Ki Mono  Mintea ┼či sufletul, zugr─âvite pe rochia tradi┼úional─â japonez─â jpeg

Ki Mono. Mintea ┼či sufletul, zugr─âvite pe rochia tradi┼úional─â japonez─â

­čôü Istoria Modei
Autor: Daniela ┼×erb

Dac─â ini┼úial cuvintele ki mono ├«nsemnau ├«n japonez─â a fi ├«nve┼čm├óntat cu ceva, cu timpul, ele au definit un stil de ├«mbr─âc─âminte tradi┼úional, purtat deopotriv─â de femei ┼či de b─ârba┼úi, ba chiar ┼či de r─âzboinici.

Japonia are o bogat─â istorie a materialelor textile ┼či a vestimenta┼úiei, iar kimonoul este, probabil, cea mai artistic─â sintez─â a sa, simbol de durat─â al culturii nipone. Simplu spus, acest obiect de ├«mbr─âc─âminte este confec┼úionat din m─âtase, in sau bumbac, are o croial─â dreapt─â, potrivit─â pentru orice tip de siluet─â, iar p─âr┼úile lui laterale se poart─â ├«nf─â┼čurate dreapta peste st├ónga. Se fixeaz─â ├«n jurul mijlocului cu un cordon sau o centur─â numit─â obi.

Stilul vestimenta┼úiei multistratificate este potrivit unei culturi unde foarte multe activit─â┼úi se desf─â┼čurau a┼čezat pe podea. Totodat─â, obiectul de ├«mbr─âc─âminte este adaptat climei nipone. ├Än verile umede, kimonoul se poate purta nec─âptu┼čit, ├«n timp ce iarna c─âldura ┼či protec┼úia sunt asigurate de straturile suprapuse de material.

Statutul social, personalitatea ┼či sensibilitatea cultural─â ├«┼či g─âsesc expresia ├«n culoarea ┼či decorarea kimonoului. De asemenea, alegerea accesoriilor (precum cordonul, acele de p─âr, pieptenii) are o importan┼ú─â special─â, ├«nc─ârcat─â de simbolurile acumulate de-a lungul a sute de ani.

Kimonourile purtate de tineri au fost, de regul─â, cele mai bogat colorate ┼či ornamentate. Selec┼úia modelelor care ├«mpodobesc kimonoul este foarte importante, spun├óndu-ne ceva despre felul de a fi al purt─âtorului, statut, v├órst─â, avere ┼či mai ales gust, luate ├«mpreun─â.

Samuraii, cei mai mari utilizatori de kimonouri

IX004611 jpg jpeg

Foto: Reprezentare a samurailor (ilustra┼úie de secol XVIII)

Tehnica de confec┼úionare a kimonourilor cu linii drepte, a┼ča cum le cunoa┼čtem ast─âzi, a ap─ârut ├«n timpul perioadei Heian (794-1192). P├ón─â atunci, ├«ntre 710 ┼či 794, perioad─â numit─â Nara, japonezii purtau fie piese de ├«mbr─âc─âminte separate, pantaloni sau fuste, fie ├«mbr─âc─âminte dintr-o bucat─â. Perioadele Kamakura (1192-1333) ┼či Muromachi (1336-1573) sunt cunoscute pentru faptul c─â atunci at├ót b─ârba┼úii, c├ót ┼či femeile purtau ├«mbr─âc─âminte viu colorat─â. Culorile kimonourilor deosebeau r─âzboinicii, astfel c─â de multe ori c├ómpul de lupt─â era la fel de viu colorat ca un podium de mod─â.

Perioada Edo (1615-1868) a fost una de stabilitate politic─â f─âr─â precedent, de cre┼čtere economic─â ┼či extindere urban─â. Kyoto, vechea capital─â, r─âm├óne centru de cultur─â ┼či de lux, ├«n timp ce noul sediu al puterii stabilit la Tokyo (ini┼úial Edo) de conduc─âtorul militar al ┼ú─ârii, shogunul Tokugawa, se dezvolt─â de la un mic port de pescuit la una dintre cele mai mari metropole din lume.

Rochia tradi┼úional─â joac─â un rol esen┼úial ├«n dinamica rapid─â a culturii urbane. Cei mai mari utilizatori de kimonouri erau samuraii. Pe l├óng─â kimono, uniformele lor constau ┼či ├«ntr-o c─âma┼č─â f─âr─â m├óneci, dar cu umeri drep┼úi, ┼či o fust─â-pantalon suficient de larg─â pentru a nu permite adversarului s─â ghiceasc─â urm─âtoarea lovitur─â, unii folosindu-se chiar de faldurile ├«n┼čel─âtoare pentru a masca mi┼čc─ârile.

