Guvernarea liberal─â 1907 ÔÇô 1910 jpeg

Guvernarea liberal─â 1907 ÔÇô 1910

O privire retrospectiv─â asupra evolu╚Ťiei economice ╚Öi sociale a Rom├óniei la ├«nceputul secolului al XX-lea ne pune ├«n fa╚Ť─â imaginea unei ╚Ť─âri ce a cunoscut ├«nsemnate transform─âri ├«ntr-un timp istoric scurt. Este o realitate care vizeaz─â cu prec─âdere lumea or─â╚Öeneasc─â, procesul de modernizare afect├ónd ├«ntr-o m─âsur─â mai redus─â lumea satelor [1].

Rom├ónia s-a dezvoltat ├«ntr-un ritm rapid, dar inegal ╚Öi neuniform. Progresul era sus╚Ťinut ├«n mare parte de veniturile rezultate ├«n urma exporturilor cu caracter agricol, precum ╚Öi de investi╚Ťiile de capital str─âin. Prin institu╚Ťionalizarea organismelor economiei na╚Ťionale au fost realizate importante obiective economice, sociale ╚Öi politice de interes general [2], statul juc├ónd rolul de coordonator. Cu intrarea ├«n veacul al XX-lea, regatul rom├ón a c─âp─âtat tot mai vizibil un aspect european modern [3]. 

Agricultura

Principal sector economic al ╚Ť─ârii ╚Öi mo╚Ötenitoare a unei dispropor╚Ťionate structuri de proprietate funciar─â, agricultura ├«ngloba peste 80% din popula╚Ťia activ─â, dovedindu-se cel mai dificil de modernizat. Marea r─âscoal─â din anul 1907 a scos ├«n eviden╚Ť─â contradic╚Ťiile evolu╚Ťiei societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Partidul Na╚Ťional Liberal, ├«n r─âstimpul guvern─ârii din anii ce au urmat, a procedat la o serie de reforme menite s─â amelioreze starea de mizerie a unei p─âr╚Ťi a ╚Ť─âr─ânimii ╚Öi s─â ├«nl─âture cele mai grave abuzuri din domeniul rela╚Ťiilor agrare [4].

├Än discursul sus╚Ťinut la ├«ntrunirea P.N.L. din 6 mai 1907, Ion I. C. Br─âtianu, pe atunci ministru de interne anun╚Ťa ÔÇ×ca prim─â sarcin─â misiunea [...] de a asigura ╚Ť─âranilor dreptate, o bun─â administra╚ŤiuneÔÇŁ ╚Öi necesitatea unui ÔÇ×complex de m─âsuri cu caracter economic ╚Öi culturalÔÇŁ [5]. Con╚Ötient de faptul c─â sarcina asumat─â ÔÇ×este foarte greaÔÇŁ ╚Öi f─âc├ónd apel la sprijinul ÔÇ×tuturor rom├ónilor cu con╚Ötiin╚Ťa de condi╚Ťiunile de via╚Ť─â ale neamuluiÔÇŁ [6], omul politic a urm─ârit ├«ndeplinirea ÔÇ×opereiÔÇŁ de-a lungul perioadei de exercitare a func╚Ťiei de prim-ministru.

├Än cadrul legisla╚Ťiei agrare liberale ce a contribuit la o mai rapid─â dezvoltare a capitalismului ├«n mediul rural, un rol important a revenit legii pentru ├«nvoielile agricole (23 decembrie 1907). Printre prevederile ei se aflau interzicerea arendei ├«n munc─â ╚Öi dijmei la tarla, constituirea islazurilor comunale, stabilirea suprafe╚Ťei maxime ce putea fi arendat─â ╚Ť─âranilor ╚Öi minimul retribu╚Ťiei. Se avea ├«n vedere ├«ncheierea de contracte scrise ca baz─â a rela╚Ťiilor dintre ╚Ť─ârani ╚Öi arenda╚Öi, reglementarea ╚Öi u╚Öurarea accesului la islaz a vitelor micilor agricultori. Datele statistice relev─â efectul favorabil al aplic─ârii sus-numitei legi ce a asigurat an de an extinderea suprafe╚Ťelor arendate ╚Ť─âranilor. Astfel, ├«n Boto╚Öani, jude╚Ť ce fusese confruntat cu condi╚Ťii ap─âs─âtoare de acces la p─âm├óntul de cultur─â ╚Öi unde izbucnise marea r─âscoal─â, de la 13.689 ha arendate ├«n 1908, suprafa╚Ťa a sporit la 21.311 ha ├«n 1909 ╚Öi 25.578 ha ├«n 1910 [7].

Se ├«nregistra practic aproape o dublare a p─âm├ónturilor arendate ├«n cele trei forme principale: ÔÇ×├«n bani pentru cultur─âÔÇŁ, ÔÇ×├«n dijm─â pentru cultur─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×pentru p─â╚Öune cu hectarulÔÇŁ. Totodat─â, num─ârul locuitorilor ├«nvoi╚Ťi pe baz─â de contracte scrise a crescut ├«n acela╚Öi interval de cca 4 ori, de la 4.578 ├«n 1908, la 14.687 ├«n 1909 ╚Öi 19.408 ├«n 1910 [8]. Suprafa╚Ťa medie la care avea acces un ╚Ť─âran ├«nvoit a ├«nregistrat ├«ns─â o diminuare de la 3 ha (1908) la 1,45 ha (1909), respectiv 1,31 ha (1910), situa╚Ťie ce sublinia necesitatea ├«nf─âptuirii unei noi reforme agrare. Cel mai ├«nsemnat spor a fost ├«nregistrat la nivelul contractelor scrise ├«ncheiate, al c─âror num─âr a crescut de cca 6 ori, de la 34 (1908) la 224 (1910) [9].  

Fenomenul organiz─ârii ╚Ť─âranilor ├«n ob╚Öti ╚Öi alte forme asociative cu scop lucrativ a luat av├ónt. Numai ├«n jude╚Ťul Ia╚Öi s-au ├«nfiin╚Ťat 11 ob╚Öti s─âte╚Öti (din care 9 au luat mo╚Öii ├«n arend─â, alte dou─â se aflau ├«n tratative), o cooperativ─â de brut─ârie ╚Öi 3 magazii de consum [10]. ├Än scopul ├«mbun─ât─â╚Ťirii sectorului zootehnic, ├«n Ilfov au fost distribui╚Ťi reproduc─âtori selec╚Ťiona╚Ťi pentru mont─â (58 de tauri, 20 arm─âsari, un vier), ├«n cele 10 sta╚Ťiuni din jude╚Ť. Totodat─â, ├«n jude╚Ťul R├ómnicu S─ârat s-au organizat ├«n anii 1909 ╚Öi 1910 expozi╚Ťii cu acordare de premii s─âtenilor cresc─âtori pentru ameliorarea calit─â╚Ťii vitelor domestice [11].

