Hurezi, m─ân─âstirea care a ╚Ťinut piept timpului jpeg

Hurezi, m─ân─âstirea care a ╚Ťinut piept timpului

­čôü Patrimoniu
Autor: Alina Iancu

├Änscris─â ├«n 1993 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, M─ân─âstirea Hurezi constituie cel mai reprezentativ complex de arhitectur─â medieval─â din Rom├ónia, uimind prin specificul, bog─â╚Ťia ╚Öi originalitatea sa. A╚Öez─âm├óntul monahal s-a f─âcut remarcat ├«n Balcani ┼či ├«n ├«ntreaga Europ─â prin ┼čcoala de pictur─â iconografic─â ┼či mural─â care a func╚Ťionat ├«n acest loc ├«ncep├ónd cu secolul al XVII-lea, dar ╚Öi prin prezen╚Ťa c─ârturarilor ce se adunaser─â la ╚Öcoala de copi╚Öti a m─ân─âstirii.

M─ân─âstirea a fost construit─â pe parcursul uneia dintre cele mai ├«ndelungate domnii din ┼óara Rom├óneasc─â, aceea a lui Constantin Br├óncoveanu, care a ├«nsumat mai bine de dou─â decenii ╚Öi jum─âtate, timp ├«n care ├«ntreaga regiune a cunoscut o perioad─â de pace ┼či de ├«nflorire cultural─â, dar ╚Öi o dezvoltare intens─â a vie┼úii spirituale. ├Än r├óndurile care urmeaz─â vom afla istoria fascinant─â a acestui deosebit obiectiv cultural, care r─âm├óne una dintre cele mai fabuloase destina╚Ťii turistice din zona cunoscut─â sub denumirea de ÔÇ×Oltenia de sub munteÔÇŁ. Ce o face at├ót de valoroas─â ╚Öi de special─â, cum a f─âcut fa╚Ť─â vitregiei timpului ╚Öi mai ales ce bijuterii de patrimoniu ad─âposte╚Öte ├«n prezent M─ân─âstirea Hurezi?  

Complexul monastic de la Horezu cuprinde una dintre cele mai spectaculoase m─ân─âstiri medievale din nordul provinciei Oltenia, fiind localizat ├«n idilica depresiune subcarpatic─â Hurezu, ├«ntre localit─â╚Ťile Romanii de Jos ╚Öi Romanii de Sus. M─ân─âstirea este amplasat─â pe malul st├óng al V─âii Romanilor, la poalele Mun╚Ťilor C─âp─â╚Ť├ónii, fiind pozi╚Ťionat─â la 570 de metri altitudine, fiind m─ârginit─â la est de Valea lui Neag ╚Öi de Coasta M─ân─âstirii.

Hurezi 467813903 jpg jpeg

Istoria acestui monument nepre┼úuit ├«ncepe ├«n ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, atunci c├ónd ctitorul, domnitorul Constantin Br├óncoveanu, a ├«ncredin╚Ťat supravegherea construirii edificiului v─ârului s─âu primar, pe nume P├órvu Cantacuzino, care ocupa scaunul de mare stolnic, fiind ├«n acela╚Öi timp arhitect ╚Öi pictor de biserici. Dup─â decesul lui P├órvu Cantacuzino, gestionarea lucr─ârilor a fost preluat─â de c─âtre Cernica ╚śtirbei, fost mare arma╚Ö. Locul ales pentru ctitorie se afla pe o proprietate cump─ârat─â de domnitor ├«n vremea c├ónd de╚Ťinea dreg─âtoria de Mare Sp─âtar, acolo fiind ╚Öi un schit ├«nchinat Sf├óntului Ioan Botez─âtorul, ├«n─âl╚Ťat ├«ntr-un loc despre care s-a spus c─â doar huhurezii nocturni ├«i tulburau lini╚Ötea. De altfel, conform unei legende locale, tocmai aceste p─âs─âri ar fi dat ╚Öi toponimia locului. 

