Istoria deschisă a agenţilor acoperiţi png

Istoria deschisă a agenţilor acoperiţi

Definirea statutului de ÔÇ×agent sub acoperireÔÇŁ este dificil─â, deoarece, de-a lungul vremii, acestuia i s-au atribuit func┼úii variate;un lucru este ├«ns─â cert:aceast─â entitate este una dintre cele mai vechi din evolu┼úia mediului informativ. Mai mult, practica agen┼úilor sub acoperire ├«nso┼úe┼čte ├«ntreaga istorie a activit─â┼úilor informative. Ea s-a p─âstrat ┼či s-a ├«mbog─â┼úit pe parcursul timpului, conserv├óndu-╚Öi actualitatea ┼či f─âc├ónd parte dintr-o istorie deschis─â a serviciilor de informa╚Ťii. Aceast─â evolu╚Ťie a preocupat nu numai speciali┼čtii, dar ┼či mediile de informare ├«n mas─â. De aici, de multe ori, informarea marelui public a dat loc la r─âst─âlm─âciri, exager─âri sau chiar manipul─âri politice...

De-a lungul vremii, termenul de ÔÇ×agent acoperitÔÇŁ a cunoscut o evolu┼úie sinuoas─â, ├«n func┼úie nu numai de contextul informativ, ci ┼či de cel politic.├Än general, se admite c─â o persoan─â ├«n aceast─â postur─â este un agent care,  din ├«ns─ârcinarea unei agen┼úii/serviciu de informa┼úii/contrainforma┼úii, ├«┼či ascunde identitatea real─â sau ├«┼či asum─â una nou─â, ├«n scopul de a se infiltra ├«ntr-o organiza┼úie, structur─â (politic─â, social─â, media), pentru a capta ├«ncrederea membrilor acestora, ├«n vederea ob┼úinerii de date confiden┼úiale sau ├«n vederea desf─â┼čur─ârii unor ac┼úiuni viitoare de manipulare.

├Än ceea ce prive┼čte agen┼úii care ac┼úioneaz─â peste hotare (dar ┼či pe plan intern), exist─â dou─â feluri de ÔÇ×acoperireÔÇŁ:cea oficial─â, care se refer─â la deghizarea unui ofi┼úer de informa┼úii ├«n diplomat sau ├«ntr-un alt tip de func┼úionar guvernamental, ┼či cea neoficial─â, ├«n cadrul c─âruia agentul ├«╚Öi ├«nsu┼če┼čte diverse identit─â┼úi (jurnalist, om de afaceri, turist).

Fiecare dintre aceste posturi ├«┼či are avantajele ┼či dezavantajele sale. ├Än ceea ce prive┼čte atuurile agen┼úilor acoperi┼úi neoficiali(├«n terminologia american─â ┼či a NATO-NOC), de care ne vom ocupa cu predilec┼úie, se pot men┼úiona accesul la cele mai variate medii ┼či libertatea sporit─â de mi┼čcare. Dezavantajele constau ├«n faptul c─â aceast─â categorie de agen┼úi trebuie s─â ├«┼či asigure singur─â mijloacele de subzisten┼ú─â, iar comunicarea cu Centrala este mai dificil─â ├«n condi┼úiile ├«n care, fa┼ú─â de prima categorie, nu dispune de canalele diplomatice. Totu┼či, ├«n ciuda acestor dificult─â┼úi, categoria agen┼úilor acoperi┼úi neoficiali este considerat─â drept una dintre sursele cele mai importante de informare ┼či de influen┼úare at├ót plan intern, c├ót ┼či extern. De cele mai multe ori sunt folosite persoane care fac parte deja din organiza┼úiile, structurile vizate, f─âr─â a li se cunoa┼čte statutul real, dar exist─â ┼či cazuri ├«n care are loc o ac┼úiune de infiltrare ulterioar─â, care const─â ├«n crearea pentru viitorii agen┼úi acoperi┼úi a unei noi identit─â┼úi, a unei legende, biografii fictive. Agen┼úii sub acoperire neoficial─âac┼úioneaz─â ┼či pe plan intern, mai ales ├«n sferele politice (partide, organiza┼úii sociale) sau ├«n acelea de influen┼úare a opiniei publice (mass-media).

Vom aminti c├óteva dintre cazurile cele mai interesante de agen╚Ťi sub acoperire, ce au activat ├«n contexte ╚Öi ├«n medii diferite, de la cel politic la cel militar, trec├ónd prin cel diplomatic ╚Öi ajung├ónd la mass-media.