Perioada de pace ┼či ├«nflorire economic─â a adus numeroase beneficii, mai ales financiare, castei croitorilor de kimonouri care, de┼či nu-┼či puteau dep─â┼či statutul social, reu┼čeau s─â g─âseasc─â noi pie┼úe pentru marfa lor, bog─â┼úia lor cresc├ónd, prin urmare, de la o zi la alta. Istoricii noteaz─â chiar c─â, pentru a-┼či afirma statusul social, nevestele negustorilor boga┼úi se luau la ├«ntrecere purt├ónd kimonouri excesiv de scumpe ┼či de ostentative, fapt care a determinat autorit─â┼úile acelor vremuri s─â emit─â acte normative prin care s─â limiteze tipurile de tehnici, culori ┼či ┼úes─âturi, altminteri ordinea social─â amenin┼úa s─â fie perturbat─â, pun├ónd cap─ât astfel imposturii vestimentare. Unul dintre primele lucruri care i se ├«nt├ómpl─â impostorului care-i ia locul lui Takeda Shingen (1521-1573), conduc─âtorul militar din filmul Kagemushaal lui Kurosawa, este s─â fie ├«mbr─âcat asemeni acestuia. ├Ämbr─âc─âmintea este ├«nceputul alfabetiz─ârii sale ca lider militar.

Cum legile nu erau ├«ntotdeauna respectate ┼či aplicate cu stricte┼úe se produceau periodic schimb─âri ├«ntre opulen┼ú─â ┼či austeritate, care, ├«n final, au dus la dezvoltarea unor tehnici de transmitere a mesajului social (c─â vorbim despre r─âzboinici, ghei┼če sau reprezentan┼úi ai clasei medii) mai subtile, mai elegante, mai stilate. Se spune, de pild─â, c─â la un moment dat c├ónd str─âlucirea perioadei Edo c─âp─âtase culorile decaden┼úei, kimonourile aveau m├óneci largi unde se punea mita, pentru ca func┼úionarii s─â nu fie acuza┼úi c─â o atingeau cu m├óinile lor.

Cocorul, una dintre p─âs─ârile cel mai des reprezentate pe kimonouri

Ar mai trebui spus aici c─â rochiile femeilor tinere erau deosebit de viu ┼či de bogat colorate, iar m├ónecile erau lungi p├ón─â la podea, ├«n timp ce femeile mai ├«n v├órst─â purtau culori mai stinse. Lungimea m├ónecilor era scurtat─â odat─â cu c─âs─âtoria. B─ârba┼úii purtau m├óneci scurte ┼či, de asemenea, culori mai re┼úinute. Dispunerea modelelor pe suprafa┼úa hainei s-a schimbat ┼či ea ├«n timp. Dac─â ini┼úial kimonoul avea o singur─â culoare sau desen, ├«n vreme p─âr┼úi din el au ├«nceput s─â fie decorate, spatele hainei, de pild─â, fiind uneori o adev─ârat─â mandal─â.

Imaginile folosite pe ┼úes─âtura kimonoului au uneori semnifica┼úii complexe, ├«nglob├ónd laolalt─â motive din literatura popular─â ┼či convingeri religioase. Cocorul este unul dintre simbolurile migrate din China, cu ad├ónci implica┼úii ├«n mitologia ┼či cultura japonez─â. Popula┼úia Ayni, de pild─â, din Hokkaido, are un ritual profund spiritual dedicat acestei p─âs─âri. Cocorul este una dintre p─âs─ârile cele mai populare reprezentate pe kimonouri, ca simbol al longevit─â┼úii ┼či al norocului, locuitor al ┼ú─ârii nemuritorilor. Se spune chiar c─â via┼úa sa atinge o mie de ani, iar celor care ├«mp─âturesc o mie de origami reprezent├ónd cocorul li se va ├«ndeplini o dorin┼ú─â.

Culorile kimonoului au, de asemenea, conota┼úii metaforice ┼či culturale puternice. Se crede c─â pigmen┼úii vegetali folosi┼úi ├«ntruchipeaz─â spiritul plantelor din care au fost extra┼či. Orice proprietate a unui medicament se consider─â c─â poate fi transferat─â, printr-un fel de magie simpatetic─â, asupra ┼úes─âturii. Albastru indigo, de exemplu, este considerat ca agent de respingere a ┼čerpilor ┼či a insectelor ├«ntruc├ót cu indigo se tratau mu┼čc─âturile ┼či ├«n┼úep─âturile.

Violetul este o metafor─â pentru dragoste nemuritoare, pentru c─â planta folosit─â pentru ob┼úinerea culorii ÔÇô murasaki ÔÇô are r─âd─âcinile foarte lungi. Ro┼ču este cea mai popular─â culoare ┼či semnific─â pasiunea ┼či atrac┼úia tinereasc─â, fiind prin urmare des folosit─â la confec┼úionarea kimonourilor purtate de tinere. Este, de asemenea, ┼či un simbol al iubirii trec─âtoare.