├Än anul 1910 din ├«ntinderea total─â cultivabil─â a ╚Ť─ârii de 7.826.796 ha, 4.628.706 ha (59%) erau utilizate de ╚Ť─ârani ╚Öi 3.198.090 ha (41%) de marii cultivatori. Mica proprietate ╚Ť─âr─âneasc─â p├ón─â la 10 ha m─âsura 3.153.645 ha, iar cea cuprins─â ├«ntre 10 ╚Öi 20 ha ├«nc─â 347.976 ha. Practiv cele 3.501.621 ha nu era ├«ndestul─âtoare pentru asigurarea traiului zilnic al ╚Ť─âr─ânimii rom├óne ╚Öi, sub diferite forme, aceasta arendase de la marea proprietate ├«nc─â 1.127.085 ha. Din aceast─â suprafa╚Ť─â, la nivelul ├«ntregii ╚Ť─âri 412.236 ha (36,6%) reprezentau ├«ntinderi arendate ├«n bani de la marea proprietate, 296.970 ha (26,3%) terenuri arendate ├«n dijm─â, 82.224 ha (7,3%) p─âm├ónt arendat cu hectarul pentru p─â╚Öune, 136.413 ha (12,1%) islazuri pe care au p─â╚Öunat cele 545.652 capete vite mari ├«nvoite (├«n medie 4 vite la ha), 69.241 ha (6,2%) islazuri comunale luate ├«n posesie la 1 aprilie 1910 ╚Öi 130.000 ha (11,5%) mo╚Öii luate ├«n arend─â de ob╚Ötile ╚Ť─âr─âne╚Öti [12].

├Än condi╚Ťiile preponderen╚Ťei celor dou─â categorii de proprietate funciar─â aflate la extreme (propriet─â╚Ťi parcelare, respectiv latifundii) ╚Öi a predomin─ârii culturilor de tip extensiv, singura form─â de exploatare rentabil─â era sistemul arend─â╚Öiei. Arenda╚Öul ocupa un loc important ├«n via╚Ťa economic─â a ╚Ť─ârii, iar arend─â╚Öia devenise o profesiune deosebit de rentabil─â conferind un serios suport material [13].

├Än acel an 1910, ├«n care se efectua bilan╚Ťul celor peste 3 ani de guvernare liberal─â, s-a realizat o recolt─â cerealier─â ├«mbel╚Öugat─â, a doua ca m─ârime din istoria de p├ón─â atunci a ╚Ť─ârii, dup─â cea din 1906. Via╚Ťa micilor agricultori depindea mult de varia╚Ťiile anuale ale produc╚Ťiei realizate, dar al─âturi de acest indicator al rentabilit─â╚Ťii muncii depuse existau diver╚Öi al╚Ťii precum nivelul de educa╚Ťie, de s─ân─âtate, de infrac╚Ťionalitate.

├Änv─â╚Ť─âm├óntul

O real─â ├«mbun─ât─â╚Ťire a condi╚Ťiilor de via╚Ť─â a popula╚Ťiei din mediul rural presupunea un set de m─âsuri cu caracter legislativ, pe care P.N.L. l-a pus ├«n practic─â ├«n anii 1907- 1910 sub denumirea de reforma serviciilor administrativ, sanitar, judec─âtoresc ╚Öi a jandarmeriei. Acest proces inovator binevenit impunea cheltuieli suplimentare fa╚Ť─â de bugetele anterioare ╚Öi erau sus╚Ťinute par╚Ťial din fonduri ale statului, par╚Ťial din fonduri jude╚Ťene, comunale ╚Öi dona╚Ťii ale particularilor. De cel mai viu interes la nivel na╚Ťional pare s─â se fi bucurat ac╚Ťiunea sus╚Ťinut─â de ├«nzestrare a localit─â╚Ťilor rurale cu noi localuri de ╚Öcoal─â ╚Öi consolidare a celor deja existente. Cifrele pe care le vom prezenta mai jos vor st├órni poate ├«ndoiala prin amploarea lor, dar trebuie avut ├«n vedere faptul c─â, de cele mai multe ori, o ╚Öcoal─â rural─â era o construc╚Ťie destul de modest─â, din lemn, cu una-dou─â ├«nc─âperi.

Unul dintre criteriile avute ├«n vedere la realizarea lor a fost acela de a putea fi ridicate c├ót mai rapid pentru a prelua ├«n scurt timp o parte a popula╚Ťiei de v├órst─â ╚Öcolar─â ce r─âm├ónea an de an ├«n afara procesului educativ din lips─â de spa╚Ťiu didactic. De exemplu, ├«n jude╚Ťul Bac─âu exista urm─âtoarea distribu╚Ťie a popula╚Ťiei raportat─â la nevoia de instruc╚Ťie ╚Öcolar─â [14]: Popula╚Ťie rural─â ÔÇô 138.957 (1907) ÔÇô 145.561 (1908) ÔÇô 148.194 (1909) ÔÇô 147.407 (1910) ÔÇô evolu╚Ťie procentual─â: 106%. Nr. copii ├«nscri╚Öi la ╚Öcoal─â ÔÇô 11.446 (1907) ÔÇô 9.281 (1908) ÔÇô 11.437 (1909) ÔÇô 12.462 (1910) ÔÇô evolu╚Ťie procentual─â: 109%. Nr. Copii r─âma╚Öi ne├«nscri╚Öi: 8.779 (1907) ÔÇô 11.172 (1908) ÔÇô 8.802 (1909) ÔÇô 7.798 (1910) ÔÇô evolu╚Ťie procentual─â: 89%.

Statistica era ├«nso╚Ťit─â de constatarea c─â ÔÇ×aproape ┬Ż din num─ârul copiilor de ╚Öcoal─â r─âm├ón pe dinafar─â din cauza lipsei sau insuficien╚Ťei localurilor de ╚Öcoal─âÔÇŁ [15]. Chiar ╚Öi ├«n aceste condi╚Ťii progresul din acest jude╚Ť se f─âcea sim╚Ťit. Num─ârul copiilor ├«nscri╚Öi pentru a urma cursuri ╚Öcolare a sporit ├«n 3 ani cu 1.016, situa╚Ťie reliefat─â ╚Öi de sporul procentual de 109%, superior celui general de cre╚Ötere a popula╚Ťiei rurale situate la 106%. Concomitent, num─ârul copiilor ne╚Öcolariza╚Ťi s-a diminuat cu 981, corespunz─âtor unui procent de 89% fa╚Ť─â de situa╚Ťia existent─â ├«n anul 1907. Num─ârul ├«nv─â╚Ť─âtorilor rurali a ├«nregistrat o cre╚Ötere constant─â (118%), de la 153 ├«n 1907, la 172 ├«n 1909 ╚Öi 181 ├«n 1910, din care 113 erau b─ârba╚Ťi ╚Öi 68 femei [16].

╚śi mai evident a fost sporul consemnat ├«n jude╚Ťul vecin Vaslui, de 135%, unde num─ârul posturilor de ├«nv─â╚Ť─âtori a sporit de la 107 (1907) la 145 (1910) [17]. Un loc de frunte ├«n raporturile prefec╚Ťilor ├«l de╚Ťinea prezentarea evolu╚Ťiei bazei materiale necesare procesului didactic. ├Än jude╚Ťul Arge╚Ö din cele 125 de comune apar╚Ťin─âtoare ├«n 31 s-au construit un num─âr de 70 de ╚Öcoli primare rurale cu 122 s─âli de clas─â [18].