Un premerg─âtor

...este considerat a fi Eug├Ęne Fran├žois Vidocq (1775-1857), cel care, ├«n 1811, ├«nfiin┼úeaz─â ÔÇ×Brigade de la S├╗ret├ęÔÇŁ, care st─â la baza poli┼úiei politice. Cei mai mul┼úi dintre func┼úionarii acesteia ac┼úionau ca agen┼úi sub acoperire, num─ârul lor cresc├ónd ├«n mod constant. Vidoq se ocupa personal de recrutarea ┼či instruirea acestora, el ├«nsu┼či ac┼úion├ónd uneori ├«n aceast─â postur─â. ├Än tot cazul, este de remarcat c─â acest corp de agen┼úi sub acoperire avea atribu┼úii mai ales ├«n mediul politic.

 Atribu┼úii similare aveau, ├«n Marea Britanie, ┼či agen┼úii sub acoperire care ac┼úionau ├«n cadrul Poli┼úiei metropolitane, ├«nfiin┼úate ├«n 1829 de sir Robert Peel. Rolul lor era de reprimare a ac┼úiunilor politice subversive. ├Än 1845 este ├«nfiin┼úat un corp organizat de agen┼úi integrat poli╚Ťiei, scopul s─âu fiind de reprimare a unor ac┼úiuni revendicative, cum a fost greva de la docurile Londrei. ├Än cadrul acestei structuri s-a organizat un departament special ├«n vederea anihil─ârii atentatelor desf─â┼čurate de republicanii irlandezi, care, cu timpul, se va specializa ├«n reprimarea ac┼úiunilor teroriste.

 ├Än Statele Unite se ├«nfiin┼úeaz─â, ├«n 1906, o gard─â alc─âtuit─â din agen┼úi sub acoperire, mai ales pentru reprimarea delicven┼úei ├«n r├óndurile emigran┼úilor italieni, o problem─â ce va r─âm├óne de actualitate mult─â vreme. Ulterior, ea va fi integrat─â Biroului Federal de Investiga┼úii (FBI), ├«n atribu┼úiile c─âruia intrau ┼či ac┼úiunile desf─â┼čurate de agen┼úii sub acoperire de atunci ╚Öi p├ón─â ast─âzi.

Singur printre du┼čmani

Unul dintre cei mai importan┼úi agen┼úi sub acoperire din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, care a contribuit la salvarea vie┼úilor conduc─âtorilor Puterilor Aliate, a fost un ofi┼úer sovietic, Nikolai Ivanovici Kuzne┼úov, care ac┼úiona ├«n aceast─â calitate ├«n armata german─â sub numele de Paul Wilhelm Siebert. Activitatea sa, desf─â┼čurat─â ├«n condi┼úii dintre cele mai dificile, sub securea serviciul de informa┼úii german Abwehr, ├«l putea costa via┼úa. ├Äntins─â pe o perioad─â ├«ndelungat─â (se pare c─â personalitatea sa a inspirat serialul ÔÇ×Singur printre du┼čmaniÔÇŁ), Kuzne┼úov a reu╚Öit s─â compromit─â opera┼úiunea ÔÇ×Saltul cel lungÔÇŁ, organizat─â de serviciile secrete germane, la conducerea c─âreia trebuia s─â se afle cel mai important spion aflat ├«n slujba celui de-al Treilea Reich, Otto Skorzeny.

Planul opera┼úiunii prevedea asasinarea celor ÔÇ×trei mariÔÇŁ, Stalin, Churchill ┼či Roosevelt, cu ocazia Conferin┼úei de la Teheran (28 noiembrie-1 decembrie 1943). Opera╚Ťiunea a fost z─âd─ârnicit─â de Kuzne┼úov, care a aflat din ├«nt├ómplare, de la un ofi┼úer SS cu ├«nclina┼úii bahice din armata german─â, Hans Ulrich von Ortel, de planificarea acesteia. Imediat, serviciile secrete ale Alia┼úilor au luat contram─âsuri:au fost descifrate comunica┼úiile secrete germane, ceea ce a dat posibilitatea localiz─ârii imobilelor ce urmau s─â fie folosite de agen┼úii lui Skorzeny. Dup─â o vizit─â la Teheran, acesta ┼či-a dat seama c─â opera┼úiunea era compromis─â, astfel ├«nc├ót ea a fost contramandat─â. ├Än ceea ce ├«l prive┼čte pe Kuzne┼úov, el este considerat o figur─â legendar─â a spionajului sovietic, fiind decorat post mortem cu ordinul ÔÇ×Erou al Uniunii SovieticeÔÇŁ.