Imprimeurile florale au ┼či ele simbolistica lor. Bujorii, trifoiul, florile de cire┼č, crizantemele ┼či frunzele de ar┼úar sunt asociate cu vara, ├«n timp ce simbolistica pinului, bambusului ┼či prunului este hibernal─â, fiind simboluri de longevitate, perseveren┼ú─â ┼či ├«nnoire. Pinul este mereu verde ┼či tr─âie┼čte mul┼úi ani, bambusul se ├«ndoaie, dar nu se rupe, iar prunul este primul copac care ├«nflore┼čte ├«n fiecare an. Imaginea prunei pe kimono semnific─â faptul c─â prim─âvara nu poate fi departe.

P─âs─ârile, animalele, libelulele apar ┼či ele pe kimonouri, al─âturi de ap─â, z─âpad─â ┼či nori. Unele haine cuprind peisaje ├«ntregi de mun┼úi ┼či ape, dovad─â a m─âiestriei acestor adev─âra┼úi arti┼čti care sunt croitorii de kimonouri.

Kimonoul se retrage în sfera vieţii private

42 36002694 jpg jpeg

Pove┼čtile din literatura clasic─â japonez─â, ca ┼či miturile ┼či-au g─âsit ┼či ele locul pe m─âtasea sau bumbacul kimonoului, ├«ns─â nu sub form─â de figuri, ci sugerate prin obiecte care s─â spun─â ceva despre sensibilitatea st─âp├ónului acelei haine.

Foto:Tradi┼úie ┼či modernitate ├«n Tokyo-fete ├«n kimono a┼čtept├ónd metroul

├Än perioada Meiji (1868-1912), civiliza┼úia japonez─â sufer─â puternice influen┼úe occidentale astfel c─â guvernul ├«i ├«ncurajeaz─â pe japonezi s─â adopte stilul de ├«mbr─âc─âminte, dar ┼či obiceiurile Vestului. ┼×i aceasta pentru c─â ├«n 1853 o flotil─â american─â a ajuns ├«n largul coastelor Japoniei, cer├ónd ca ┼úara s─â-┼či deschid─â porturile pentru m─ârfurile occidentale. Aceast─â enorm─â presiune extern─â a dus la tulbur─âri interne care au culminat cu r─âsturnarea shogunului ┼či instaurarea ├«mp─âratului Meiji, ├«n 1868. Edo a fost redenumit Tokyo. Noul guvern ┼či-a dat seama c─â singura posibilitate de a concura cu Occidentul este dezvoltarea puternic─â a estului Japoniei, implicarea direct─â ├«n lupta economic─â, folosirea energiei agresorului pentru a-l ├«nvinge (├«n spiritul artelor mar┼úiale), iar acest angajament frontal a afectat toate aspectele vie┼úii sociale, inclusiv vestimenta┼úia. Membrii elitei adopt─â stilul de ├«mbr─âc─âminte vestic, ├«n timp e kimonoul se retrage ├«n sfera vie┼úii private. Noile tehnici de produc┼úie ┼či ┼úesere a m─ât─âsii importate de la vestici duc la ob┼úinerea unei cantit─â┼úi mai mari de material la pre┼úuri mai mici, astfel c─â multe femei nipone ├«┼či permit s─â cumpere prima dat─â un astfel de kimono de m─âtase. Odat─â cu shogunatul cad ┼či interdic┼úiile referitoare la imprimarea ┼či purtarea acestor obiecte vestimentare, care iau calea Occidentului prin 1870.

Ast─âzi, kimonourile sunt purtate la ocazii speciale, iar imprimeurile, mai ales cele de pe hainele b─âie┼úilor tineri, ┼úin pasul cu timpurile moderne:ma┼čini, trenuri, avioane ┼či zg├órie-nori.

Parte a culturii japoneze, kimonoul arat─â credin┼úa niponilor ├«n puterea imaginilor ┼či a mesajelor transmise cu ajutorul lor ┼či grija p├ón─â la obsesie pentru detalii. De multe ori, p─âr┼úile uzate ale hainei erau decupate ┼či ├«nlocuite, imprimeurile decolorate erau ├«ntoarse astfel ├«nc├ót dosul materialului devenea fa┼ú─â, iar ceea ce nu se mai putea folosi era utilizat pentru confec┼úionarea po┼četelor, a s─âcule┼úilor sau a altor accesorii. ├Än acest fel s-au transmis de la o genera┼úie la alta haine care, de┼či par noi, sunt mo┼čtenite de la ├«nainta┼či ┼či ├«nglobeaz─â ├«n ele parte din mintea, sensibilitatea, tradi┼úiile ┼či istoria de familie a purt─âtorilor.