiile americanilor. ├Äns─â ├«n luna octombrie a izbucnit o criz─â ├«nc─â ╚Öi mai grav─â dec├ót cea berlinez─â, criz─â care a adus cele dou─â puteri ├«n pragul unei confrunt─âri nucleare.

Cuba a fost constant o problem─â deosebit de sup─âr─âtoare pentru Statele Unite ├«ncep├ónd cu 1959, c├ónd a fost instalat la Havana regimul comunist al lui Fidel Castro. ├Än plus, americanii suferiser─â deja o umilin╚Ť─â semnificativ─â prin e╚Öecul tentativei de r─âsturnare a lui Castro (invazia e╚Öuat─â din aprilie 1961). Ulterior, Kennedy a autorizat un program de ac╚Ťiuni secrete pentru destabilizarea regimului, inclusiv diverse scheme pentru asasinarea lui Castro. Nu e, deci, surprinz─âtor c─â liderul cubanez avea motive s─â se team─â de o nou─â invazie pus─â ├«n scen─â de americani, ╚Öi c─â a c─âutat, ├«n mod natural, ajutor din partea Uniunii Sovietice pentru contracararea inten╚Ťiilor americane.

Hru╚Öciov avea ╚Öi el propriile probleme. Nu numai c─â nu reu╚Öise s─â-i fac─â pe americani s─â se retrag─â din Berlin, dar rapoartele de informa╚Ťii din 1961 ╚Öi 1962 ├«i convinseser─â ├«n cele din urm─â pe liderii americani c─â temuta dispropor╚Ťie nuclear─â era de fapt o iluzie:capabilit─â╚Ťile nucleare sovietice, crezute a fi superioare, erau de fapt cu mult inferioare celor americane. ├Än plus, Hru╚Öciov era nelini╚Ötit ╚Ötiind c─â americanii pot ├«nconjura Uniunea Sovietic─â cu baze militare americane ╚Öi c─â ace╚Ötia au plasat rachete ├«n Turcia (devenite func╚Ťionale ├«n prim─âvara lui 1962), chiar ├«n apropierea grani╚Ťelor ╚Ť─ârii. ├Än prim─âvara-vara lui 1962, Kremlinul a decis c─â cea mai bun─â solu╚Ťie pentru a compensa superioritatea nuclear─â american─â, pentru a pune presiuni asupra SUA privind chestiunea Berlinului ╚Öi pentru sprijinirea Cubei era transportul imediat al unor rachete sovietice de distan╚Ť─â medie c─âtre Cuba. Ordinele oficiale au fost emise de Ministerul Ap─âr─ârii la 10 iunie, 1962.

Greșeala americanilor

La sf├ór╚Öitul lui august, dou─â avioane americane de recunoa╚Ötere au detectat ├«n Cuba construirea de situri pentru rachete. Cu toate acestea, ├«ngrijorat─â din cauza deterior─ârii situa╚Ťiei din Europa ╚Öi Asia de Sud-Est, administra╚Ťia american─â a presupus ├«n mod eronat c─â scopul acestor baze militare era ├«nt├órirea ap─âr─ârii cubaneze. Misiunile de recunoa╚Ötere s-au ├«nmul╚Ťit ├«n luna septembrie, dar nu au ap─ârut dovezi noi care s─â-l conving─â pe Kennedy c─â aceste baze nu erau altfel dec├ót defensive. Eroarea de judecat─â a fost ╚Öi consecin╚Ťa faptului c─â URSS (spre deosebire de Statele Unite) nu c─âutaser─â p├ón─â atunci sta╚Ťionarea de rachete ├«n afara propriilor grani╚Ťe, iar semnalele din partea sovieticilor aveau ca scop ├«ncurajarea acestei viziuni, c─â Uniunea Sovietic─â nici nu are inten╚Ťia de a face a╚Öa ceva. Pe 11 septembrie, o agen╚Ťie de ╚Ötiri sovietic─â anun╚Ťa c─â ÔÇŁNu e nevoie ca Uniunea Sovietic─â s─â-╚Öi mute armele pentru respingerea agresiunii... ├«n nicio alt─â ╚Ťar─â, spre exemplu CubaÔÇŁ.