foto gulivergetty images 81093065 jpg jpeg

La cel mai înalt nivel

Se pare c─â agen┼úii sub acoperire au cele mai multe ┼čanse de a penetra nivelele politice cele mai ├«nalte, chiar ┼či ├«n state cu servicii de contrainforma┼úii deosebit de active. Acesta este ╚Öi cazul lui G├╝nter Karl-Heinz Guillaume (1927-1995), care, dup─â ce fusese membru al partidului nazist, e recrutat de serviciul de informa┼úii al Republicii Democratice Germania, STASI, fiind probabil ┼čantajat cu trecutul s─âu. ├Än 1956 este trimis ├«mpreun─â cu so┼úia sa, Christel, ┼či ea ofi┼úer STASI, ├«n Republica Federal─â Germania, devenind ÔÇ×agen┼úi clandestiniÔÇŁ, sub acoperirea de jurnali┼čti. Primesc ordinul s─â adere la Partidul Social-Democrat ┼či fac parte din diverse organisme de partid, municipale. ├Än 1969, cancelarul Willy Brandt este avertizat ├«n leg─âtur─â cu loialitatea lui Guillaume. Totu┼či, din 1972, acesta face parte din secretariatul cancelarului, av├ónd acces la documente dintre cele mai secrete, pe care le pune la dispozi┼úia STASI. Desigur, ac┼úioneaz─â ┼či ca agent de influen┼úare pe l├óng─â prim-ministrul Republicii Federale Germania. ├Än 1974, Guillaume ├«l ├«nso┼úe┼čte pe cancelar ├«n vizita sa ├«n Norvegia ┼či Fran┼úa.

Guillaume ac┼úionase ├«n postura sa de agent sub acoperire cu at├óta abilitate ├«nc├ót s-a reu┼čit demascarea sa doar la avertizarea serviciului de contrainforma┼úii francez. Este arestat la ├«ntoarcere, ├«n aprilie 1974, ceea ce ├«nseamn─â c─â el ac┼úionase ca agent sub acoperire la cel mai ├«nalt nivel vreme de peste doi ani, un adev─ârat record ├«n materie. Guillaume recunoa┼čte c─â a spionat pentru STASI. Se dezl─ân┼úuie un mare scandal ┼či Brandt este silit s─â demisioneze. Agentul este condamnat la 30 de ani ├«nchisoare, iar ├«n 1981 este ÔÇ×schimbatÔÇŁ contra unor de┼úinu┼úi politici din RD German─â.

 Un alt agent acoperit neoficial care a reu┼čit s─â p─âtrund─â la cele mai ├«nalte nivele a fost Eli Cohen (1928-1965), spion israelian ├«n Siria. A ob┼úinut informa┼úii pre┼úioase prin rela┼úiile pe care reu┼čise s─â le stabileasc─â chiar ├«n cadrul guvernului cu Hafez al-Assad, ministru al Ap─âr─ârii (1966) ┼či, ulterior, pre┼čedinte al Siriei (1971). Totu┼či, contraspionajul sirian, ├«n colaborare cu serviciul de informa┼úii militare sovietic-GRU, ├«l demasc─â;┼či Cohen este executat prin sp├ónzurare la Damasc

ÔÇ×FolcloristaÔÇŁ

foto guliverafp 029 20070831ain3124 jpg jpeg

Uneori, activitatea unor agen┼úi sub acoperire are un sf├ór┼čit tragic, a┼ča cum este cazul Tamarei Bunke (Laura Guttierez, 1937-1967), care, sub numele de cod ÔÇ×TaniaÔÇŁ, a ac┼úionat pentru spionajul est-german ┼či cel sovietic ├«n Cuba ÔÇ×prieten─âÔÇŁ.

