Gesta Danorum și Cruciada venzilor jpeg

Gesta Danorum și Cruciada venzilor

Procesul de cre╚Ötinare al popula╚Ťiilor balto-slave ╚Öi uralice din regiunea M─ârii Baltice va avea loc ├«ntre secolele XII-XIV. ├Än acest interval vor fi converti╚Ťi slavii polabi, finlandezii, livonienii, estonienii, semigalii, prusacii ╚Öi lituanienii.

├Än perioada medieval─â, slavii polabi sunt cunoscu╚Ťi sub numele de venzi. Termenul provine din scandinavul vender, etnonim care se refer─â la popula╚Ťiile de origine slav─â ce locuiesc pe ╚Ť─ârmul sudic al M─ârii Baltice. Printre triburile slavilor polabi enumer─âm liuticii (├«ntre r├óurile Warnow ╚Öi Mildenitz), obotri╚Ťii(├«ntre golful Wismar ╚Öi lacul Schweriner), sorbii(├«n Lusacia), wagrii(Wagria), milcenii(Silezia Lusacian─â), warnabii(pe r├óul Warnow), polabii(├«ntre r├óurile Trave ╚Öi Elba), drevanii(pe Elba, ├«n districtul de azi L├╝chow-Dannenberg), circipanii(├«ntre r├óurile Recknitz ╚Öi Peene), kessinii(pe Warnow, ├«n zona Rostock), redariisau redarienii(la sud de lacul Tollensesee), ranii(insula Rugia), ukranii(pe Ucker), moricii(l├óng─â lacul M├╝ritz), nel─Ťticii(la confluen╚Ťa r├óurilor Havel ╚Öi Elba), hevellii(pe Havel, ├«n districtul Havelland), colodicii(Elba superioar─â), glomacii(Elba superioar─â), chuticii(pe r├óul Saale), leubuzzii(pe Oder) ╚Öi pomeranii(├«ntre Oder ╚Öi Vistula).

Cruciada venzilor din 1147 marcheaz─â ├«nceputul seriei ÔÇ×r─âzboaielor sfinteÔÇŁ purtate ├«mpotriva popula╚Ťiilor p─âg├óne din regiunea M─ârii Baltice. La aceste r─âzboaie vor lua parte saxonii, danezii ╚Öi polonezii. Prin bula papal─â Divina dispensationeemis─â la 13 aprilie 1147, papa Eugeniu al III-lea (1145-1153) va legitimiza cruciada purtat─â ├«mpotriva venzilor. Dac─â pentru ducii saxoni miza politic─â era aceia de a aduna tribut de la triburile slave ╚Öi de a-╚Öi extinde domeniile, pentru danezi era momentul potrivit s─â-i ÔÇ×pedepseasc─âÔÇŁ pe ranii care organizau raiduri ├«n teritoriul danez. ├Än cazul Poloniei, miza politic─â avea ca obiectiv intimidarea vecinilor prusaci, p─âg├óni la acea vreme ╚Öi extinderea spre vest, dincolo de r├óul Oder.

R─âzboiul ├«mpotriva slavilor polabi va continua ╚Öi dup─â 1147. ├Än 1168, danezii, condu╚Öi spiritual de c─âtre arhiepiscopul Absalon, vor organiza o expedi╚Ťie de cucerire a Rugiei, captur├ónd fort─ârea╚Ťa Arkona. ├Än urma acestei campanii militare, danezii vor distruge toate templele p─âg├óne ale ranilor, jefuind popula╚Ťia local─â. Ranii vor deveni tributari ai danezilor, iar insula Rugia va fi ata╚Öat─â diecezei de Roskilde. Dup─â cucerirea insulei, danezii vor crea Principatul de Rugia, care va rezista p├ón─â ├«n 1325 ╚Öi care va fi guvernat de o dinastie de prin╚Ťi locali, vasali regelui danez (Casa de Wizlaw).