Aceste idei erau sus╚Ťinute ╚Öi la cel mai ├«nalt nivel diplomatic. Pe 4 septembrie, apoi din nou pe 6 sepetmbrie, ambasadorul sovietic ├«n America, Anatoli Dobr├«nin, i-a transmis lui Robert Kennedy, fratele pre╚Öedintelui, mesaje de la Hru╚Öciov. Sovieticii sus╚Ťineau c─â nu au nicio inten╚Ťie de a crea probleme Statelor Unite ├«nainte de viitoarele alegeri pentru Congres (programate pentru luna noiembrie), ╚Öi nu doresc s─â ÔÇŁcomplice situa╚Ťia interna╚Ťional─â sau s─â agraveze tensiunea din rela╚Ťiile dintre cele dou─â ╚Ť─âriÔÇŁ. De╚Öi r─âspunsul lui Kennedy c─âtre Hru╚Öciov a fost clar ÔÇô Statele Unite nu aveau s─â tolereze prezen╚Ťa rachetelor sovietice ├«n Cuba, e clar c─â ├«n acel moment, ├«n septembrie, strategia Kremilinului ├«nc─â func╚Ťiona, iar americanii nu b─ânuiau ├«ndr├ózneala aventurii nucleare ale lui Hru╚Öciov.

U2 Image of Cuban Missile Crisis jpg jpeg

Escaladarea crizei. Kennedy depsre Hru╚Öciov:ÔÇŁHow could he do this to me?!ÔÇŁ

Criza a izbucnit pe 15 octombrie, c├ónd lui Kennedy i-au fost prezentate dovezi fotografice ce demonstrau clar c─â sovieticii construiau ├«n Cuba ceea ce nu puteau fi dec├ót baze pentru rachete nucleare, la o distan╚Ť─â de nici 150 de kilometri de Miami. Apropia╚Ťii pre╚Öedintelui ├«╚Öi amintesc un Kennedy ╚Öocat ╚Öi furios care a izbuncit spun├ónd ÔÇŁHow could he do this to me?!ÔÇŁ. Pre╚Öedintele ╚Öi-a adunat consilierii apropia╚Ťi (15 la num─âr) ╚Öi a format un ÔÇŁComitet Executiv al Consiliului Securit─â╚Ťii Na╚ŤionaleÔÇŁ (ExComm). Acest mic grup a func╚Ťionat ca cel mai restr├óns consiliu pe probleme de securitate na╚Ťional─â timp de 13 zile.

Prima sarcin─â a ExComm-ului era de a decide care erau op╚Ťiunile viabile ale Statelor Unite. Au fost sugerate ╚Öase alternative, de la a nu face nimic p├ón─â la invazia Cubei. ├Än scurt─â vreme ├«ns─â, strategia american─â a ajuns la dou─â variante:fie o lovitur─â aerian─â precis─â pentru a distruge bazele, fie organizarea unei blocade a insulei. Op╚Ťiunea atacului aerian prezenta ├«ns─â numeroase probleme, mai ales ├«n condi╚Ťiile ├«n care generalii nu puteau garanta 100% precizia atacului. Dac─â bazele puteau fi distruge, nu existau garan╚Ťii c─â cele dou─â bombardiere sovietice sta╚Ťionate ├«n Cuba nu aveau s─â lanseze un contraatac asupra teritoriului american. ├Än plus, o opera╚Ťiune la scar─â mic─â nu putea garanta distrugerea tuturorrachetelor nuclare. ├Än acest sens, ar fi fost nevoie nu de un singur atac extrem de precis, ci de unul masiv ce putea duce la moartea a celor 20.000 de sovietici sta╚Ťiona╚Ťi ├«n Cuba. De fapt, num─ârul solda╚Ťilor sovietici din Cuba a fost subestimat de americani:cele mai recente cercet─âri sugereaz─â c─â acesta ar fi ajuns chiar la 42.000. ├Än mod evident, un asemenea atac nu ar fi fost tolerat de Moscova. Mai mult dec├ót at├ót, atacul trebuia s─â aib─â loc f─âr─â niciun fel de avertisment, fapt ce ÔÇô pentru o ╚Ťar─â care suferise ea ├«ns─â╚Öi un atac surpriz─â devastator la Pearl Harbor ÔÇô era greu de acceptat de cet─â╚Ťenii americani.