├Än jude╚Ťul Buz─âu era raportat─â cl─âdirea a 95 s─âli de clas─â, dotarea cu mobilier nou a 24 de ╚Öcoli ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea de planta╚Ťii de duzi ╚Öi al╚Ťi pomi fructiferi la 39 de ╚Öcoli19. Num─ârul ╚Öcolilor care s-au ÔÇ×executatÔÇŁ ├«n acela╚Öi interval ├«n jude╚Ťul Constan╚Ťa era mai mic, de 17 (din care 4 ├«n 1908, 6 ├«n 1909 ╚Öi 7 ├«n 1910)20 ├«ntruc├ót ╚Öi popula╚Ťia din Dobrogea avea o densitate mai sc─âzut─â ca ├«n restul ╚Ť─ârii. ├Än jude╚Ťul Dolj au fost construite [19] localuri noi de ╚Öcoal─â ╚Öi alte 7 se aflau ├«n construc╚Ťie [21], iar ├«n jude╚Ťul Ialomi╚Ťa un num─âr de 34, respectiv 23 ╚Öi s-a procurat mobilier ╚Öcolar pentru 69 de ╚Öcoli [22].

├Än jude╚Ťul Ilfov, unde ╚Öi num─ârul popula╚Ťiei era mai ridicat s-au realizat 65 de localuri de ╚Öcoal─â cu 90 de s─âli de clas─â, din care 30 de localuri aveau ╚Öi locuin╚Ť─â pentru ├«nv─â╚Ť─âtorii dirigin╚Ťi. Toate aceste construc╚Ťii erau efectuate din zid masiv acoperite cu ╚Ťigl─â, 15 dintre ele fiind ├«n curs de execu╚Ťie ├«n 1910, urm├ónd a se termina anul urm─âtor. Costul noilor construc╚Ťii ╚Öcolare din acest jude╚Ť a fost evaluat la suma de 910.527 lei, la care se ad─âuga mobilier ╚Öcolar pentru 25 de ╚Öcoli cu 33 de s─âli de studiu ├«n valoare de 16.000 lei [23]. Ridicarea a 30 de localuri de ╚Öcoal─â din care 22 cu o sal─â de clas─â, 6 cu 2 s─âli, una cu 3 s─âli ╚Öi una cu 4 s─âli erau raportate ├«n jude╚Ťul Ia╚Öi, alte 8 s─âli fiind ridicate pe l├óng─â ╚Öcolile deja existente [24].

├Än Dorohoi, alt jude╚Ť din nordul Moldovei, ├«n 10 localit─â╚Ťi rurale au fost construite sau erau ├«n curs de execu╚Ťie ╚Öcoli, at├ót din zid, c├ót ╚Öi din b├órne, cea mai mare fiind la Her╚Ťa ╚Öi cuprindea 8 s─âli de clas─â [25].

╚śi ├«n Oltenia ritmul cl─âdirii de unit─â╚Ťi ╚Öcolare era alert, dar dimensiunile ╚Öi calitatea materialului de construc╚Ťie se adapta posibilit─â╚Ťilor financiare. Astfel, ├«n jude╚Ťul Olt ├«n cei trei ani ai guvern─ârii liberale prefectura raporta 31 de ╚Öcoli noi din care 10 construite din zid (2 cu dou─â saloane ╚Öi 8 cu un salon) ╚Öi 21 din lemn (7 cu dou─â saloane ╚Öi 14 cu un salon). Alte 20 de ╚Öcoli se aflau ├«n execu╚Ťie, din care doare una din zid, restul de 19 din lemn, cu unul-dou─â saloane [26].

Din jude╚Ťul Mehedin╚Ťi erau anun╚Ťate 31 de noi localuri ╚Öcolare, ├«nc─â 13 fiind ├«n lucru [27]. ╚śi exemplele, desigur, pot continua: 12 ╚Öcoli noi ╚Öi 8 locuin╚Ťe pentru dirigin╚Ťi ├«n jude╚Ťul Putna, 30 de ╚Öcoli cu 54 de s─âli ╚Öi 6 locuin╚Ťe pentru dirigin╚Ťi ├«n jude╚Ťul Rm. S─ârat, 38 de ╚Öcoli din care 18 terminate ╚Öi 20 ├«n curs de execu╚Ťie ├«n jude╚Ťul Tulcea, 48 cl─âdiri ╚Öcolare, ÔÇ×toate cu cancelarieÔÇŁ ├«n valoare de 300.000 lei ├«n jude╚Ťul Tutova, 20 de localuri noi de ╚Öcoal─â ├«n jude╚Ťul Vaslui, alte 6 ├«n jude╚Ťul Suceava [28].

De aten╚Ťie ridicat─â din partea autorit─â╚Ťilor locale s-au bucurat ╚Öi bisericile, care al─âturi de ╚Öcoli jucau un important rol moralizator ├«n lumea satelor. Dintre numeroasele l─âca╚Öuri de cult amenajate, sau numai renovate amintim: 10 biserici noi ╚Öi alte 24 ÔÇ×├«n prezent ├«n construc╚ŤieÔÇŁ ├«n jude╚Ťul Constan╚Ťa, 14, respectiv 5 ├«n jude╚Ťul Dolj, 6 biserici ╚Öi capele ├«n jude╚Ťul Dorohoi, 14 ├«n jude╚Ťul Ialomi╚Ťa, 9 biserici noi ╚Öi alte 9 restaurate ├«n jude╚Ťul Ia╚Öi, 10 ├«n jude╚Ťul Olt, 3 ├«n jude╚Ťul Putna, 4 ├«n jude╚Ťul R├ómnicu S─ârat, 5 noi ╚Öi alte 6 ├«n curs de execu╚Ťie ├«n jude╚Ťul Tulcea, 2 ╚Öi alte 3 ├«n lucru ├«n jude╚Ťul Tutova, 6 ├«n jude╚Ťul Vaslui, 2 noi ╚Öi alte 4 ├«n construc╚Ťie ├«n jude╚Ťul Suceava [29].

Ele au fost ridicate cu concursul ╚Öi mijloacele unor mari proprietari ╚Öi arenda╚Öi, precum ╚Öi al enoria╚Öilor, la care s-au ad─âugat fonduri comunale ╚Öi jude╚Ťene. A╚Öa a fost ╚Öi situa╚Ťia celor 17 biserici nou construite ├«n jude╚Ťul Ilfov [30].

Justi╚Ťia

Din p─âcate acest efort sus╚Ťinut pus ├«n slujba ridic─ârii nivelului de civiliza╚Ťie a popula╚Ťiei rurale nu a fost urmat de rezultate pe m─âsur─â ├«n conduita cet─â╚Ťenilor. Din contr─â, unele date statistice cu caracter local eviden╚Ťiaz─â o ├«nmul╚Ťire a faptelor penale ├«n lumea satelor. Num─ârul faptelor penale din jude╚Ťul Boto╚Öani [31]: 1904 ÔÇô 13 crime ÔÇô 72 delicte ÔÇô 577 contraven╚Ťii ÔÇô 662 total; 1907 ÔÇô 16 crime ÔÇô 149 delicte ÔÇô 673 contraven╚Ťii ÔÇô 808 total; 1910 ÔÇô 26 crime ÔÇô 512 delicte ÔÇô 1.211 contraven╚Ťii ÔÇô 1.749 total.