Prima editie in limba latina a cronicii Gesta Danorum Paris 1514 0 jpg jpeg

├Än lucrarea Gesta Danoruma istoricului danez Saxo Grammaticus (1150-1220), avem consemnat─â participarea Danemarcei la cruciada ├«mpotriva venzilor. Lucrarea a fost redactat─â ├«n limba latin─â la ├«nceputul secolului al XIII-lea la ini╚Ťiativa arhiepiscopului Arhidiecezei de Lund, Absalon (1178-1201). ├Än lucrare, autorul laud─â participarea Danemarcei la cruciad─â, al─âturi de Sf├óntul Imperiu Roman. Personajele centrale ale operei sale sunt regele danez Valdemar I ÔÇ×cel MareÔÇŁ (1157-1182) ╚Öi sf─âtuitorul s─âu cel mai important, arhiepiscopul Absalon, pe care autorul ├«i glorific─â datorit─â succesului lor ├«n fa╚Ťa p─âg├ónilor. Fiind un clasicist remarcabil, Saxo Grammaticus ├«╚Öi manifest─â deopotriv─â interesul fa╚Ť─â de cre╚Ötinarea venzilor ╚Öi regenerarea politic─â a Danemarcei. ├Än opinia sa, aceast─â regenerare este posibil─â numai prin intermediul convertirii p─âg├ónilor. Succesul este pus pe seama cre╚Ötin─ârii acestora, gra╚Ťie voin╚Ťei divine. Spre deosebire de atitudinea critic─â a cronicarului Helmold din Bosau fa╚Ť─â de armatele cruciate, Saxo Grammaticus justific─â ac╚Ťiunile lui Valdemar ╚Öi Absalon printr-o misiune divin─â.

Tot Saxo Grammaticus este cel care ne ofer─â informa╚Ťii despre p─âg├ónismul slav ╚Öi templul de la Arkona, ├«nchinat zeului Svantevit. Pentru a-╚Öi redacta lucrarea, autorul a folosit drept surse tradi╚Ťiile populare, c├óntecele ╚Öi relat─ârile arhiepiscopului Absalon. Pe l├óng─â lupta cr├óncen─â dintre danezi ╚Öi slavi, sunt descrise ╚Öi divinit─â╚Ťi precum Suantovitus(Svantevit), Rugiaevithus(Rujevit), Porevithum(Porevit) sau Porenutius(Porenut).

├Än discursul lui Saxo Grammaticus putem eviden╚Ťia concep╚Ťiile lumii greco-romane fa╚Ť─â de barbari. Dup─â adoptarea religiei cre╚Ötine, Danemarca va deveni parte a latinit─â╚Ťii, reprezentat─â prin comunitatea catolic─â. Concep╚Ťiile lumii greco-romane fa╚Ť─â de societ─â╚Ťile barbare vor cunoa╚Öte o dimensiune religioas─â. ├Än acest caz, barbarii vor fi identifica╚Ťi prin popula╚Ťiile p─âg├óne, situate ├«n afara lumii cre╚Ötine, mo╚Ötenitoare a civiliza╚Ťiei latine. Pentru Saxo Grammaticus, venzii vor fi barbarii pe care danezii vor fi nevoi╚Ťi s─â-i converteasc─â la civiliza╚Ťie, prin intermediul religiei cre╚Ötine.

├Än ceea ce prive╚Öte stilul literar al autorului danez, acesta con╚Ťine influen╚Ťe ale unor autori latini precum Valerius Maximus (sec. I d.Hr.) sau Martianus Capella (sec. V d.Hr.), reprezentan╚Ťi ai ÔÇ×v├órstei de argintÔÇŁ. Clasicismul latin coincide cu perioada Principatului, c├ónd potrivit consensului istoricilor ┼či criticilor literari se atinge apogeul valorii literare, estetice. Dac─â epoca Principatului este calificat─â ca o ÔÇ×v├órst─â de aurÔÇŁ a literaturii latine, perioada care ├«i urmeaz─â a fost desemnat─â mult─â vreme ca fiind ÔÇ×v├órsta de argintÔÇŁ, ceea ce indic─â o diminuare valoric─â (decaden┼ú─â, degenerescen┼ú─â). Perioada imperial─â, care se prelunge┼čte de altfel p├ón─â la sf├ór┼čitul antichit─â┼úii, comport─â mai multe etape ╚Öi de accea este firesc ca regresul ┼či redresarea s─â alterneze. Influen╚Ťat de aceste idei, Saxo Grammaticus va considera necesar─â redresarea poporului s─âu prin intermediul divinit─â╚Ťii. Pentru a evolua spiritual ╚Öi material, danezii erau nevoi╚Ťi s─â-i converteasc─â pe necredincio╚Öi, ├«ndeplinind astfel dorin╚Ťa divinit─â╚Ťii.