Tatonări și ultimatumuri la nivel înalt

├Än scurt─â vreme, op╚Ťiunea blocadei a devenit din ce ├«n ce mai atractiv─â. Avea s─â previn─â transporturile sovietice c─âtre Cuba (de arme, rachete sau solda╚Ťi), s─â semnaleze pozi╚Ťia american─â privind necesitatea elimin─ârii rachetelor din Cuba ╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, avea s─â pun─â pe umerii lui Hru╚Öciov povara pasului urm─âtor. Kennedy ╚Öi-a prezentat inten╚Ťiile pe 22 octombrie. Pre╚Öedintele a anun╚Ťat public descoperirea prezen╚Ťei rachetelor sovietice ├«n Cuba, declar├ónd inten╚Ťia de a impune ÔÇŁo strict─â carantin─â a tuturor echipamentelor militare ofensive trimise c─âtre CubaÔÇŁce trebuia s─â intre ├«n vigoare ├«ncep├ónd cu ziua de 24 octombrie. Dac─â orice nav─â sovietic─â se opunea ordinelor de a se opri, navele americane aveau dreptul de a trage asupra lor. De asemenea, Kennedy a amai anun╚Ťat c─â orice rachet─â nuclear─â lansat─â din Cuba avea s─â fie considerat─â ca fiind un atac din partea Uniunii Sovietice ╚Öi a cerut ca aceasta s─â elimine toate armele ofensive de pe teritoriul cubanez.  

EXCOMM meeting Cuban Missile Crisis 29 October 1962 jpg jpeg

├Än urm─âtoarele zile, zborurile de recunoa╚Ötere americane au avut loc la fiecare dou─â ore, iar navele sovietice ce transportau mai mul╚Ťi solda╚Ťi ╚Öi materiale militare se apropiau din ce ├«n ce mai mult de insul─â. Pe 25 octombrie, Kennedy a ridicat nivelul st─ârii de alert─â la DEFCON 2, la un pas de r─âzboi nuclear. Se p─ârea c─â cele dou─â superputeri sunt la un pas de confruntare. Pe 26 octombrie ├«ns─â, Kennedy a primit o scrisoare de la Hru╚Öciov. Liderul de la Kremlin ├«i scria urm─âtoarele cuvinte:

ÔÇŁDac─â nu v-a╚Ťi pierdut autocontrolul ╚Öi v─â da╚Ťi seama la ce se poate ajunge, atunci, Domnule Pre╚Öedinte, dumneavoastr─â ╚Öi cu mine trebuie s─â l─âs─âm acum capetele funiei cu care a╚Ťi legat nodul r─âzboiului, c─âci cu c├ót tragem mai tare, cu at├ót nodul va fi mai str├óns.ÔÇŁ

Ce propunea Hru╚Öciov era o ├«n╚Ťelegere prin care Uniunea Sovietic─â accepta retragerea rachetelor din Cuba ├«n schimbul garan╚Ťiei americane c─â SUA nu vor invada insula. ├Äns─â cea mai grea zi a crizei avea s─â fie 27 octombrie. ├Än timp ce ExComm-ul lucra la un r─âspuns pentru Hru╚Öciov, Radio Moscova a transmis public o a doua scrisoare a lui Hru╚Öciov c─âtre Kennedy. Acest mesaj era mult mai dur dec├ót primul:se spunea c─â retragerea rachetelor sovietice din Cuba depindea de retragerea rachetelor americane din Turcia. Hru╚Öciov a ridicat brusc miza! Problemele ExComm-ului s-au complicat ╚Öi mai tare c├ónd a fost informat c─â un avion de recunoa╚Ötere american a fost dobor├ót deasupra Cubei. ├Än tot acest timp, navele sovietice se apropiau din ce ├«n ce mai mult de linia blocadei, cresc├ónd probabilitatea izbucnirii unei confrunt─âri militare.

De-a lungul zilei, ExComm-ul a c─âutat o solu╚Ťie pentru rezolvarea crizei pe plan politic f─âr─â folosirea for╚Ťei armate. ├Än acea dup─â-amiaz─â, Robert Kennedy a propus un plan riscant. El a sugerat ca pre╚Öedintele s─â ignore cea de-a doua scrisoare ╚Öi s─â-l contacteze pe Dobr├«nin pentru a-l anun╚Ťa c─â Statele Unite accept─â acordul propus de Hru╚Öciov ├«n prima scrisoare. Acest tip de risc a ajuns s─â fie cunoscut drept ÔÇŁmanevra TrollopeÔÇŁ dup─â romanele lui Anthony Trollope ├«n care tinerele sale protagoniste interpreteaz─â o str├óngere de m├ón─â ca o cerere ├«n c─âs─âtorie. Kennedy a trimis o scrisoare schi╚Ť├ónd acceptarea propunerilor lui Hru╚Öciov, dar a inclus ╚Öi un avertisment clar c─â o continuare a amenin╚Ť─ârii avea s─â fie ÔÇŁun mare risc la adresa p─âcii mondialeÔÇŁ. La urma urmei, blocada era doar primul pas, iar op╚Ťiunea atacului aerian era gata de a fi implementat─â ├«n orice moment.