Construirea m─ân─âstirii a ├«nceput ├«n 1690 ╚Öi a durat p├ón─â ├«n 1697, fiind ini╚Ťial m─ân─âstire de c─âlug─âri. ├Än anul 1694 a fost finalizat─â ╚Öi pictura bisericii, realizat─â de me╚Öterii greci ╚Öi rom├óni Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe ╚Öi Ioachim. Printre cei mai importan╚Ťi me╚Öteri care s-au ocupat de ridicarea l─âca┼čului de cult se mai num─âr─â v─âtaful Manea (v─âtaful zidarilor), lemnarul Istrate si pietrarul Vucasin Caragea, to╚Ťi trei picta╚Ťi pe peretele pridvorului bisericii mari.

Tot ├«n pridvorul bisericii sunt picta╚Ťi ╚Öi cei care au contribuit la ridicarea m─ân─âstirii. Ctitorul Constantin Br├óncoveanu ╚Öi rudele sale sunt reprezenta╚Ťi pe peretele de r─âs─ârit, ├«n tinda bisericii, ├«n timp ce boierii Br├óncoveni sunt pe peretele de la apus al tindei bisericii, ├«n dreapta, iar boierii Cantacuzini apar picta┼úi pe peretele de la apus al tindei, ├«n st├ónga. Un loc special a fost rezervat membrilor ├«ncorona╚Ťi ai ambelor familii boiere╚Öti, al─âturi de care se afl─â P├órvu Cantacuzino ╚Öi Ioan Arhimandritul, care au avut ┼či ei o contribu┼úie deosebit─â ├«n ├«n─âl╚Ťarea m─ân─âstirii. 

Pe parcursul timpului, complexul monahal a beneficiat de numeroase lucr─âri de extindere. Primele de acest fel au avut loc ├«n 1734-1735, atunci c├ónd m─ân─âstirea era condus─â de c─âtre stare╚Ťul Dionisie B─âl─âcescu. Dar istoria m─ân─âstirii cuprinde ╚Öi evenimente turbulente. Astfel, m─ân─âstirea a fost afectat─â ├«n urma cutremurului din 1738, dup─â ce deja fusese avariat─â pe parcursul r─âzboaielor turco-austriece ╚Öi ruso-turce din 1716-1718 (c├ónd au fost afectate curtinele) ╚Öi ├«ntre 1787-1789 (ocazie cu care au fost afectate ╚Öi numeroase cl─âdiri, precum aba╚Ťia, camera de oaspe╚Ťi, capela-infirmerie). Ulterior, marele ban Grigore Br├óncoveanu, str─ânepotul domnitorului, a ├«ntreprins repara╚Ťiile necesare ╚Öi unele lucr─âri de extindere a ansamblului, iar ├«n 1827 a fost ├«nlocuit acoperi╚Öul m─ân─âstirii, modific─ârile fiind continuate de c─âtre stare╚Ťul Hrisant ├«ntre 1829 ╚Öi 1854.  

Rânduri, rânduri de coloane realizate în stil brâncovenesc, bijuterii ale complexului monahal Hurezi

Hurezi GettyImages 629401069 jpg jpeg

├Än prima jum─âtate a secolului al XIX-lea la Hurezi s-au f─âcut lucr─âri ├«n spiritul arhitecturii neoclasice. Printre acestea pot fi amintite ├«n─âl┼úarea turnului-clopotni┼ú─â, construirea de noi foi┼čoare, extinderea Casei Domne┼čti c─âtre sud cu o anex─â. Mai mult, ├«n exteriorul incintei principale a fost ad─âugat─â ├«n col┼úul sud-vestic o cl─âdire etajat─â cu rol de spital. ├Än 1838 a fost construit─â f├ónt├óna. Dup─â aceste importante modific─âri, m─ân─âstirea apare ├«n toat─â splendoarea ├«ntr-o acuarel─â semnat─â de renumitul arhitect Johann Freywald, pictat─â ├«n 1850. Un alt eveniment important este reprezentat de transformarea m─ân─âstirii din a╚Öez─âm├ónt de c─âlug─âri ├«n m─ân─âstire de maici, transformare care a avut loc ├«n 1862.