Lui Saxo Grammaticus nu ├«i este str─âin─â nici scolastica medieval─â, care pune accent pe importan╚Ťa harului divin ├«n procesul ├«ndrept─ârii p─âc─âtosului. Stilul neoplatonic al scrierilor lui Augustin va influen╚Ťa at├ót mi╚Öcarea canonicilor regulari, c├ót ╚Öi scolastica medieval─â, care a utilizat formula aristotelic─â a rela╚Ťiei dintre materie(apa Botezului) ╚Öi form─â(formula Botezului), pe teoria lui Augustin. Prin intermediul sacramentului Botezului, necredinciosul prime╚Öte harul divin ╚Öi poate ob╚Ťine astfel m├óntuirea.Pentru a fi cu putin╚Ť─â ca sufletul necredinciosului s─â primeasca harul divin, este necesar ca diavolul s─â fie alungat din trupul p─âg├ónului. Dup─â ├«nfr├óngerea fizic─â a diavolului, spiritul necredinciosului trebuie s─â primeasc─â harul divin prin sacramentul Botezului. Aceast─â judecat─â este important─â, deoarece pe baza ei, ideea necesit─â╚Ťii unui ÔÇ×r─âzboi sf├óntÔÇŁ va p─âtrunde ├«n mentalul colectiv al danezilor.

Saxo Grammaticus consider─â c─â implicarea poporului s─âu ├«n r─âzboiul cu venzii a avut loc din dou─â motive juste. Primul motiv era r─âzbunarea ├«n fa╚Ťa slavilor, care organizau frecvent raiduri pe coastele daneze. ├Än urma acestor raiduri, popula╚Ťia local─â era ucis─â sau jefuit─â, iar atacatorii se ├«mbog─â╚Ťeau. Cel de-al doilea motiv era dorin╚Ťa de expansiune a Danemarcei ╚Öi controlul asupra zonei de sud a M─ârii Baltice. Imperialismul danez va cunoa╚Öte apogeul abia ├«n secolul urm─âtor, c├ónd competi╚Ťia dintre saxoni ╚Öi danezi pentru st─âp├ónirea teritoriului dintre Elba ╚Öi Vistula va fi c├ó╚Ötigat─â cei din urm─â. Mai t├órziu, Danemarca va deveni o putere dominant─â ├«n vestul M─ârii Baltice, ocup├ónd ├«n 1201 ora╚Öul L├╝beck. Un an mai t├órziu, noul rege danez Valdemar al II-lea (1201-1241) ├«l va recunoa╚Öte ca lord protector pe viitorul ├«mp─ârat al Sf├óntului Imperiu Roman, Frederic al II-lea. Drept r─âsplat─â, Frederic ├«i va oferi regelui danez ├«n 1214 o Bul─â de Aur, prin care Imperiul ├«l recuno╚Ötea drept ÔÇ×rege al danezilor ╚Öi al slavilorÔÇŁ. Astfel, Valdemar al II-lea va st─âp├óni ├«ntreg teritoriul cuprins ├«ntre Elba ╚Öi Vistula.