Bunke studiaz─â ┼čtiin┼úe politice la Universitatea Humboldt. ├Än acela┼či timp ├«ncepe s─â lucreze pentru Ministerul Securit─â┼úii Statului al RD Germane (MfS) . ÔÇ×AcoperireaÔÇŁ Tamarei ÔÇô era ┼či o femeie frumoas─â ÔÇô func┼úioneaz─â foarte bine, astfel ├«nc├ót reu┼če┼čte s─â reactiveze o serie de ÔÇ×agen┼úi adormi┼úiÔÇŁ, oameni de afaceri, politicieni din Germania occidental─â. Conducerea sovietic─â ╚Öi KGB-ul, care colaborau direct cu MfS, ├«┼či f─âceau griji ├«n ceea ce ├«l prive┼čte pe Fidel Castro, lider al Revolu┼úiei din Cuba ├«mpotriva dictaturii lui Batista. Castro a fost considerat o vreme un comunist eretic, care se ar─âta mai apropiat de pozi┼úia Chinei dec├ót de aceea a Moscovei. Mai mult, se afla sub influen┼úa lui Ernesto ÔÇ×CheÔÇŁ Guevara, revolu┼úionar de st├ónga, unul dintre conduc─âtorii regimului comunist cubanez ┼či insurgent sud-american. B─ânuind c─â Guevara ├«l influen┼úase ┼či pe Castro, pe care ├«l convinsese c─â ┼úara sa nu trebuia s─â devin─â satelit al Moscovei, KGB-ul o trimite ├«n Cuba pe Bunke sub acoperirea de ÔÇ×folclorist─âÔÇŁ, interesat─â de c├óntecele cubaneze pentru care se pare c─â manifesta reale aptitudini. Cur├ónd ea devine iubita lui Guevara, pe care ├«l orienteaz─â c─âtre pozi┼úia sovietic─â. Sub numele de Laura Guttierez, ea c├ó┼čtig─â tot mai mult─â influen┼ú─â asupra lui Guevara ┼či Castro, care nu b─ânuiau c─â ea era, de fapt, agent─â sub acoperire. Atunci c├ónd Castro ├«l trimite pe Guevara ├«n America de Sud pentru a organiza mi┼čc─âri comuniste, Bunke ├«l ├«nso┼úe┼čte ├«n Bolivia, unde lucreaz─â sub acoperirea de profesoar─â ┼či culeg─âtoare de folclor. Odat─â cu Guevara, Tamara, care ├«n acel moment era ├«ns─ârcinat─â,  este capturat─â ┼či executat─â, ulterior corpul ei fiind adus ┼či ├«nmorm├óntat ├«n Cuba.

Jurnali┼čtii, ├«n avangard─â. Studiu de caz:Richard Sorge

Datorit─â posibilit─â┼úilor de informare ┼či penetrare de care dispun, reprezentan┼úii mass-media au jucat cu deosebit succes ÔÇô ┼či continu─â s─â o fac─â ÔÇô rolul de agen┼úi sub acoperire. Desigur, unul din cele mai cunoscute cazuri a fost acela al lui Richard Sorge (1895-1944), agent acoperit al GRU, serviciul de informa┼úii al armatei sovietice, c─âruia i-a transmis informa┼úii de mare importan┼ú─â privitoare la inten┼úiile de atac ale Germaniei asupra URSS.

La scurt─â vreme dup─â recrutarea sa, Sorge devine rezident clandestin la Shanghai, sub acoperirea de jurnalist, corespondent pentru ziare germane ┼či americane. ├Än 1933, Sorge este trimis ├«n Japonia, ac┼úion├ónd, de asemenea, sub acoperirea de jurnalist, corespondent al cotidianului ÔÇ×Frankfurter ZeitungÔÇŁ, unul dintre cele mai importante ziare din Germania, care intrase sub influen┼úa Partidului Nazist. Sarcina sa principal─â a fost crearea unei re┼úele de spionaj ├«n favoarea URSS. Activitatea jurnalistic─â a lui Sorge ├«n primele luni este deosebit de intens─â, ceea ce ├«i atrage ┼či aprecierea ┼čefului Serviciului de informa┼úii al Ministerului de Externe japonez, Amau Eiji. Asemenea aprecieri ├«i vor folosi lui Sorge ┼či ├«n rela┼úiile cu Ambasada Germaniei. Infiltrarea ├«n Ambasada Germaniei o ob┼úine Sorge ┼či ├«n calitate de redactor al publica┼úiei ÔÇ×Deutscher DienstÔÇŁ. Printre membrii grupului lui Sorge s-a num─ârat un alt jurnalist, Ozaki Hotsumi, prieten cu ┼čeful Cabinetului japonez. ├Än ciuda acestei ÔÇ×acopeririÔÇŁ, Sorge este ├«n cele din urm─â demascat ┼či executat, dup─â ce a transmis dou─â dintre cele mai importante secrete:data la care Germania nazist─â avea s─â atace URSS-ul ╚Öi faptul c─â Japonia nu avea de g├ónd s─â atace Uniunea Sovietic─â.