R─âspunsul a venit ├«n ziua urm─âtoare. Ca r─âspuns la pasul riscant al lui Kennedy, Radio Moscova a transmis o declara╚Ťie a lui Hru╚Öciov. ├Än schimb garan╚Ťiilor americane privind Cuba, guvernul sovietic ÔÇŁa dat un nou ordin pentru  demontarea armelor pe care le descrie╚Ťi ca fiind ofensive ╚Öi returnarea lor ├«n Uniunea Sovietic─âÔÇŁ. De╚Öi demontarea avea s─â ia ceva timp ╚Öi ├«n ciuda problemei americanilor cu guvernul lui Castro, criza cubanez─â a fost dezamorsat─â.

Consecin╚Ťele crizelor

Nu trebuie subestimate mizele pentru care se luptau SUA ╚Öi URSS ├«n acea perioad─â. Atitudinea celor dou─â puteri nucleare era, la acel moment, extrem de inflexibil─â;de la ini╚Ťierea ostilit─â╚Ťilor conven╚Ťionale p├ón─â la r─âzboiul nuclear nu era dec├ót un pas.

Modul ├«n care liderii americani ╚Öi sovietici au ├«nfruntat acest pericol st─â la baza conceptului de management eficient al crizelor interna╚Ťionale ├«n R─âzboiul Rece. ├Än timpul celor dou─â crize, Kennedy ├«n mod special a fost confruntat cu decizii foarte greu de luat. ├Äntorc├óndu-se de la summit-ul de la Viena ├«n iunie 1961, a revizuit planurile de urgen╚Ť─â ale NATO privind Berlinul de Vest. Spre uimirea sa, aceste planuri presupuneau organizarea de convoaie armate care s─â traverseze teritoriul Germaniei de Est pentru eliberarea ora╚Öului. Dac─â s-ar fi ├«nt├ólnit vreo form─â de rezisten╚Ť─â, planul escalada rapid la r─âzboi nuclear. Acest gen de strategii nu-i l─âsau practic niciun spa╚Ťiu de manvr─â pre╚Öedintelui. ├Än schimb, el a ├«ncercat s─â construiasc─â o strategie bazat─â pe flexibilitate, dar care s─â fie totu╚Öi hot─âr├ót─â, prin extinderea op╚Ťiunilor conven╚Ťionale. Asta ├«nsemna extinderea ├«nrol─ârii, mobilizarea a circa 250.000 de rezervi╚Öti ╚Öi a Gardei Na╚Ťionale, mobilizarea a dou─â divizii complete ╚Öi a 44 de escadrile navale ╚Öi aeriene.

Acela╚Öi ra╚Ťionament l-a motivat pe Kennedy ├«n timpul crizei din Cuba. Invazia insulei a fost repede exclus─â ╚Öi op╚Ťiunea atacului aerian pus─â ├«n a╚Öteptare ├«n timp ce pre╚Öedintele ├«ncerca s─â g─âseasc─â o cale de mijloc:aceasta avea s─â fie blocada. Ca ╚Öi ├«n cazul Berlinului, aceast─â op╚Ťiune contravenea p─ârerilor speciali╚Ötilor militari. Membrii civili ai ExComm-ului au fost uimi╚Ťi de faptul c─â omologii lor militari nu prea luau ├«n considerare efectele ac╚Ťiunilor pentru care militau. ├Än ultima zi a crizei, Pre╚Öedintele remarca:ÔÇŁO invazie ar fi o gre╚Öeal─â ÔÇô o utilizare gre╚Öit─â a puterii noastre. Dar militarii sunt nebuni.ÔÇŁ Pe 28 octombrie, zi ├«n care criza p─ârea c─â s-a sf├ór╚Öit, Generalul Curtis Lemay, comandantul for╚Ťelor aeriene, i-a sugerat pre╚Öedintelui s─â permit─â atacul luni, pentru orice eventualitate.