├Än decurs de 6 ani num─ârul crimelor ╚Öi al contraven╚Ťiilor s-a dublat, cel al delictelor a sporit de 7 ori, iar num─ârul total al faptelor penale a crescut de 2,6 ori. Cauzele acestei dinamici negative sunt multiple: accentuarea diferen╚Ťierilor materiale ├«n r├óndurile ╚Ť─âr─ânimii, amplificarea unor factori favorizan╚Ťi precum consumul de alcool, jocurile de noroc, ├«n─âsprirea controlului social prin legisla╚Ťia ulterioar─â r─âscoalei din 1907, ╚Ö.a.

Specific acelui an ╚Öi acestui jude╚Ť, sporirea num─ârului faptelor grave (crime ╚Öi delicte) se reg─âse╚Öte ├«n datele oficiale, nu ╚Öi cel al contraven╚Ťiilor ce a ├«nregistrat o sc─âdere. ├Än anii urm─âtori, autorit─â╚Ťile au adoptat o atitudine preventiv─â, pun├óndu-se accentul pe aplicarea unor contraven╚Ťii al c─âror num─âr a sporit foarte mult. De╚Öi acestea aveau rolul de a pre├«nt├ómpina comiterea faptelor de gravitate ridicat─â, evolu╚Ťia ulterioar─â a num─ârului crimelor ╚Öi delictelor a dovedit eficien╚Ťa sc─âzut─â a strategiei ╚Öi acumulare unor probleme grave ├«n mediul rural.

Pentru ╚Ťinerea sub control a gradului de infrac╚Ťionalitate, dup─â tragicele evenimente din anul 1907, num─ârul jandarmilor ╚Öi al sergen╚Ťilor rurali a fost sporit, paralel cu num─ârul comunelor unde ei ac╚Ťionau. Astfel, ├«n jude╚Ťul Boto╚Öani de la 76 jandarmi afla╚Ťi ├«n 34 de comune (1907) s-a ajuns la 104 jandarmi ├«n 42 de comune (1910), iar ├«n jude╚Ťul Br─âila num─ârul lor a sporit de la 69 la 134 [32], marc├ónd aproape o dublare. ├Än jude╚Ťul Dolj, conform legii de organizare a comunelor rurale s-au ├«nfiin╚Ťat sergen╚Ťi rurali ├«n aproape toate comunele, iar efectivul jandarmilor ╚Öi al num─ârului de posturi a crescut foarte mult. Situa╚Ťia s-a adaptat necesit─â╚Ťilor impuse de num─ârul mare al locuitorilor din acest jude╚Ť. De la un efectiv de 132 de jandarmi ╚Öi 10 cai repartiza╚Ťi ├«n 10 sec╚Ťii ╚Öi 25 de posturi ├«n 1907 s-a ajuns la 320 de jandarmi ╚Öi 19 cai repartiza╚Ťi ├«n 18 sec╚Ťii ╚Öi 141 de posturi [33].

O evolu╚Ťie asem─ân─âtoare s-a consemnat ╚Öi ├«n jude╚Ťul Ilfov unde densitatea localit─â╚Ťilor din imediata apropiere a Capitalei impunea existen╚Ťa unui num─âr sporit al for╚Ťelor de ordine. De la 205 jandarmi rurali (din care 133 pl─âti╚Ťi de stat ╚Öi 72 de c─âtre comune) num─ârul a sporit ├«n 3 ani la 264, iar al sergen╚Ťilor rurali de la 329 la 814 [34]. O triplare a num─ârului jandarmilor, de la 116 la 346, ├«nfiin╚Ťarea de sergen╚Ťi rurali ├«n 12 comune ale jude╚Ťului Mehedin╚Ťi, al─âturi de alte 15 comune din jude╚Ťul Olt ╚Öi de 3 comune din jude╚Ťul Ia╚Öi, precum ╚Öi func╚Ťionarea a 294 p─âzitori permanen╚Ťi ├«n 38 de comune ale jude╚Ťului Suceava [35], ├«ntregesc acest tablou al ordinii publice rurale la nivel na╚Ťional. Au existat ╚Öi excep╚Ťii de la regul─â, printre acestea figur├ónd jude╚Ťul Ialomi╚Ťa, unde ÔÇ×sergen╚Ťi rurali nu s-au ├«nfiin╚ŤatÔÇŁ [36].

S─ân─âtatea

Unul dintre cele mai importante obiective urm─ârite de autorit─â╚Ťi a fost ameliorarea st─ârii generale de s─ân─âtate din lumea satelor, confruntat─â cu o ridicat─â mortalitate infantil─â, cazuri numeroase de T.B.C., pelagr─â, boli digestive ╚Ö.a. Procesul educativ sanitar ├«n r├óndul popula╚Ťiei a fost completat cu ac╚Ťiuni de dezvoltare a bazei tehnico-medicale ├«n teritoriu. Un rol important a revenit cre╚Öterii num─ârului dispensarelor, al spitalelor din ora╚Öe ╚Öi unele comune mari, ├«mpreun─â cu cel al medicilor, asisten╚Ťilor sanitari ╚Öi moa╚Öelor.

Fluctua╚Ťiile au fost mari de la un jude╚Ť la altul, deosebirile fiind determinate de variabilitatea fondurilor disponibile, de num─ârul pacien╚Ťilor, de posibilit─â╚Ťile de acoperire cu speciali╚Öti a unor posturi ╚Öi de instalare efectiv─â ├«n comune. ├Än ciuda unor discontinuit─â╚Ťi progresul a fost de net─âg─âduit, fiind exprimat ├«n cifre statistice. ├Än jude╚Ťul Arge╚Ö celor trei spitale existente ├«n anul 1907 li s-au mai ad─âugat p├ón─â ├«n 1910 ├«nc─â trei: spitalul ÔÇ×Regele Carol IÔÇŁ din Coste╚Öti ╚Öi cele din Dedule╚Öti ╚Öi Scheiu.

De la niciun dispensar ╚Öi nicio locuin╚Ť─â pentru medici s-a ajuns, ├«n aceea╚Öi perioad─â la 11, respectiv 13, ├«n timp ce num─ârul medicilor de circumscrip╚Ťie a sporit de la 5 la 16, iar al agen╚Ťilor sanitari de la 5 la 45. Din cauza lipsei totale ├«n acest jude╚Ť a infirmeriilor, statul a construit un num─âr de 7 astfel de unit─â╚Ťi sanitare, din care 5 erau mici cu 7 paturi ╚Öi 2 mai mari cu 10 paturi, iar alte 3 se aflau ├«n construc╚Ťie ├«n 1910 [37].

