Fran╚Ťa despre rolul Rom├óniei ├«n Primul R─âzboi Mondial: ┬źPe frontul din Orient, p├órghia lui Arhimede este la Bucure╚Öti┬╗ jpeg

Fran╚Ťa despre rolul Rom├óniei ├«n Primul R─âzboi Mondial: ┬źPe frontul din Orient, p├órghia lui Arhimede este la Bucure╚Öti┬╗

├Än ecua┼úia lumii politice ╚Öi diplomatice a Primului R─âzboi Mondial, Rom├ónia este pentru Fran┼úa o ┼úar─â important─â ├«n conjunctura anilor 1914 - 1916, iar acest fapt se datoreaz─â, ├«n principal, poten┼úialului militar.  

Contele de Saint-Aulaire poveste╚Öte ├«n memoriile sale c─â, ├«nainte de a pleca, a fost la Quai dÔÇÖOrsay, unde l-a primit premierul Aristide Briand. ├Än scurta ├«ntrevedere, acesta i-a declarat: ,,Pe frontul din Orient, p├órghia lui Arhimede este la Bucure╚ÖtiÔÇŁ, referindu-se, evident, la necesitatea ca Rom├ónia s─â semneze tratatul de alian┼ú─â cu Antanta. Cei aproape un milion de solda┼úi pe care ┼úara noastr─â ├«i putea mobiliza reprezentau o for┼ú─â care era capabil─â s─â ├«ncline oric├ónd balan┼úa r─âzboiului de o parte sau de alta. ╚śi nu e o exagerare.

Este suficient s─â ne g├óndim c─â, ├«n vara anului 1916, c├ónd Rom├ónia a intrat ├«n r─âzboi de partea Antantei, Wilhelm al II-lea, ├«mp─âratul Germaniei, a exclamat la primirea ve╚Ötii: ÔÇ×Am pierdut r─âzboiul!ÔÇŁ Cancelariile occidentale aveau o imagine deformat─â despre armata Rom├óniei, iar primele luni ale r─âzboiului au ar─âtat cruda realitate: o armat─â ├«nzestrat─â precar ╚Öi f─âr─â experien┼úa frontului. S─â nu uit─âm c─â Rom├ónia nu mai purtase un r─âzboi adev─ârat din 1877, de patru decenii! Al─âturi de acest poten┼úial militar, pentru Fran┼úa, Rom├ónia era un mic ╚Öi paradoxal stat de la Dun─âre, cu o elit─â francofon─â recunosc─âtoare francezilor pentru contribu┼úia ├«nsemnat─â la crearea statului rom├ón modern ╚Öi independent, dar ╚Öi un stat dominat politic ╚Öi economic de interese germane ╚Öi de un rege german, Ferdinand I.

├Än parantez─â fie spus, istoriografia francez─â ├«l consider─â pe ├«mp─âratul Napoleon al III-lea ca fiind creatorul Rom├óniei, ├«n vreme ce, la noi, rolul ├«mp─âratului ╚Öi al Fran┼úei este pomenit de istorici; dar accentul cade, a╚Öa cum este firesc, asupra personalit─â┼úilor care au f─âcut Unirea din 1859. Rom├ónia mai ├«nseamn─â ceva pentru Fran┼úa. Este o ┼úar─â cu un prim-ministru ├«nc─âp─â┼ú├ónat, care, cu tenacitate, urm─âre╚Öte negocierea unor avantaje substan┼úiale pentru interesele rom├óne╚Öti. De aceea, el tergiverseaz─â intrarea ├«n r─âzboi, fiind, dup─â cum ├«l nume╚Öte pe Ion I.C. Br─âtianu, ├«n memoriile sale, contele de Saint-Aulaire: un veritabil ,,c─âm─âtar de timpÔÇŁ.

Contele de Saint-Aulaire: ÔÇ×M─â g├óndeam c─â pentru cariera mea, Rom├ónia ├«i va fi morm├óntulÔÇŁ

Dac─â pentru Fran┼úa ╚Öi politicienii ei, Rom├ónia este un poten┼úial aliat ├«ndep─ârtat, pentru francezii care sunt desemna┼úi s─â fac─â parte din Misiunea Militar─â sau diplomatic─â, este o ┼úar─â necunoscut─â, aflat─â la marginea Europei, ÔÇ×barbar─â ╚Öi exotic─âÔÇŁ ├«n acela╚Öi timp. Interesante sunt atitudinile ╚Öi reac┼úiile celor desemna┼úi s─â vin─â ├«n Rom├ónia. Precum romanul Ovidius, exilat la Pontul Euxin cu aproape 2.000 de ani ├«n urm─â, la aflarea ve╚Ötii, sosite printr-o ,,fatidic─âÔÇŁ telegram─â, c─â a fost numit la post ├«n Rom├ónia, contele de Saint-Aulaire este stupefiat ╚Öi noteaz─â: ÔÇ×M─â g├óndeam c─â pentru cariera mea, Rom├ónia ├«i va fi morm├óntulÔÇŁ.

Nici generalul Berthelot nu este fericit cu această numire. Pentru un comandant militar, să fie trimis la 2.000 de kilometri distanţă de patrie, într-o ţară mică, însemna lipsirea de gloria victoriei, de ocazia nobilă de a lupta pentru Franţa. De aceea, va solicita de două ori pe parcursul anului 1917, în februarie și în iunie, să fie rechemat.

Robert de Flers, personaj marcant al saloanelor literare pariziene, scriitor ╚Öi viitor membru al Academiei Franceze, se afl─â ├«n aceea╚Öi situa┼úie nepl─âcut─â de a l─âsa gloria Parisului, pentru a se ocupa ├«n cadrul misiunii diplomatice franceze de la Bucure╚Öti de propagand─âÔÇŽ Evident c─â pentru cele trei personaje, oameni cu aspira┼úii ╚Öi dornici s─â fac─â o carier─â str─âlucit─â, misiunea pare ingrat─â. Pentru ceilal┼úi militari, aceasta este o evadare, o ╚Öans─â ├«n plus de a supravie┼úui cumplitului r─âzboi. O spune c─âpitanul Marcel Fontaine care, la aflarea ve╚Ötii c─â va fi trimis din infernul frontului de la Marna ├«n ├«ndep─ârtata Rom├ónie, noteaz─â cu bucurie: ÔÇ×A da! Pot s─â spun ca ├«n fabul─â, c─â norocul m-a c─âutat ├«n patul meu!... ╚śi cel pu┼úin va fi diferit. Tr─âiasc─â Rom├ónia!ÔÇŁ

Acest text este un fragment din articolul ┬źRom├ónia Marelui R─âzboi v─âzut─â prin ochii memoriali╚Ötilor francezi ap─ârut ├«n Historia Special nr. 20, disponibil─â ├«n format digital, pe paydemic.com

covers 01 HS 20 jpg jpeg