Inflația din anii ’90 în România – istoria unui dezechilibru economic

La începutul anilor '90, România a fost afectată de una dintre cele mai grave crize monetare din istoria sa modernă: inflația anuală a explodat la peste 300%, iar prețurile se dublau lunar.

Economia de piață era la început, instituțiile nu aveau instrumente pentru stabilitate, iar moneda - complet devalorizată. În acest context, oamenii încercau orice variantă de a-și salva banii: vindeau cât de repede puteau, cumpărau valută, terenuri, echipament, sau se aruncau în scheme speculative precum schema piramidală Caritas.

Astăzi, inflația de circa 5% pare controlabilă, dar memoria colectivă a perioadei extrem de volatile ne amintește cât de fragilă poate fi valoarea banilor. Este o oportunitate de a reflecta la cum instrumentele financiare moderne - inclusiv creditul de nevoi personale, accesibil digital - oferă o alternativă sigură celor care se confruntă cu surprize economice.

Contextul anilor '90: între tranziție și haos

După 1989, tranziția rapidă de la economia administrată la cea de piață a dus la liberalizarea prețurilor. Dar această liberalizare necontrolată a provocat inflația galopantă. Salariile și pensiile nu țineau pasul cu creșterea prețurilor. Oamenii, lipsiți de educație financiară și încredere în instituții, se grăbeau să folosească sau să reinvestească orice bani primeau. Tarifele transportului, curentului electric, alimentelor și utilităților deveniseră imposibil de anticipat.

Mai mult, zona politică nu reușea să pună ordine în deficitele fiscale, iar BNR nu dispunea de instrumente de politică monetară puternice. Lipsa unei autorități credibile în planificarea financiară a agravat criza, iar viziunea pe termen lung lipsea.

Oamenii în mijlocul crizei: între frică și speranță

Frica a fost motorul principal al deciziilor economice:

• Mulți au încercat să transforme leii în valută imediat ce primeau salariul, în speranța că schimburile valutare îi vor salva.
• Unii au cumpărat bunuri de uz durabil (mobilă, electrocasnice), sperând să le folosească pe termen lung.
• Schemele precum Caritas au atras mii de oameni cu iluzia de profit rapid…multe persoane au pierdut tot.

• Cei care au avut posibilitate financiară și știau cum funcționează inflația au investit în bunuri imobile, precum apartamente sau terenuri, profitând de inflația galopantă.

Aceste practici arată disperare: atunci inflația era suficient de rapidă să facă economisirea improbabilă iar oamenii erau prinși între speranțe și incertitudini totale.

Inflația moderată de astăzi: o realitate mult mai calmă, dar plină de semnale

În 2014, inflația a fost de doar 0,83% - atât de scăzută încât ajustarea scăzută a prețurilor devenise un risc în sine. Astăzi, cu circa 5% inflație, avem un nivel moderat, dar semnalele de avertizare nu lipsesc:

• Creșterea costului vieții rămâne simțită în utilități, chirii și alimente.
• BNR poate interveni, dar deciziile fiscale și politice sunt determinante.
• Economiile populației trebuie gestionate cu prudență, iar accesul la finanțare modernă e esențial în situații de urgență.

Lecții esențiale pentru prezent și viitor

1. Provizia de instrumente financiare: astăzi avem acces la soluții sigure, reglementate - de exemplu, creditul de nevoi personale, care poate ajuta în momente de criză fără riscuri speculative.
2. Educația financiară: amintirea episoadelor Caritas și a haosului inflaționist trebuie să ne ghideze spre decizii prudente.
3. Transparență financiară: în locul promisiunilor vagi din trecut, astăzi ai instrumente precum 123Credit.ro, care îți arată clar și fără ambiguități cât te costă un credit și ce primești în schimb.
4. Politici economice proactive: factorii de decizie trebuie să adopte măsuri prudente, evitând recurența unor dezechilibre care să demoralizeze din nou economia.

Lecția economică a unei generații

Inflația accelerată din anii ’90 a fost o lecție dură despre fragilitatea încrederii monetare. Astăzi, cu un context mult mai stabil, orice tip de credit oferit în mod transparent poate fi un instrument de protecție financiară. Nu mai trăim vremuri în care randamentul inflației “înghițea” banii, dar încă avem de învățat cum să gestionăm resursele cu înțelepciune, mai ales studiind ce s-a întâmplat atunci când economia a fost în derivă. Astfel, beneficiem de confortul stabilității monetare și de acces rapid la finanțare responsabilă - lecții pe care trebuie să le aplicăm acum, nu mai târziu.