În România a existat oficial „Regiunea Autonomă Maghiară“. Experimentul a fost impus de Stalin şi a durat 16 ani
Între anii 1952 – 1968, în centrul României a existat o regiune autonomă maghiară, înfiinţată după model sovietic. A fost un experiment impus de dictatorul sovietic Stalin la presiunea liderilor comunişti de la Budapesta. Regimul din România s-a folosit de această situaţie pentru a încerca să rezolve problema maghiară din Transilvania.
În 1950, în România a avut loc prima reorganizare administrativă postbelică după modelul sovietic. Astfel, cele 58 de judeţe au fost transformate în 28 de regiuni şi 177 de raioane. Doi ani mai târziu, în urma modificării legii, are loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia prin comasarea a zece raioane din fostele regiuni Mureş şi Stalin, se înfiinţează Regiunea Autonomă Maghiară. Decizia a venit ca urmare a unei constituţii impuse de la Moscova, dictatorul Stalin cedând presiunilor venite de la Budapesta.
Regiunea Autonomă Maghiară a existat în forma respectivă până în anul 1960. Reşedinţa regiunii a fost la Târgu Mureş, iar teritoriul său cuprindea o suprafaţă similară cu cea a actualelor judeţe Covasna şi Harghita, precum şi partea de est a judeţului Mureş. Regiunea avea aproximativ 13.550 km² şi o populaţie de cca. 730.000 locuitori în special de etnie maghiară. Limbile oficiale ale regiunii au fost româna şi maghiara. Bazat pe recensământul din 1956, 77, 3% din populaţie erau maghiari (secui), 20, 1% români, 1, 5% rromi, 0, 4% germani şi 0, 4% evrei.
