⬆

Foto sus: „Intrarea triumfală a armatei în București, 8 octombrie 1878”. Litografie-sepia, L. C. Zamarski, Wien, Editor F. Lachmann

Intrarea triumfală în Capitală a „bravei armatei române”, după Războiul de Independență

La 8 octombrie 1878 armata română, victorioasă în războiul ruso-turc care a adus României independența, și-a făcut intrarea triumfală în Capitală.

Momentul de puternică euforie civică a rămas mult timp în memoria bucureștenilor fiind descris în mod detaliat de Constantin Bacalbașa, contemporan evenimentului, în cartea sa, „Bucureștii de altădată”, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.

Programul acelei zile de duminică a început la ora 8 dimineața cu 21 de lovituri de tun, iar la ora 12 altețele regale ale României, Carol I și Elisabeta, au ajuns în mijlocul trupelor, la Băneasa, unde fuseseră depuse trofeele luate de la inamic.

După oficierea serviciului divin de către mitropolitul primat Calinic Miclescu, Carol I, în fruntea armatei române, a trecut pe sub arcul de triumf ridicat la intrarea pe șoseaua Kiseleff – unde fuseseră amenajate tribune pentru corpul diplomatic, autoritățile înalte și personalitățile vremii – și a intrat în Capitală, fiind întâmpinat de către primarul Bucureștiului, I. Procop Dumitrescu, şi delegaţiunile județelor şi comunelor. Defilarea condusă de Domn a continuat apoi spre Piața Teatrului într-o atmosferă entuziastă, însoțită de muzica regimentelor militare.

Potrivit relatării lui Constantin Bacalbașa, „tunurile luate trofee aveau ghirlante de stejar cu inscripţia bătăliei unde au fost cucerite. Tot orașul era bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României așa că pe Podul Mogoșoaiei nu se mai putea circula. Niciodată Bucureștii nu au avut un atât de sărbătoresc aspect. Seara, iluminaţiune din belșug. Cu acest prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoşoaiei a luat numele de calea Victoriei; strada Târgoviștei, calea Rahovei. Podul de pământ, calea Plevnei; strada Craiovei, calea Rahovei; actuală stradă Clemenceau care nu avea nume, strada Corăbiei; strada Germană, strada Smârdan. Arcul de triumf s'a ridicat la rondul al 2-lea de la Şosea. Pe capitel, sub statuia Victoriei, era inscripţia «Apărătorilor Independenţei», apoi dedesubt: «Orașul București». Mai jos de o parte și de alta numele: Griviţa, Opanez, Plevna, Rahova, Arcer-Palanka, Lom-Palanka, Smârdan, Vidin. Dedesubt datele bătăliilor. De o parte şi de alta, între două colonade, literele MM. LL. Regale Domnul şi Doamna și faima cu trâmbița ei.”

Vă invităm să intrați în culisele acestui moment istoric prin răsfoirea virtuală a unor documente referitoare la organizarea sa, păstrate la Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale, în fondul Serviciul Municipiului București (foto jos).

Printre documentele selectate se numără atât corespondență referitoare la organizarea unui spectacol la Teatrul Național sau la donațiile unor întreprinzători particulari pentru „brava armată română” în acea zi de sărbătoare (80 de vedre de bere din partea W. H. Oppler, 5000 de pachete de tutun din partea comunității israelite ale templului Coral), cât și invitațiile adresate de Primărie oficialităților, școlilor, delegaților „culorilor” (sectoarelor de astăzi), foștilor staroști „de corporațiuni”, dar și cetățenilor Capitalei de a participa la defilare, mai ales că „orașul București nu a văzut de trei secole o intrare triumfală a oștirilor române.”

Pe platforma descopera.arhivelenationale.ro găsiți inventarele fondului Primăria Municipiului București, accesibil cercetătorilor la sala de studiu a Serviciului Municipiului București al Arhivelor Naționale.

_{Foto sus: Foto sus: „Intrarea triumfală a armatei în București, 8 octombrie 1878”. Litografie-sepia, L. C. Zamarski, Wien, Editor F. Lachmann (© Colecția Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”)}