Restaurarea, secretul unei vie╚Ťi ├«ndelungate

Ca repere importante ├«n istoria complexului monahal mai pot fi men╚Ťionate restaur─ârile din secolul XX. ├Äntre anii 1907-1912 a ├«nceput un important proces de restaurare, la ini╚Ťiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucr─ârile au fost coordonate de c─âtre arhitec╚Ťii Nicolae Ghika-Bude╚Öti ╚Öi  Ioan Traianescu. Acestei etape de restaur─âri i se datoreaz─â ├«nl─âturarea modific─ârilor ├«n stil clasicist realizate ├«n prima jum─âtate a secolului al XIX-lea, descrise mai sus. Mai precis, se intervine asupra st─âre╚Ťiei, sunt modificate casele egumene╚Öti ╚Öi sala de mese, este desfiin╚Ťat foi╚Öorul Hrisant, de factur─â clasicist─â, care fusese ridicat simetric foi╚Öorului lui Dionisie ╚Öi se restaureaz─â diverse alte elemente arhitecturale avariate ├«n timp. 

Acum este momentul ├«n care arhitectul Ioan Traianescu realizeaz─â o serie de relevee ale incintei m─ân─âstire╚Öti, ale bisericii mari, ale bolni╚Ťei ╚Öi schiturilor. Chiliile schitului Sfin╚Ťii Apostoli au fost restaurate ├«ntre 1952 ┼či 1953, iar schitul abandonat Sf├óntul ╚śtefan a fost restaurat ├«n 1952. ├Än cea de-a doua jum─âtate a secolului XX, restaur─ârile au fost reluate, sub coordonarea arhitectului ╚śtefan Bal╚Ö, din ordinul Direc╚Ťiei Monumentelor Istorice (1957-1974). Restaurarea picturii marii biserici a debutat ├«n anul 1995. ├Än urma tuturor interven╚Ťiilor menite s─â repare distrugerile survenite peste secole, M─ân─âstirea Hurezi este considerat─â cel mai bine p─âstrat─â m─ân─âstire apar╚Ťin├ónd artei br├óncovene╚Öti.

Arhitectură medievală cât cuprinzi cu ochii

Complexul m─ân─âstiresc de la Horezu este considerat a fi cel mai vast ansamblu de arhitectur─â medieval─â din ╚Üara Rom├óneasc─â, fiind format din m─ân─âstirea propriu-zis─â, biserica bolni╚Ťei ÔÇô ctitorit─â de Doamna Maria, so╚Ťia lui Constantin Br├óncoveanu, ridicat─â la 1696 ╚Öi zugr─âvit─â de Preda Nicolae ╚Öi de Ianache ÔÇô, Schitul Sfin╚Ťilor Apostoli, pozi╚Ťionat la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele stare╚Ť Ioan Arhimandritul ├«n 1698 ╚Öi zugr─âvit de Iosif ╚Öi Ioan ├«n 1700, ╚Öi Schitul Sf├óntul ╚śtefan, ridicat la 1703 ╚Öi zugr─âvit de Ianache, Istrate ╚Öi Harinte. Acestora li se adaug─â diverse alte construc╚Ťii ╚Öi anexe.

Mănăstirea Hurezi a fost prevăzută cu două incinte. Cea exterioară este impresionantă și constă în ziduri solide construite din cărămidă, având o primă poartă de acces și o clădire cu etaj. A doua incintă are formă dreptunghiulară și este închisă pe trei laturi cu clădiri, având parter și etaj. Asemeni multor mănăstiri cu incintă, latura de răsărit se încheie cu un zid înalt.

Biserica mare este localizat─â la mijlocul celei de-a doua incinte ╚Öi este lung─â de 32 de metri ┼či ├«nalt─â de 14 metri. Aceast─â biseric─â este considerat─â o interpretare simplificat─â a bisericii episcopale de la Curtea de Arge┼č, cu plan treflat ╚Öi ├«mp─âr╚Ťire clasic─â: altar, naos, pronaos ┼či pridvor.