Danemarca in timpul lui Valdemar II 1201 1241 0 jpg jpeg

Gesta Danorumeste structurat─â ├«n 16 c─âr╚Ťi. ├Än c─âr╚Ťile I-VIII, Saxo ne ofer─â informa╚Ťii despre etnogeneza poporului danez. Sunt men╚Ťiona╚Ťi primii regi ├«nc─â din antichitate, str─âmo╚Öii legendari ai acestora ╚Öi credin╚Ťele precre╚Ötine ale scandinavilor. ├Än continuare, autorul prezint─â date despre introducerea religiei cre╚Ötine ├«n Danemarca. C─âr╚Ťile IX-XVI con╚Ťin informa╚Ťii despre consolidarea cre╚Ötinismului ├«n societatea danez─â, fondarea primelor arhidieceze ╚Öi politica extern─â a Danemarcei. ├Än ultimele c─âr╚Ťi, XIV-XVI, ├«nt├ólnim informa╚Ťii despre campania militar─â a regelui Valdemar I ├«n insula Rugia, soldat─â cu distrugerea idolilor ╚Öi a cet─â╚Ťii p─âg├óne Arkona ╚Öi for╚Ťarea popula╚Ťiei locale s─â adopte cre╚Ötinismul. Tot aici, autorul ne ofer─â o descriere unic─â a celebrului edificiu religios din Arkona, ├«nchinat zeului Svantevit. Ultimul eveniment men╚Ťionat ├«n Gesta Danorum├«l ├«nt├ólnim ├«n prefa╚Ťa lucr─ârii, scris─â la sf├ór╚Öit. Acolo avem men╚Ťionat─â cucerirea de c─âtre danezi a unor teritorii din nordul r├óului Elba ├«n anul 1208.

Manuscrisul original al lucr─ârii s-a pierdut, supravie╚Ťuind c├óteva fragmente de la Angers (1200), Lassen (1275), Kall-Rasmussen (1275) ╚Öi Plesner (1275). Cel mai mare dintre aceste fragmente este cel de la Angers, despre care se consider─â c─â a fost redactat de ├«nsu╚Öi istoricul danez. Celelalte fragmente sunt copii realizate ulterior ╚Öi se afl─â momentan la Biblioteca Regal─â din Copenhaga (Det Kongelige Bibliotek). Textul lui Saxo Grammaticus a supravie╚Ťuit ├«n rezumatul numit Compendium Saxonisdin lucrarea Chronica Jutensis, redactat─â ├«n 1342. Numele cronicii atribuite lui Saxo Grammaticus (Gesta Danorum) este men╚Ťionat pentru prima oar─â ├«n Compendium Saxonis, necunosc├óndu-se titlul original al lucr─ârii.

Prima edi╚Ťie ├«n limba latin─â apar╚Ťine lui Christiern Pedersen ╚Öi a fost publicat─â ├«n 1514 la Paris de c─âtre Jodocus Badius, sub titlul Danorum Regum heroumque Historiae. Alte edi╚Ťii ├«n latin─â au fost realizate ├«n 1534 (Johannes Oporinus), 1576 (Philip Lonicer), 1645 (Stephan Hansen Stephanius), 1771 (Christian Adolph Klotz), 1839 (Peter Erasmus M├╝ller), 1886 (Alfred Holder), 1931 (J├Şrgen Olrik ╚Öi Hans R├Žder) ╚Öi 2005 (Karsten Friis-Jensen). Primele edi╚Ťii ├«n limba danez─â au fost realizate ├«n 1540 (Christiern Pedersen) ╚Öi 1555 (Jon Tursons), ambele fiind pierdute. Cea mai veche edi╚Ťie ├«n danez─â a lucr─ârii dateaz─â din 1575 ╚Öi apar╚Ťine preotului Anders S├Şrensen Vedel (Den Danske Kr├Şnicke).Prima traducere ├«n limba englez─â dateaz─â din 1894 ╚Öi apar╚Ťine lui Oliver Elton. ├Än german─â, Gesta Danoruma fost tradus─â ╚Öi publicat─â pentru prima dat─â ├«n anul 1900 de c─âtre Hermann Jantzen.

www.revistahiperboreea.com