Agenţi străini sub acoperire în România interbelică

Perioada R─âzboiului Rece aduce cu sine extinderea metodei jurnali┼čtilor-agen┼úi sub acoperire mai ales ca agen┼úi de influen┼úare. Fiu al magnatului industriei cinematografice, Pierre-Charles Path├ę ├«┼či c├ó┼čtig─â notorietatea ca jurnalist. ├Än 1961 este recrutat de KGB ca agent acoperit de influen┼úare, activ├ónd ├«n Fran┼úa, mai ales ├«n mediile socialiste. Din 1967, spionajul sovietic ├«i comunic─â informa┼úii destinate s─â apar─â ├«n presa francez─â. ├Än 1976 prime┼čte sprijin financiar de la KGB pentru editarea publica┼úiei ÔÇ×SynthesisÔÇŁ.├Än 1979 este arestat de serviciul de informa┼úii francez DST, surprins ├«n flagrant delict ├«n timp ce schimba documente cu un intermediar al KGB, ┼či este condamnat la cinci ani de ├«nchisoare

 Rolul de agen┼úi sub acoperire ┼či l-au asumat uneori chiar magna┼úi de pres─â, cum este cazul lui Robert Maxwell (1923-1991), presupus agent dublu pentru Anglia (MI6) ┼či URSS (KGB). Prin diferite specula┼úii financiare, Maxwell reu┼če┼čte s─â creeze un adev─ârat imperiu mediatic, ÔÇ×Maxwell CommunicationsÔÇŁ.Face numeroase c─âl─âtorii ├«n URSS, ajung├ónd s─â fie suspectat de MI6 c─â este agent sovietic. ├Än acela┼či timp, KGB ├«l suspecteaz─â c─â este agent provocator al MI6. Exist─â alte presupuneri, dup─â care ar fi lucrat ┼či pentru Mossad. Se pare c─â Maxwell a jucat un rol important ┼či ca agent de influen┼úare ┼či de mijlocitor de contacte discrete ├«ntre liderii din Est ┼či Vest, dup─â chiar m─ârturiile unor personalit─â┼úi ca Margaret Thatcher, dar ╚Öi Ronald Reagan, care a recunoscut c─â Maxwell l-a convins de bunele inten┼úii ale lui Mihail Gorbaciov. Se pare c─â acest cumul de roluri pe care ┼či l-a asumat ├«i va fi fatal, c─âci, ├«n noiembrie 1991, dispare ├«ntr-un accident suspect, de la bordul yahtului s─âu de lux.

CITE╚śTE ╚śI Agen┼úi la ÔÇ×cel mai ├«nalt nivelÔÇŁ

 ┼×i ├«n Rom├ónia, datorit─â importan┼úei geo-strategice pe care o prezenta ┼úara ├«n perioada interbelic─â ┼či a celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, au ac┼úionat o serie de jurnali┼čti, agen┼úi sub acoperire, at├ót pentru Ax─â, c├ót ┼či pentru Alia┼úi. Pentru Germania au ac┼úionat Charles Philippe Gyr, dar mai ales Edith von Coler, ├«n calitatea de corespondent─â a ziarului ÔÇ×Deutsche Allgemeine ZeitungÔÇŁ,  ├«n perioada 1943-44, postur─â care a fost o acoperire pentru activit─â┼úile informative ┼či de influen┼úare, ca agent─â a Gestapoului.

Deosebit de activi au fost ┼či agen┼úii sub acoperirea de jurnali┼čti care au ac┼úionat pentru Alia┼úi, cum a fost cunoscutul reporter F. Brunea Fox, care lucra ├«n interesul Biroul 2 francez, dar ╚Öi corespondentul agen┼úiei engleze ÔÇ×ReutersÔÇŁ, Mac Larrencarea, agent al ÔÇ×Intelligence ServiceÔÇŁ. ┼×i Serviciul Secret de Informa┼úii (SSI) a folosit metoda agen┼úilor sub acoperire jurnali┼čti, cum au fost, de pild─â, Camil Ring ┼či Ion Florin Begnescu. ├Än tot cazul, se pare c─â ┼či ├«n perioada contemporan─â rolul de agen┼úi de influen┼úare jucat de jurnali┼čti, at├ót pe plan intern, c├ót ┼či extern, r─âm├óne de actualitate.