├Än jude╚Ťul Boto╚Öani ├«n acela╚Öi an erau ├«nregistra╚Ťi 7 medici de spital subchirurgi, 9 medici primari ╚Öi de circumscrip╚Ťie ce deserveau 42 de comune (de la 7 medici pentru 34 de comune). ├Än schimb, num─ârul agen╚Ťilor sanitari a sc─âzut de la 34 la 25 [38]. Spitale s-au construit ├«n comuna Cavaclar (spitalul ÔÇ×Regele Carol IÔÇŁ) din jude╚Ťul Constan╚Ťa, ├«n comuna Poiana Mare din jude╚Ťul Dolj ╚Öi s-a definitivat cel din Fete╚Öti, jude╚Ťul Ialomi╚Ťa, fiind ├«nzestrat cu inventarul necesar [39]. Acestora li s-au ad─âugat spitalul ÔÇ×Regele Carol IÔÇŁ din Gurb─âne╚Öti, jude╚Ťul Ilfov ╚Öi cele din localit─â╚Ťile: Schitu Greci, comuna B─ârc─âne╚Öti, jude╚Ťul Olt, N─âruja, jude╚Ťul Putna, C├ómpineanca (construit prin dona╚Ťie particular─â a lui Laz─âr Niculescu Voetineanu) ╚Öi Dumitre╚Öti, ambele ├«n jude╚Ťul R├ómnicu S─ârat [40].

De asemenea, trebuie consemnate ╚Öi spitalele ÔÇ×Regele Carol IÔÇŁ din satul Suhar─âu (1909), jude╚Ťul Dorohoi, din comuna Ortachioi, jude╚Ťul Tulcea (altul ├«n curs de execu╚Ťie ├«n ora╚Öul Tulcea), al─âturi de trei unit─â╚Ťi spitalice╚Öti ├«n jude╚Ťul Tutova: spitalul ÔÇ×Regele Carol IÔÇŁ de l├óng─â gara din Tutova, altul ├«n t├órgu╚Öorul Murgeni, av├ónd 40 de paturi, iar cel de-al treilea ├«n Pue╚Öti, transformat ├«n infirmerie [41]. ├Än jude╚Ťul Ia╚Öi s-au ├«nfiin╚Ťat 5 infirmerii rurale ├«n localuri ├«nchiriate, ├«n timp ce ├«n jude╚Ťul R├ómnicu S─ârat num─ârul personalului medical comunal a crescut cu 6 agen╚Ťi sanitari ╚Öi 3 moa╚Öe [42].

├Än jude╚Ťul Dolj a sporit efectivul medicilor de circumscrip╚Ťie de la 8 la 21, iar ├«n jude╚Ťul Tutova num─ârul medicilor de plas─â s-a m─ârit de la 4 la 9 ╚Öi cel al agen╚Ťilor sanitari de la 16 la 22 [43]. ├Än jude╚Ťul Ilfov s-a pus accentul pe ├«nfiin╚Ťarea posturilor cu specializare ridicat─â ├«n defavoarea celor cu nivel redus de preg─âtire: medicii de spitale au ├«nregistrat o cre╚Ötere de la 6 la 7, medicii de circumscrip╚Ťie de la 7 la 21, iar agen╚Ťii sanitari de la 15 au ajuns 25. ├Än schimb, num─ârul moa╚Öelor s-a diminuat de la 50 la 32 [44].

De asemenea, ├«n jude╚Ťul Putna efectivul cadrelor medicale a sporit cu 3 medici de circumscrip╚Ťie, 3 agen╚Ťi sanitari, o moa╚Ö─â ╚Öi o infirmier─â [45]. Au existat ╚Öi situa╚Ťii de jude╚Ťe unde procesul inovator s-a l─âsat a╚Öteptat. ├Än Ialomi╚Ťa, ÔÇ×personalul sanitar nu a fost sporit [...] ├«ntruc├ót noul sistem de ├«mbun─ât─â╚Ťire sanitar─â nu a fost aplicat ├«n jude╚Ťul nostruÔÇŁ [46], afl─âm din raportul prefectului pe anul 1910. O situa╚Ťie asem─ân─âtoare se consemna ╚Öi ├«n Mehedin╚Ťi, unde ÔÇ×spitale ╚Öi infirmerii nu s-au construit, fiind suficiente cele aflate ├«n jude╚ŤÔÇŁ [47], ├«n num─âr de 5 [48]. Chiar ╚Öi ├«n aceste condi╚Ťii num─ârul medicilor a sporit cu 3, respectiv al agen╚Ťilor sanitari cu 2 persoane. Sporadic, s-au ├«nregistrat ╚Öi diminu─âri de personal, cum a fost de pild─â cazul jude╚Ťului Br─âila. Num─ârul agen╚Ťilor sanitari s-a redus de la 29 ├«n 1907 la 25 ├«n 1910, al moa╚Öelor de la 31 la 21, ├«n timp ce num─ârul medicilor a r─âmas acela╚Öi ╚Öi anume 6 [49].

Administra╚Ťia local─â

Procesul de ├«nnoire din lumea satului rom├ónesc s-a manifestat, de asemenea cu unele excep╚Ťii, ╚Öi prin cre╚Öterea num─ârului noilor sedii de prim─ârie, al administratorilor de pl─â╚Öi, notarilor, inspectorilor comunali, medicilor veterinari, revizorilor de vite, prin lucr─âri de aduc╚Ťiune a apei, prin ├«nfiin╚Ťarea unor cuptoare de uscat prune, prin construc╚Ťia terasamentelor unor noi ╚Öosele, a unor noi linii telefonice, a unor judec─âtorii rurale ╚Öi aresturi preventive. A╚Öa au fost de exemplu: sporirea num─ârului administratorilor de pl─â╚Öi de la 3 la 6 ├«n jude╚Ťul Br─âila, al inspectorilor comunali de la 6 la 8 ╚Öi al medicilor veterinari de la 3 la 4 ├«n jude╚Ťul Boto╚Öani, al localurilor de prim─ârie cu ├«nc─â 20, al judec─âtoriilor de ocoale cu ├«nc─â 5 (cuprinz├ónd locuin╚Ťa pentru magistrat, dependin╚Ťe, remize ╚Öi grajduri) ╚Öi al revizorilor de vite de la 4 la 5 ├«n jude╚Ťul Ilfov [50].

Executarea a 4 linii telefonice ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea unui depozit de arm─âsari ├«n jude╚Ťul Ialomi╚Ťa, construirea a 30,350 km terasament pentru ╚Öosea ├«n jude╚Ťul Arge╚Ö, a altor 50,223 km ├«n jude╚Ťul Constan╚Ťa, punerea ├«n func╚Ťiune a 26 de cuptoare pentru uscat prune (24 ├«nfiin╚Ťate de particulari, 2 de comune) ├«n jude╚Ťul Buz─âu, construc╚Ťia unui arest preventiv ╚Öi a 2 sec╚Ťii de jandarmi ├«n jude╚Ťul Constan╚Ťa [51] vin s─â sus╚Ťin─â diversificarea preocup─ârilor autorit─â╚Ťilor locale.

├Än jude╚Ťul Ilfov aflat ├«n proximitatea Bucure╚Ötiului s-a dublat firul telefonic pentru localit─â╚Ťile mai dep─ârtate, paralel cu cre╚Öterea num─ârului de posturi. S-a ajuns ca serviciul telefonic s─â se efectueze ╚Öi ├«n cursul duminicilor ╚Öi altor s─ârb─âtori, ba ÔÇ×chiar ├«n timpul nop╚Ťii ├«n caz de nevoieÔÇŁ [52]. La Cocioc a fost ├«nfiin╚Ťat─â o ╚Öcoal─â de gospod─ârire rural─â cu profil de ╚Ťes─âtorie. Pentru prosperarea sericiculturii s-au plantat 33.150 de duzi ╚Öi s-au distribuit 30 de r─âzboaie de ╚Ťesut ╚Öi 63 ma╚Öini de filat [53].

