Inaugurarea Arcului de Triumf din București, la o zi după încoronarea de la Alba Iulia
Anul 1922 a avut profunde semnificații pentru istoria neamului Românesc, pentru că a avut loc încoronarea de la Alba-Iulia a primilor suverani ai României reîntregite.
Cu toate că încă din 1920 comisia pentru organizarea serbărilor încoronării a decis ridicarea a doua clădiri monument, Arcul de Triumf la București și Catedrala Reîntregirii Neamului la Alba Iulia, timpul scurt avut la dispoziție pentru realizarea monumentului Bucureștean a făcut să se opteze pentru încredințarea directă a comenzii unui singur arhitect, Petre Antonescu, se notează pe pagina de Facebook Arcul de Triumf.
Construcția în două etape
Tot sub presiunea timpului, ,,Comisiunea Inaugurării", la cererea lui Petre Antonescu, a hotărât ca execuția să aibă doar parțial un caracter definitiv, practic punerea în operă urmând să se facă în două etape.
În cadrul etapei inițiale construcția era din beton armat și cărămidă, îmbrăcată (provizoriu) cu elemente de stucatură pe schelet din lemn, având soclul din granit de Deva.
Statuile și decorațiunile pilonilor
Cei patru piloni ai monumentului erau decorați la bază cu patru perechi de statui, din ipsos patinat, înalte de 5,50 m.
Primul grup dinspre fațada nordică, avea în componență ostașul roman, realizat de Frederik Storck și ostașul dac, realizat de Oscar Späthe. Aceste două personaje erau plasate în mijlocul unor trofee de luptă specifice epocii: berbece, scuturi, săbii, platoșe de zale ș.a. Grupului statuar îi era alăturat un text al lui Vasile Pârvan, care definea această pagină din istoria țării.
La celălalt pilon nordic se aflau ostașul lui Mircea cel Bătrân, realizat de Corneliu Medrea și ostașul lui Ștefan cel Mare, realizat de Dimitrie Paciurea; lor Ii se adăuga un text scris de Dimitrie Onciul.
Fațada dinspre Sud avea amplasat la piciorul stâng grupul evocând pe ostașul lui Mihai Viteazul, realizat de Alexandru Severin și pandurul lui Tudor Vladimirescu, realizat de Ion Jalea, completat de un text al lui Dimitrie Onciul.
La piciorul drept al arcului erau plasați Dorobanțul Independenței, realizat de loan Iordănescu și Ostașul Unirii, realizat de Dumitru Mățăoanu.
Statuile care încadrau steme și trofee de epocă, erau însoțite de o serie de date care reprezentau repere de seamă în istoria neamului: 101 (primul război daco-roman), 107 (cucerirea și colonizarea Daciei), 1394 (bătălia de la Rovine), 1475 (bătălia de la Vaslui), 1601 (uciderea lui Mihai Viteazul), 1821 (revoluția lui Tudor Vladimirescu), 1877 (Independența), 1916 (intrarea României în război).
Textele și inscripțiile memoriale
Pe frizele de deasupra deschiderii centrale erau trecute cuvintele lui Nicolae Iorga, care se vor regăsi și pe Arcul din etapa definitivă (1936).
Deasupra grupurilor statuare, pe cele doua fațade, de nord și de sud, erau săpate cuvintele: ,,Regelui glorie”, în stânga și ,,Eroilor glorie”, în dreapta. Cheia arcadei era marcată de două coroane regale din bronz aurit, placate fiecare pe câte o față a monumentului.
Fațadele laterale prezentau proclamațiile Regelui Ferdinand date cu ocazia intrării României în război (la est) și al încoronării de la Alba Iulia (la vest).
Efigiile și victoriile militare
La baza arcadei, deasupra trecerilor laterale, erau amplasate efigiile regelui Ferdinand și reginei Maria, realizate de Alexandru Călinescu.
Deasupra efigiilor, sub boltă, erau trecute Iocalitățile unde ostașii români și-au dovedit vitejia: Mărășesti, Plevna, Guruslău, Șelimbăr, Călugăreni, Rovine, Baia, Rahova, Valea Albă, Mărăști.
Accesul și interiorul
Accesul era asigurat la fiecare picior al Arcului prin uși laterale. Scările din beton, cu 164 de trepte, duceau spre terasă.
Încă din această fază provizorie a execuției se deduce intenția de a da interiorului monumentului o funcționalitate publică.
Trebuie menționat că provizoratul lucrărilor de artă plasate în exteriorul Arcului urma să înceteze, în anul 1932, fiind preconizată transpunerea în material definitiv a sculpturilor și refacerea cu piatră a învelișului monumentului.
Inaugurarea din 16 octombrie 1922
La 16 octombrie 1922, la o zi după ceremonia încoronării regelui Ferdinand în Catedrala de la Alba Iulia, Arcul de Triumf a fost inaugurat. Pe sub el au trecut cortegiul regal, reprezentanții unor state europene de veche tradiție sau care își câștigaseră independența de curând, unități militare și cortegii alegorice.
Cel puțin până la această dată, monumentul și felul cum fusese conceput și realizat își îndeplinise menirea de a fi un reper de neuitat în cadrul festivităților anului 1922.
Foto sus: Trecerea cortegiului regal pe sub Arcul de Triumf la 16 octombrie 1922 (© Facebook / Arcul de Triumf)
Mai multe pentru tine...