Agenţii sub acoperire ai Securităţii:câteva exemple

┼×i Serviciile de informa┼úii externe ale Rom├óniei socialiste (DIE, CIE) au folosit metoda agen┼úilor sub acoperire. Astfel, profesorul Corneliu Dima-Dr─âgan a fost trimis ├«n Austria ├«n vederea organiz─ârii ÔÇ×Asocia┼úiei interna┼úional─â a etniei rom├óneÔÇŁ (ACIER), care, de fapt, avea drept scop manipularea emigra┼úiei. ├Än 1986, el a fost asasinat ├«n locuin┼úa sa din Toronto, deoarece, dup─â unele interpret─âri, dorise ÔÇ×s─â arunce pe pia┼ú─â agen┼úi ai Securit─â┼úiiÔÇŁ. Sub acoperirea de om de afaceri, de fapt, agent CIE, a fost trimis ├«n Fran┼úa Pavel Haiducu (1948-2003), care, ├«n cele din urm─â, va defecta, contribuind la demascarea unor asasinate care vizau personalit─â┼úi opozante din r├óndurile emigra┼úiei rom├óne┼čti.

 Nu mic─â a fost surpriza c├ónd s-a descoperit c─â adjunctul lui Ion Ra┼úiu ├«n ÔÇ×Asocia┼úia Cultural─â a Rom├ónilor din AngliaÔÇŁ, Silviu Cr─âciuna┼č, de┼či la un moment dat f─âcuse parte din opozi┼úia fa┼ú─â de regimul comunist, se convertise ├«n agent sub acoperire al spionajului rom├ónesc.

Legisla┼úia care define┼čte statutul agen┼úilor ┼či ├«i protejeaz─â

Desigur, ├«n perioada contemporan─â, odat─â cu dezvoltarea ┼či structurarea metodei agen┼úilor sub acoperire ├«n cadrul a diferite organiza┼úii/structuri informative, fost necesar─â ┼či promulgarea unei legisla┼úii care s─â defineasc─â statutul acestora, aria lor de ac┼úiune ┼či s─â asigure protejarea lor. ├Än general, se poate afirma c─â aceast─â legisla┼úie este menit─â, ├«n primul r├ónd, s─â promoveze ╚Öi s─â ├«nlesneasc─â activitatea agen┼úilor sub acoperire, considera┼úi drept una dintre cele mai importante surse de informa┼úii, ├«n vederea ├«ndeplinirii unor sarcini legate de securitatea na┼úional─â.

Statele Unite s-au ar─âtat printre cele mai preocupate de (re)definirea unei asemenea legisla┼úii (ÔÇ×Cornell LawÔÇŁ), multe din prevederile sale fiind preluate ┼či de alte ┼ú─âri, mai ales dup─â apari┼úia NATO. Potrivit acesteia, un ÔÇ×agent sub acoperireÔÇŁ (covert agent) este de cele mai multe ori un ofi┼úer al for┼úelor armate sau din alte structuri, care prime┼čte ┼či atribu┼úii informative. Toate datele pe care le furnizeaz─â sunt protejate, av├ónd un caracter clasificat. Ace┼čti agen┼úi pot ac┼úiona at├ót pe teritoriul propriei ┼ú─âri, c├ót ┼či ├«n exterior. Se prevede o str├óns─â colaborare a structurilor (contra) informative.

Legisla┼úiile privind activitatea agen┼úilor sub acoperire au un punct comun:desecretizarea, sub diferite forme, a persoanei ┼či activit─â┼úii lor este considerat─â un delict ├«mpotriva siguran┼úei na┼úionale, persoanele care se fac vinovate de asemenea ac┼úiuni fiind pasibile de pedepse penale, concretizate ├«n ani grei de ├«nchisoare. Practica a ar─âtat c─â, de cele mai multe ori, cei care se expun unui asemenea pericol sunt reprezentan┼úii mass-media, ├«n goana lor dup─â ┼čtiri senza┼úionale.

ÔÇ×PlamegateÔÇŁ

foto guliver gettyimages 457680892 jpg jpeg

Un caz recent, ├«n care prevederile acestei legisla┼úii au fost aplicate, a fost acela al agentei sub acoperire Valerie Plame. Cazul a fost cunoscut ├«n pres─â ca ÔÇ×PlamegateÔÇŁ, dup─â denumirea scandalului ÔÇ×WatergateÔÇŁ, legat de spionarea adversarilor politici ai pre┼čedintelui Statelor Unite, Richard Nixon.

Bunicul lui Plame, rabin, emigrase din Ucraina. Valerie urmase studii ├«nalte de economie ┼či ┼čtiin┼úe politice, era poliglot─â, ceea ce i-ar fi putut asigura o carier─â academic─â, dar ea prefer─â s─â se pun─â ├«n slujba CIA, ├«n 1985, pentru care a ac┼úionat ca agent─â sub acoperire timp de 23 de ani (un record!). Avea o acoperire perfect─â, ├«nso┼úindu-┼či so┼úul, pe Joseph C. Wilson,  diplomat, ├«n diferite misiuni peste hotare;iar so┼úul se pare c─â, m─âcar p├ón─â la un moment, nu era informat despre aceast─â a doua fa┼ú─â a so┼úiei sale.