Alimentarea cu ap─â

Unele lucr─âi de hidroameliorare, precum drenarea unor cursuri de ap─â, desecarea de mla╚Ötini, construirea a numeroase poduri ╚Öi pode╚Ťe ╚Öi aduc╚Ťiunea apei potabile ├«n unele localit─â╚Ťi, stau de asemenea pe lista realiz─ârilor din epoc─â. Astfel, doar ├«n jude╚Ťul Buz─âu s-au executat 65 de pode╚Ťe, 19 poduri din lemn ╚Öi beton, din care cel ridicat peste r├óul Buz─âu, cu o deschidere de 136 m a fost ├«n valoare de 150.000 lei [54].

├Än jude╚Ťul Tutova s-au construit 57 de poduri din care 45 erau din beton, alte 29 ├«n jude╚Ťul Constan╚Ťa, ├«n timp ce ├«n Ilfov s-au reconstruit mai bine de jum─âtate din podurile vechi ╚Öi ruinate [55]. Asigurarea apei potabile constituia un element esen╚Ťial pentru buna desf─â╚Öurare a vie╚Ťii oric─ârei comunit─â╚Ťi. ├Än acest scop ├«n jude╚Ťul Ilfov s-au efectuat un num─âr de 351 de pu╚Ťuri din care 111 din beton armat, 4 din c─âr─âmid─â, 2 din piatr─â ╚Öi 234 cu ghizduri de lemn [56].

├Än jude╚Ťul Ia╚Öi s-au executat lucr─âri de aduc╚Ťiune a apei ├«n comuna Podu Ilioaiei ╚Öi s-au ├«naintat proiectele pentru T├órgu-Frumos ╚Öi Copou, iar ├«n jude╚Ťul Tutova s-au efectuat lucr─âri pentru captarea de noi izvoare ╚Öi construirea de noi ci╚Ömele [57]. ╚śi ├«n Dobrogea, o regiune secetoas─â, au existat preocup─âri pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea accesului popula╚Ťiei la acest element vital. Al─âturi de lucr─ârile pentru aduc╚Ťiunea apei din Dun─âre ├«n ora╚Öul Tulcea s-au efectuat ╚Öi cele de captare a izvoarelor de ap─â potabil─â necesare localit─â╚Ťilor Niculi╚Ťel, Luncavi╚Ťa ╚Öi Babadag [58].

├Än jude╚Ťul Constan╚Ťa au fost demarate proiectele de aduc╚Ťiune a apei ├«n Medgidia, Cernavod─â ╚Öi H├ór╚Öova [59]. Tot acest efort constructiv, ce a necesitat un important efort financiar, a fost orientat ├«n mare parte spre ├«mbun─ât─â╚Ťirea nivelului de via╚Ť─â a celui mai neglijat segment al popula╚Ťiei, ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi locuitorii micilor t├órguri. Unul dintre efecte a fost ╚Öi estomparea decalajelor fa╚Ť─â de via╚Ťa de la ora╚Ö.

Modernizarea orașelor

Procesul de modernizare a cuprins mai mult sau mai pu╚Ťin ╚Öi centrele urbane, rezultat al sporirii r├óndurilor burgheziei ╚Öi al diversific─ârii ei. Al─âturi de negustori ╚Öi meseria╚Öi, elemente tradi╚Ťionale, a crescut rolul posesorilor de capital precum marii proprietari funciari, industria╚Öii, antreprenorii, bancherii. Se ├«nmul╚Ťe╚Öte ╚Öi cap─ât─â pondere burghezia mic─â ╚Öi mijlocie [60], cuprinz├ónd notari, avoca╚Ťi, arhitec╚Ťi, profesori, medici, arti╚Öti etc. Transformarea unor ora╚Öe a pornit de la necesit─â╚Ťile locale ce se cereau a fi rezolvate. Nu pu╚Ťine erau problemele legate de asigurarea canaliz─ârii ╚Öi a iluminatului public pe timpul nop╚Ťii, salubrizarea anumitor zone ╚Öi pavarea str─âzilor principale, aduc╚Ťiunea apei potabile ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea asisten╚Ťei medicale.

├Än Pite╚Öti, re╚Öedin╚Ťa jude╚Ťului Arge╚Ö, ├«ntre anii 1907-1910, s-a reu╚Öit racordarea ora╚Öului la re╚Ťeaua de ap─â, lucr─âri ce au costat 1,2 milioane lei, s-a dat ├«n folosin╚Ť─â ╚ścoala de b─âie╚Ťi ÔÇ×SimonideÔÇŁ (85.000 lei), s-au asfaltat str─âzile principale (80.000 lei), s-a ├«nfiin╚Ťat ÔÇ×oborul de r├óm─âtoriÔÇŁ (45.000 lei). Alte lucr─âri edilitare au vizat realizarea spitalului central cu 120 de paturi, a canalului Trivale, baia popular─â, un teatru ╚Öi s─âli de conferin╚Ťe [61]. Totalul cheltuielilor pentru reformarea serviciilor administrativ, sanitar, judec─âtoresc ╚Öi al jandarmeriei au reprezentat ├«n acest jude╚Ť suma de 1.894.000 lei, fondurile jude╚Ťene reprezent├ónd mai pu╚Ťin de 10% (178.270,74 lei)62. Statul a suportat integral costurile a numeroase poduri din beton, a cazarmei din Curtea de Arge╚Ö, a cl─âdirilor pentru judec─âtoriile rurale, a ╚Öcolilor ╚Öi a locuin╚Ťelor pentru medici etc.


constanta jpg jpeg

Ora╚Öele Rom├óniei la ├«nceputul secolului XX: Constan╚Ťa (Cazinoul), Ia╚Öi (Palatul Administrativ)...


iasi jpg jpeg

Ac╚Ťiunea de construire a noilor edificii a fost ├«nso╚Ťit─â la nivel na╚Ťional de m─âsuri de reorganizare a administra╚Ťiei locale ╚Öi a serviciului tehnic, de creare a noi resurse bugetare ╚Öi rea╚Öezare mai echitabil─â a contribu╚Ťiilor. De exemplu, prim─âria ora╚Öului Boto╚Öani a ├«ntocmit regulamente ce vizau ├«nfrumuse╚Ťarea localit─â╚Ťii prin mai buna organizare a distribu╚Ťiei apei, a canaliz─ârii, a poli╚Ťiei ÔÇ×rulajuluiÔÇŁ.