Nevoia de a rezolva aceste conflicte f─âr─â utilizarea for╚Ťei nu trebuie confundat─â cu simpla domolire a unui conflict. Deciden╚Ťii la nivel ├«nalt trebuiau s─â-╚Öi modereze competitivitatea pentru c─â escaladarea necontrolat─â putea duce la atacuri nucleare asupra teritoriului ╚Ť─ârilor lor. Cu toate acestea, atunci c├ónd nu ajungeau la confrunt─âri precum Berlin sau Cuba, liderii de la Washington ╚Öi de la Kremlin nu se opuneau angaj─ârii ├«n r─âzboaie conven╚Ťionale, precum cel din Vietnam.

A l─âsa impresia c─â renun╚Ťi sau dai ├«napoi ├«n fa╚Ťa adversarului era ceva intolerabil ╚Öi problematic. Una din ironziile crizei cubaneze este c─â pre╚Öedintele Kennedy d─âduse ├«nc─â din august 1962 ordinul pentru retragerea rachetelor din Turcia, dar acesta nu fusese ├«ndeplinit. El a fost astfel extrem de ╚Öocat c├ónd a realizat, pe 27 octombrie, c─â cineva nu ├«ndeplinise ordinul privind rachetele ╚Öi c─â acum acestea deveniser─â o component─â-cheie ├«ntr-un joc diplomatic ce se putea sf├ór╚Öi tragic. ╚śi, ├«n plus, nu putea accepta acum retragerea acestor rachete de pe teritoriul Turciei, c─âci ar fi p─ârut c─â cedeaz─â ├«n fa╚Ťa ╚Öantajului sovietic!

Berlin ╚Öi Cuba au demonstrat liderilor americani ╚Öi sovietici c─â strategia descuraj─ârii nucleare trebuia reg├óndit─â. Strategia cunoscut─â ca ╚Öi MAD ÔÇô Mutually Assured DestructionÔÇôera evident inutil─â atunci c├ónd superputerile se confruntau direct. O consecin╚Ť─â imediat─â a evenimentelor din 1961-1962 a fost reevaluarea modului de utilizare a acetor arme ╚Öi cre╚Öterea interesului fa╚Ť─â de dezvoltarea unei strategii de reac╚Ťie flexibile.

Cea mai important─â ├«nv─â╚Ť─âtur─â de pe urma acestor crize a fost con╚Ötientizarea faptului c─â aceast─â competi╚Ťie sovieto-american─â trebuie controlat─â. O lec╚Ťie ╚Öocant─â a fost c─â, ├«n era telecomunica╚Ťiilor, a rachetelor intercontinentale ╚Öi a explor─ârii spa╚Ťiului, nu exista un mijloc direct de comunicare ├«ntre Washington ╚Öi Moscova. Hru╚Öciov a trebuit s─â recurg─â la Radio Moscova pentru transmiterea unui mesaj c─âtre Kennedy, iar comunicarea diplomatic─â presupunea ├«nc─â ├«nm├ónarea mesajelor scrise c─âtre ambasadorii ce jucau rolul de intermediari. Astfel, dup─â criza rachetelor, a fost instalat─â o linie direct─â ├«ntre Washington ╚Öi Msocova.

Al╚Ťi pa╚Öi au fost f─âcu╚Ťi ulterior:experien╚Ťa crizelor, c├ónd lumea a fost la un pas de r─âzboi nuclear, a dus la reg├óndirea diploma╚Ťiei dintre cele dou─â superputeri, iar la sf├ór╚Öitul anilor '60 ╚Öi ├«nceputul anilor '70 s-au semnat mai multe tratate pentru limitarea competi╚Ťiei nucleare. Criza Berlinului ╚Öi criza rachetelor din Cuba au atras ╚Öi recunoa╚Öterea tacit─â a faptului c─â fiecare superputere avea propria sfer─â de influen╚Ť─â. P├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului rece, Uniunii Sovietice i s-a l─âsat ├«n mare parte m├ón─â liber─â ├«n Europa de Est, iar Berlinul de Vest a r─âmas o enclav─â occidental─â ╚Öi Europa de Vest a fost acceptat─â ca fiind parte a sistemului de securitate atlantic.

www.historytoday.com