Informa┼úiile furnizate de Plame au fost dintre cele mai importante, referindu-se mai ales la poten┼úialul atomic al diferitelor state. Totu┼či, ├«n 2003, intervine o lovitur─â de teatru:Valerie Plame ├«┼či d─â demisia din CIA, motiv├ónd c─â activitatea sa de agent─â sub acoperire fusese dezv─âluit─â ├«n pres─â. Era vorba despre informa┼úiile publicate de jurnalistul Robert Novak ├«n ziarul ÔÇ×Washington PostÔÇŁ, pe baza unor date ob┼úinute, se pare, din interiorul CIA. De fapt, se pare c─â motivul real al demisiei ar fi fost ┼či un dezacord cu superiorii s─âi politici, legat de faptul c─â ├«┼či permisese s─â informeze c─â Iranul nu poseda, la acea dat─â, armament nuclear, ceea ce nu corespundea inten┼úiilor administra┼úiei SUA de a interveni ├«n aceast─â ┼úar─â care f─âcea parte din ÔÇ×axa r─âuluiÔÇŁ. Se pare c─â ├«nsu┼či pre┼čedintele Bush fusese implicat ├«n acest caz.

├Än tot cazul, Valerie Plame a deschis o ac┼úiune prin care ├«nvinov─â┼úeau de tr─âdare o serie de oficialit─â┼úi. Rezultatul:cel care contribuise la demascarea lui Plame, Libby, este condamnat la 30 de luni de ├«nchisoare ┼či o amend─â, iar fosta agent─â sub acoperire ├«┼či continu─â cariera, dar... ca scriitoare, public├ónd ├«n 2007 un volum din titlul c─âruia reiese c─â ea considera c─â fusese tr─âdat─â chiar de Casa Alb─â: FairGame:My Life as a Spy, My Betrayal by the White House. Dup─â acest volum, pentru care Plame a ├«ncasat o sum─â apreciabil─â, s-a turnat, ├«n 2010, pelicula ÔÇ×Fair GameÔÇŁ, cu Naomi Watts ╚Öi Sean Penn. Plame persevereaz─â ┼či public─â o serie de romane de spionaj, de unde se vede c─â ÔÇ×meseriaÔÇŁ de agent sub acoperire, ├«n afara unor riscuri, poate fi ┼či rentabil─â...

Riscurile meseriei

Principalele probleme, ÔÇ×riscuriÔÇŁ legate de activitatea agen┼úilor sub acoperire sunt legate, pe de o parte, de protejarea identit─â┼úii acestora, de-a lungul ├«ntregii lor activit─â┼úi, iar, pe de alta, de reintegrarea lor ├«n via┼úa normal─â.

Practica a ar─âtat c─â persoanele care ac┼úioneaz─â ca agen┼úi sub acoperire sunt supuse unor pericole majore legate mai ales de izolarea ├«n care trebuie s─â tr─âiasc─â uneori perioade ├«ndelungate, de pierderea identit─â┼úii pe care trebuie s─â o suporte, de ├«ntreruperea contactului cu mediul de origine, precum ┼či de unele situa┼úii neprev─âzute c─ârora trebuie s─â le fac─â fa┼ú─â prin proprie ini┼úiativ─â. Toate acestea pot genera o stare de stres, ceea ce poate duce la ac┼úiuni necontrolate, la recurgerea la alcool ╚Öi droguri. Practica a ar─âtat c─â exist─â ┼či pericolul defect─ârii, al trecerii agentului, din motive mai mult sau mai pu┼úin ideologice sau sentimentale, de partea cealalt─â, adic─â de colaborarea, integrarea ├«n organiza┼úiile, grupurile pe care ar fi trebuit s─â le spioneze. Au mai existat ┼či cazuri ├«n care, ca s─â scape de o asemenea presiune sau din calcule politice, unii agen┼úi sub acoperire s-au autodemascat.

Un r─âu necesar?