Paralel cu repara╚Ťiile radicale ale unor imobile, s-a ├«mbun─ât─â╚Ťit vechiul ÔÇ×sistem de eclerajÔÇŁ prin introducerea l─âmpilor incandescente. Din cei 96 km de str─âzi, jum─âtate erau pavate cu piatr─â cubic─â ╚Öi asfalt, ├«n cei trei ani amenaj├óndu- se o suprafa╚Ť─â de 6.000 m.p. S-au construit cazarma de pompieri, judec─âtoria de ocol ╚Öi ╚ścoala de b─âie╚Ťi nr. 2, iar cea de fete a fost reconstruit─â. Una din marile probleme ale ora╚Öului din nordul Moldovei era aprovizionarea cu ap─â potabil─â ├«n special dup─â constatarea sc─âderii nivelului apelor freatice. S-au efectuat lucr─âri pentru captarea a noi izvoare ├«n zona Bucecea, num─ârul instala╚Ťiilor cresc├ónd de la 425 la 755. S-a ajuns ├«n anul 1910 debitul apei s─â creasc─â de peste dou─â ori, cu ├«nc─â 2.100 m.c., fa╚Ť─â de cei 1.700 m.c. ini╚Ťiali, suficient de mult pentru a ÔÇ×satisface toate nevoile ora╚ÖuluiÔÇŁ [63].

Pentru ÔÇ×a desfiin╚Ťa toate f├ónt├ónele cu ap─â stagnant─â propagatoare de boli infec╚ŤioaseÔÇŁ s-au luat m─âsuri de instalare a ├«nc─â 6 f├ónt├óni publice, pe l├óng─â cele 12 existente ╚Öi de a se prelungi conductele de canalizare pe o ├«ntindere de peste 3.000 m p├ón─â ├«n ÔÇ×mahalalele cele mai ├«ndep─ârtateÔÇŁ [64]. De asemenea, s-a construit canalul pentru deversarea apelor ├«n ÔÇ×c├ómpul de epura╚ŤieÔÇŁ. Re╚Ťeaua de canalizare a costat peste 900.000 lei, incluz├ónd ╚Öi contribu╚Ťia cet─â╚Ťenilor. M─âsuri de igienizare se impuneau ╚Öi ├«n pie╚Ťe, aflate ÔÇ×├«ntr-un mare hal de murd─ârie, lipsind cu totul vespasienele publiceÔÇŁ [65].


craiova jpg jpeg

Craiova, strada Unirii

├Än cartierul cel mai insalubru numit ÔÇ×╚Ťig─ânimeaÔÇŁ exista un labirint de uli╚Ťe ├«ntortocheate ÔÇ×cu case tupilate ╚Öi d─âr─âp─ânateÔÇŁ. Pentru asanarea acestuia ╚Öi ├«n scopul sistematiz─ârii ora╚Öului ╚Öi al alinierii str─âzilor s-a efectuat exproprierea unor case pe locul c─ârora s-au construit ÔÇ×monumentale hale de carne ╚Öi de pe╚ÖteÔÇŁ [66]. Alte zone cu focare de infec╚Ťie erau: abatorul vechi, lipovenimea, calicimea, zona fabricilor ╚Öi r├ópa ÔÇ×Alexandru cel BunÔÇŁ. Aceasta a fost asanat─â ╚Öi transformat─â ├«ntr-o ÔÇ×frumoas─â strad─âÔÇŁ. Alte lucr─âri la nivelul ora╚Öului Boto╚Öani au vizat restaurarea ÔÇ×palatului comunalÔÇŁ, repararea localurilor de ╚Öcoal─â, a bisericilor Sf. Ilie, Vovidenia ╚Öi Sf. Neculai, construirea unui grajd de zid pentru 40 de cai la gospod─âria comunal─â, precum ╚Öi ├«ntocmirea unui plan de iluminare cu electricitate a localit─â╚Ťii [67].

Alt ora╚Ö ce a cunoscut un ├«nsemnat proces de ├«nnoire a fost Constan╚Ťa. Construirea uzinei electrice pentru iluminatul localit─â╚Ťii, ├«n valoare de 738.514 lei ╚Öi ridicarea ÔÇ×cazinoului comunalÔÇŁ, lucrare inaugurat─â pe 15 august 1910, av├ónd o not─â de plat─â de 1.102.205 lei, au reprezentat principalele elemente de progres. Lor li se adaug─â alimentarea ora╚Öului cu ap─â de la Dun─âre (2.635.082 lei), construirea unei caz─ârmi de pompieri ├«n anul 1908 (50.877 lei) ╚Öi pavarea unor str─âzi cu piatr─â cubic─â ╚Öi asfalt [68]. Costul ridicat al lucr─ârilor edilitare era sus╚Ťinut ╚Öi din importantele venituri realizate din comer╚Ťul desf─â╚Öurat prin intermediul portului maritim.

├Än portul dun─ârean Turnu Severin din fonduri jude╚Ťene ├«nsum├ónd 300.000 lei s-a ridicat ÔÇ×un palat judec─âtorescÔÇŁ ├«n care a fost instalat─â prefectura. Tot aici s-au construit mai multe hale pentru pia╚Ť─â, o baie popular─â, s-au pavat numeroase str─âzi ╚Öi ÔÇ×s-a pus piatra fundamental─âÔÇŁ pentru aducerea apei ├«n ora╚Ö ╚Öi pentru ridicarea unui abator de frontier─â [69].


galati jpg jpeg

Gala╚Ťi, Pia╚Ťa regal─â

Aceste 4 exemple de ora╚Öe situate ├«n zone geografice diferite ale ╚Ť─ârii (Muntenia, Moldova, Dobrogea, Oltenia) vin s─â sus╚Ťin─â preocuparea autorit─â╚Ťilor pentru dezvoltarea tuturor regiunilor diferen╚Ťierile fiind determinate, de la caz la caz, de nevoile cele mai stringente ╚Öi de volumul investi╚Ťiilor. Exemplele, desigur, pot continua, noi rezum├óndu-ne la acelea care ├«ntregesc acest tablou: ├«n Craiova s-a construit ÔÇ×un palat administrativÔÇŁ ├«n valoare de 1,5 milioane lei, ├«n Calafat ╚Öi ├«n Panciu s-a executat alimentarea ora╚Öelor cu ap─â potabil─â, ├«n Roman s-au dat ├«n folosin╚Ť─â 3 b─âi populare ╚Öi 27 de ╚Öcoli, iar ├«n B├órlad, pe l├óng─â spitalul ÔÇ×Elena BeldimanÔÇŁ era ├«n curs de construc╚Ťie o sec╚Ťie chirurgical─â cu pavilion de izolare [70].

Printre ora╚Öele ce au ├«nceput atunci s─â beneficieze de iluminatul electric se aflau Tulcea ╚Öi Sulina, ├«n timp ce localitatea M─âcin era iluminat─â cu acetilen─â. ├Än acest jude╚Ť dobrogean au mai intrat ├«n func╚Ťiune halele de la M─âcin ╚Öi Tulcea, precum ╚Öi abatorul din Sulina [71].

├Än ciuda faptului c─â acest efort nu s-a manifestat ├«n toate laturile ╚Öi ├«n toate sectoarele el s-a ├«nf─âptuit ├«n lupta continu─â dintre nou ╚Öi vechi, ├«n cuprinsul unei societ─â╚Ťi a c─ârei lege era progresul [72]. Nu f─âr─â modestie, referindu-se, desigur la realiz─ârile din jude╚Ťul s─âu, prefectul de Arge╚Ö anun╚Ťa c─â ÔÇ×├«n ace╚Öti 3 ani de c├órmuire a partidului liberal s-au efectuat lucr─âri ce cov├ór╚Öesc pe toate cele f─âcute ├«n ultimii 20 de aniÔÇŁ [73]. P─âstr├ónd propor╚Ťiile, bilan╚Ťul administra╚Ťiei locale a guvern─ârii liberale din anii 1907-1910 poate fi considerat unul pozitiv, pe alocuri chiar excelent, rezultat favorizat ╚Öi de succesul reformei serviciilor conexe.

