Istoria unei fotografii: Dezvelirea primei statui ecvestre din București
Pe 8 noiembrie 1874 (de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril), a fost inaugurată „Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul” din Piața Universității din București, fiind prima statuie de acest tip din capitală și a doua statuie din oraș, după cea a cea a spătarului Mihai Cantacuzino, de la biserica Colţei, creaţia sculptorului Karl Storck.
Sculptată de Albert-Ernest Carrier-Belleuse și realizată din bronz pentru statuie și marmură pentru soclul decorat cu steme, statuia lui Mihai Viteazul este unul dintre cele mai vechi monumente de for public din București, simbolizând unitatea națională, notează Biblioteca Academiei Române, pe pagina de Facebook a instituției.
La Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române se păstrează o fotografie de la acest eveniment (Cota: F IV 9934 ), realizată de căpitanul C.I. Brătianu (1821-1891).
Controverse privind amplasarea statuii lui Mihai Viteazul
Cu mai bine de 150 de ani în urmă, amplasarea statuii lui Mihai Viteazul a generat numeroase dezbateri în rândul clasei politice, atât în Parlament și Guvern, cât și în presă. Au fost propuse mai multe locații, fiecare susținută prin argumente istorice, simbolice și urbanistice.
Maiorul Pappazoglu a propus amplasarea monumentului pe dealul Mihai Vodă, prin demolarea ansamblului mănăstiresc ctitorit de domnitor, idee susținută inițial și de Amicii Bellelor-Arte. Alte variante au vizat Rondul de la Șosea (șoseaua Kiseleff), Piața Tribunalelor din fața Parcului Cișmigiu sau Piața Teatrului Național.
Comisia Amicilor Bellelor-Arte a respins ultima propunere, considerând că dimensiunile reduse ale spațiului și asocierea cu un edificiu destinat activităților culturale ar diminua măreția monumentului.
În schimb, comisia a susținut amenajarea unei esplanade pe dealul Mihai Vodă, cu o criptă subterană pentru osemintele domnitorului, care urmau să fie aduse de la Mănăstirea Dealu. Monumentul ar fi devenit punctul central al unei piețe de arme, la intrarea în cartierul militar de pe Dealul Spirii, având totodată rolul de a inspira soldații prin evocarea gloriilor militare naționale.
Eugeniu Carada a propus Piața Palatului, însă C.A. Rosetti și Carada sunt considerați de unii autori susținătorii amplasării statuii în Piața Universității. Această variantă era justificată prin importanța istorică și simbolică a Universității, continuatoarea Academiei Domnești de la Sfântul Sava. Astfel, monumentul urma să fie amplasat în fața instituției, în apropierea fostei biserici a mănăstirii Sfântul Sava.
Foto sus: Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din București, inaugurată la 8 noiembrie 1874 (© Facebook / Biblioteca Academiei Române)
Mai multe pentru tine...