Se p─ârea c─â, ├«n condi┼úiile de transparen┼ú─â de dup─â ├«ncetarea R─âzboiului Rece, practica agen┼úilor sub acoperire putea intra ├«n desuetudine, ceea ce nu s-a ├«nt├ómplat, dovada indirect─â fiind aceea c─â, ├«n ultima perioad─â chiar, au fost deschise o serie de procese ├«mpotriva acelora care contribuiser─â la demascarea unor agen┼úi sub acoperire. Interesul de care se bucur─â ├«n continuare aceast─â tem─â alimenteaz─â o literatur─â bogat─â ┼či filme despre agen┼úii sub acoperire, cum este seria pentru televiziune produs─â ├«n 2010, intitulat─â ÔÇ×UndercoversÔÇŁ.

 Activitatea agen┼úilor sub acoperire, care presupune uneori spionarea nu numai a du┼čmanilor, ci ┼či a prietenilor, ├«i preocup─â pe speciali┼čtii domeniului informativ ├«n mod special, mai ales ├«n ultima vreme, c├ónd aceast─â metod─â a luat o amploare deosebit─â. Unii dintre autorii de volume publicate despre activitatea agen┼úilor sub acoperire ├«mp─ârt─â┼česc opinia dup─â care activitatea acestora, considerat─â ar fi indispensabil─â pentru activitatea agen┼úiilor/serviciilor de informa┼úii/contrainforma┼úii, poate fi considerat─â ÔÇ×un r─âu necesarÔÇŁ.

 Pe de alt─â parte, aspectul moral al activit─â┼úii acestora poate fi pus sub chiar semnul cuvintelor lui Oliver Cromwell:ÔÇ×Exist─â ocazii ├«n care unii oameni sunt chema┼úi s─â ├«ndeplineasc─â mari servicii care sunt exceptate (excused) de la legile comune ale moralit─â┼úiiÔÇŁ.

├Äntr-o contribu┼úie intitulat─â O filozofie repugnant─â. Etic─â, spionaj ┼či ac┼úiuni informative, specialistul David L. Perry consider─â c─â ÔÇ×op┼úiunile tragice sunt inevitabile ├«ntr-o oarecare m─âsur─â ├«n activit─â┼úile informative. Provocarea const─â ├«n gestionarea acestor opera┼úiuni ├«n moduri ├«n care s─â ┼úin─â seama de nenum─âratele probleme etice puse ├«n joc, ├«n scopul de a se evita apari┼úia unor tragediiÔÇŁ, ceea ce, s─â o recunoa┼čtem, nu s-a reu┼čit ├«ntotdeauna. ├Än tot cazul, trebuie s─â recunoa┼čtem c─â istoria activit─â┼úilor agen┼úilor sub acoperire r─âm├óne deschis─â, f─âr─â un sf├ór┼čit previzibil...

Bibliografie selectiv─â

Pflaum, Rosalynd, Talleyrand and His World, 2010

Lang, Jochen von, The Secretary. Martin Bormann:The Man Who Manipulated Hitler. New York:Random House, 1979

Hyv├Ąrinen, Pekka, The Man of Finland:Urho Kekkonen's Life, Helsinki: Werner S├Âderstr├Âm Publications Ltd., 2000

Pimlott, Ben, Harold Wilson, Harper Collins, 1992

Bondeson, Jan, Blood on the snow: The killing of Olof Palme, Cornell University Press, 2005

Coughlin, Con, Saddam: His Rise and Fall, Harper Perennial, 2005.

Dupuis, J├ęr├┤me; Pontaut Jean-Marie, Charles Hernu ├ętait un agent de l'Est, ├«n ÔÇ×L'ExpressÔÇŁ, 31 October 1996

Felix, Antonia, The Condoleezza Rice Story, Newmarket Press, 2002

Tanase, Stelian, Portretul unui spion, 13 ianuarie 2003, ÔÇ×Revista 22ÔÇŁ

Popescu, Alexandru, Dic┼úionar universal al spionilor, Ed. Meronia, Bucure┼čti, 2010

James Morton, The First Detective:The Life and Revolutionary Times of Vidocq, Ebury Press, 2011

G. Marx, Undercover:Police Surveillance In America, Berkeley, 1988

M. Girodo, Symptomatic reactions to undercover work, 1991

Tony Pfaff, ÔÇ×The Ethics of Espionage in the Modern AgeÔÇŁ, (http://isme.tamu.edu/JSCOPE02/Pfaff02.html)

Dr. David L. Perry, ÔÇ×Repugnant Philosophy:Ethics, Espionage, and Covert ActionÔÇŁ,  ÔÇ×Journal of Conflict StudiesÔÇŁ, 1995

Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt, Războiul tăcut. Introducere în universul informaţiilor secrete, Polirom, 2008