Guvernele Rom├óniei (1907 ÔÇô 1910)

Dimitrie A. Sturdza (Pre╚Öedintele Consiliului de Mini╚Ötri, Afaceri Str─âine); Ion.I.C. Br─âtianu (Interne); Emil Costinescu (Finan╚Ťe); Toma Stelian (Justi╚Ťie); Spiru Haret (Culte ╚Öi Instruc╚Ťiune Public─â); Alexandru Averescu (R─âzboi); Vasile G. Mor╚Ťun (Lucr─âri Publice); Anton Carp (Agricultur─â ╚Öi Domenii); Alexandru Djuvara (Industrie ╚Öi Comer╚Ť).
Guvernul Ion I.C. Br─âtianu (27 decembrie 1908 - 4 martie 1909)
Ion I.C. Br─âtianu (Pre╚Öedintele Consiliului de Mini╚Ötri, Interne, Afaceri Str─âine ad-interim); Emil Costinescu (Finan╚Ťe); Toma Stelian (Justi╚Ťie); Spiru Haret (Culte ╚Öi Instruc╚Ťiune Public─â); Alexandru Averescu (R─âzboi); Vasile G. Mor╚Ťun (Lucr─âri Publice); Alexandru Djuvara (Industrie ╚Öi Comer╚Ť); Anton Carp (Agricultur─â ╚Öi Domenii).
Guvernul Ion I.C. Br─âtianu (4 martie 1909 - 28 decembrie 1910)
Ion I.C. Br─âtianu (Pre╚Öedintele Consiliului de Mini╚Ötri); Mihail Pherekyde (Interne, ├«ntre 15 decembrie 1909 - 16 februarie 1910; restul perioadei ÔÇô I.I.C. Br─âtianu); Alexandru Djuvara (Afaceri Str─âine; p├ón─â la 1 noiembrie 1909, I.I.C. Br─âtianu); Emil Costinescu (Finan╚Ťe); Toma Stelian (Justi╚Ťie); Spiru Haret (Culte ╚Öi Instruc╚Ťiune Public─â); Grigore Cr─âiniceanu (R─âzboi; p├ón─â la 1 noiembrie 1909, Toma Stelian ad-interim); Vasile G. Mor╚Ťun (Lucr─âri Publice); Mihail G. Orleanu (Industrie ╚Öi Comer╚Ť); Alexandru Constantinescu (Agricultur─â ╚Öi Domenii; p├ón─â la 1 noiembrie 1909, Anton Carp).

NOTE

1. Nicolae Isar, ÔÇ×Cu prilejul unei comemor─âri: Marea R─âscoal─â a ╚Ť─âranilor din 1907ÔÇŁ, ├«n Revista arhivelor, anul LXXXIV, vol. LXXIII, nr. 2/2007, p. 11.
2. Victor Axenciuc, ÔÇ×Nivelul ╚Öi structura economiei rom├óne╚Öti ├«n prima faz─â a dezvolt─ârii sale capitalisteÔÇŁ ├«n volumul Progresul economic al Rom├óniei, 1877- 1977, Bucure╚Öti, 1977, p. 156-157.
3. Ion Bulei, Via╚Ťa ├«n vremea lui Carol I, Bucure╚Öti, 2006, p. 9.
4. Nicolae Isar, op. cit., p. 17.
5. Ioan Scurtu, Ion I. C. Brătianu. Activitatea politică, București, 1992, p. 125-126.
6. Ibidem, p. 126.
7. Valori calculate pe baza datelor din Direc╚Ťia Arhivelor Na╚Ťionale Istorice Centrale, fond familial Br─âtianu, Dosar nr. 344/1908-1910, f. 27. ├Än continuare se va cita D.A.N.I.C., fond Br─âtianu.
8. Valori calculate pe baza datelor din D.A.N.I.C., fond Br─âtianu, Dosar nr. 344/1908-1910, f. 27.
9. Ibidem.
10. D.A.N.I.C., fond Br─âtianu, dosar nr. 344/1908-1910, f. 82.
11. Ibidem, f. 80, 98.
12. Ibidem, f. 172. Calculul procentual ne apar╚Ťine.
13. Gh. Platon, Istoria modernă a României, București, 1985, p. 290-291.
14. D.A.N.I.C., fond Br─âtianu, dosar nr. 344/1908-1910, f. 19. Calculul procentual ne apar╚Ťine.
15. D.A.N.I.C., fond Br─âtianu, dosar nr. 344/1908-1910, f. 19.
16. Ibidem.
17. Ibidem, f. 145.
18. Ibidem, f. 8.
19. Ibidem, f. 63.
20. Ibidem, f. 65.
21. Ibidem, f. 72.
22. Ibidem, f. 76.
23. Ibidem, f. 80.
24. Ibidem, f. 82.
25. Ibidem, f. 75.
26. Ibidem, f. 87.
27. Ibidem, f. 83.
28. Ibidem, f. 16, 91, 118, 123, 145, 150.
29. Ibidem, f. 65, 72, 75, 76, 82, 87, 91, 96, 118, 123, 145, 150.
30. Ibidem, f. 80.
31. Ibidem, f. 25-26. Calculul procentual ne apar╚Ťine.
32. Ibidem, f. 24, 60.
33. Ibidem, f. 72.
34. Ibidem, f. 80.
35. Ibidem, f. 82, 83, 87, 150.
36. Ibidem, f. 76.
37. Ibidem, f. 7.
38. Ibidem, f. 24.
39. Ibidem, f. 65, 72, 76.
40. Ibidem, f. 80, 87, 91, 96.
41. Ibidem, f. 75, 118, 123.
42. Ibidem, f. 82, 97.
43. Ibidem, f. 72, 123.
44. Ibidem, f. 80.
45. Ibidem, f. 91.
46. Ibidem, f. 76.
47. Ibidem, f. 83.
48. Ibidem, f. 2.
49. Ibidem, f. 6.
50. Ibidem, f. 24, 60, 80.
51. Ibidem, f. 8, 63, 65, 76.
52. Ibidem, f. 81.
53. Ibidem.
54. Ibidem, f. 63.
55. Ibidem, f. 65, 81, 123.
56. Ibidem, f. 80.
57. Ibidem, f. 82, 123.
58. Ibidem, f. 118.
59. Ibidem, f. 65.
60. Gh. Platon, op. cit., p. 291.
61. D.A.N.I.C., fond Br─âtianu, dosar nr.
344/1908-1910, f. 9.
62. Ibidem.
* circula╚Ťiei.
63. Ibidem, f. 49.
64. Ibidem.
65. Ibidem.
66. Ibidem.
67. Ibidem.
68. Ibidem, f. 65.
69. Ibidem, f. 83.
70. Ibidem, f. 72, 91, 123, 163, 167.
71. Ibidem, f. 118.
72. Gh. Platon, op. cit., p. 292.
73. D.A.N.I.C., fond Br─âtianu, Dosar nr. 344/1908-1910, f. 9.