Paraclisul m─ân─âstirii, ridicat ├«n 1697, este pozi╚Ťionat la mijlocul laturii de apus a incintei, ├«n fa╚Ťa bisericii. Planul lui const─â dintr-un naos p─âtrat, dominat de o turl─â octogonal─â, prev─âzut─â cu opt ferestre, ╚Öi dintr-un altar semicircular. Superba fresc─â ce ├«mpodobe╚Öte m─ân─âstirea, realizat─â ├«n anii 1705-1706, se p─âstreaz─â ├«ntr-o stare bun─â ╚Öi ├«n prezent, fiind opera zugravilor Preda ╚Öi Marin. Sub paraclis, la parter, se afl─â trapeza, adic─â sala de mese a m─ân─âstirii, frumos boltit─â printr-o calot─â sferic─â, sprijinit─â pe arcuri joase ╚Öi puternice. Este de remarcat c─â aceasta este unica trapez─â care a p─âstrat pictura original─â de pe tot teritoriul ╚Ť─ârii noastre. 

Mănăstirea Hurezi nu impresionează doar prin arhitectura inconfundabilă, ci și prin frescele din interior

Hurezi GettyImages 956927132 jpg jpeg

Bolni╚Ťa, ctitorit─â de c─âtre Doamna Maria, a fost construit─â ├«n afara zidurilor ├«nalte ale m─ân─âstirii, pe latura de est. Aceast─â cl─âdire face parte dintr-un ansamblu care mai cuprindea un foi╚Öor pozi╚Ťionat la sud-vest de incint─â ╚Öi chiliile, care ├«n prezent sunt ├«n ruin─â. Al─âturi de acestea se afl─â cimitirul. Lucr─ârile din acest punct au fost coordonate de c─âtre stare╚Ťul m─ân─âstirii de la acea vreme, Arhimandritul Ioan, desf─â╚Öur├óndu-se ├«ntre anii 1696 ┼či 1699. Me╚Öterii-pictori care au decorat biserica sunt men╚Ťiona╚Ťi ├«n chenarul din naos, aflat deasupra u╚Öii de intrare, sub numele de Preda, Nicolae ╚Öi Efrem. Ca structur─â, biserica bolni╚Ťei este lipsit─â de pronaos, av├ónd un altar semicircular, naos ╚Öi pridvor. Mai mult, pe cele dou─â laturi de nord ╚Öi de sud se afl─â proscomidiarul ╚Öi diaconiconul, destinate p─âstr─ârii ve╚Ömintelor liturgice ╚Öi darurilor pe care le aduc credincio╚Öii la Sf├ónta Liturghie.

Schitul Sfin╚Ťilor Apostoli, ridicat ├«n 1698 ╚Öi pictat ├«n 1700 de c─âtre ierodiaconul Iosif ╚Öi de Ion, se afl─â la 500 de metri spre dealul de la nord de M─ân─âstirea Hurezi. Construirea acestui schit i se datoreaz─â lui Ioan Arhimandritul. 

Schitul Sf├óntul ┼×tefan se afl─â ├«n apropierea M─ân─âstirii Hurezi, ├«n partea de apus a complexului monahal, ├«ntr-o poian─â, ├«n satul Romanii de Jos, din jude┼úul V├ólcea. Monumentul a fost construit ├«n anul 1703, de c─âtre fiul cel mare al domnitorului, ╚śtefan Br├óncoveanu. ├Än compara╚Ťie cu celelalte l─âca╚Öuri de cult din Hurezi, Schitul Sf├óntului ╚śtefan nu are pridvor. ├Än prezent a mai r─âmas ├«n picioare biserica br├óncoveneasc─â, zugr─âvit─â ├«n fresc─â de c─âtre zugravii Ianache, Istrate ╚Öi Hranite. Din p─âcate, clopotni╚Ťa, zidul ├«mprejmuitor ╚Öi cl─âdirile monahale nu au supravie╚Ťuit timpului.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×├Än numele Br├óncovenilor. M─ân─âstirea HureziÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 34 al revistei Historia Special, disponibil ├«n format digital, pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum