Folosirea agenţilor de spionaj repatriaţi în propaganda Războiului Rece jpeg

Folosirea agenţilor de spionaj repatriaţi în propaganda Războiului Rece

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Richard H. Cummings

Timp de mai bine de 40 de ani, Radio Europa Liber─â ┼či Radio Libertatea au fost dou─â sta┼úii de radio sponsorizate de americani, aflate la M├╝nchen, ├«n Germania, care emiteau ├«n ┼ú─ârile din spatele Cortinei de Fier. Mii de oameni au lucrat pentru aceste sta┼úii radio, cu pre┼úul a sute de milioane de dolari. Europa Liber─â ┼či Libertatea au fost dou─â elemente esen┼úiale ale activit─â┼úilor clandestine timpurii ale CIA direc┼úionate ├«mpotriva regimurilor comuniste. Totu┼či, pentru mul┼úi ani, existen┼úa lor a r─âmas ├«nv─âluit─â ├«ntr-o mantie de mister ┼či intrig─â specific─â R─âzboiului Rece.

Ca toate r─âzboaiele, R─âzboiul Rece a avut multe c├ómpuri de lupt─â, iar M├╝nchen este locul ├«n care R─âzboiul Rece a fost, poate, ÔÇ×cel mai fierbinteÔÇŁ, dac─â ne g├óndim la ├«ntinderea activit─â┼úii serviciilor de informa┼úii:emigran┼úii aveau de ├«nfruntat intimid─âri, amenin┼ú─ârile cu moartea ┼či r─âpirea sau chiar moartea.

r1 6 jpg jpeg

Toate serviciile de informa┼úii ale fostului Pact de la Var┼čovia au ac┼úionat ├«mpotriva posturilor de radio Europa Liber─â ┼či Libertatea (colectiv cunoscute drept ÔÇ×radiourileÔÇŁ) pentru mai bine de 40 de ani. Uneori aceasta era o activitate multilateral─â, alteori bilateral─â, iar uneori ┼ú─ârile conduceau propriile opera┼úiuni ÔÇô Rom├ónia fiind un exemplu ├«n acest sens.

Numeroase c─âr┼úi de propagand─â despre ambele radiouri au fost publicate ├«n Europa de Est ┼či ├«n fosta Uniunie Sovietic─â oric├ónd aceste regimuri doreau s─â contracareze eficientele programe ale radiourilor cu propria propagand─â domestic─â ┼či interna┼úional─â. Informa┼úiile din aceste c─âr┼úi erau ├«n mare parte fabricate (├«n sensul ÔÇ×dezinform─âriiÔÇŁ), dar c─âr┼úile cuprindeau ┼či informa┼úii tenden┼úioase furnizate de agen┼úii din interiorul radiourilor.

O ├«nt├ólnire multilateral─â a Serviciilor de Informa┼úii ale Blocului Estic (cu excep┼úia Rom├óniei) a avut loc la Praga, ├«n 12-13 februarie 1976;generalul sovietic KGB, Oleg Kalugin, a fost pre┼čedinte ┼či a ┼úinut un discurs introductiv. Ofi┼úerii de informa┼úii au f─âcut schimb de informa┼úii cu privire la m─âsurile active deja luate ┼či la cele ├«n preg─âtire ├«mpotriva posturilor Europa Liber─â ┼či Libertatea. Ei au ajuns la concluzia c─â obiectivul minimal era reprezentat de necesitatea de a expulza din Europa aceste ÔÇ×centre de diversiune ale SUAÔÇŁ;┼úelul optim era ÔÇ×lichidareaÔÇŁ total─â. Ofi┼úerii de informa┼úii au schi┼úat un ÔÇ×Plan de lucruÔÇŁ ┼či l-au ├«naintat serviciilor lor pentru revizuire ┼či aprobare.

O traducere ├«n limba englez─â a schi┼úei de Plan de lucru din limba rus─â a fost prezentat─â la conferin┼úa ÔÇ×Impactul radiodifuz─ârii occidentale ├«n timpul R─âzboiului ReceÔÇŁ, la Hoover Institution, Stanford, California, 14-16 octombrie 2004. Exist─â c├óteva diferen┼úe minore ├«ntre schi┼úa original─â ┼či raportul est-german (n.r. ÔÇô pe care ├«l prezent─âm al─âturat), dar esen┼úa am├óndurora este clar─â:sta┼úiile radio trebuie eliminate din Europa sau, ┼či mai bine, ├«nchise.

┼×edin┼úe de coordonare au avut loc ulterior la Budapesta ├«n 1977, la Var┼čovia ├«n 1979, la Moscova ├«n 1980, la Sofia ├«n 1983 ┼či la Praga ├«n 1986.

ÔÇ×TOP SECRET

Copia Nr. 1

Planul de lucru

├Än urma discu┼úiei de la conferin┼úa reprezentan┼úilor ┼ú─ârilor socialiste, privind lupta ├«mpotriva centrelor de diversiune ideologic─â reprezentate de sta┼úiile radio americane Libertatea ┼či Europa Liber─â, obiectivul minimal ├«n viitorul apropiat este expulzarea lor din Europa.

Următoarele măsuri trebuie luate în vederea atingerii acestui obiectiv.

I. M─âsuri active

1.         Continuarea m─âsurilor contra [posturilor] LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é, expun├óndu-le drept centre de subminare ideologic─â ale SUA, lucr├ónd sub ├«ndrumarea CIA. ├Än acest scop, folosirea mass-media, radioului ┼či televiziunii din ┼ú─ârile comunit─â┼úii socialiste cu ┼úelul de a furniza informa┼úii publicului interna┼úional ┼či de a compromite inamicul.

Urm─âtoarele sunt prev─âzute din partea noastr─â:

-   publicarea de bro┼čuri ├«n german─â ┼či englez─â, cu texte din presa sovietic─â despre LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é. Distribuirea acestor bro┼čuri ├«n Occident, ├«n special ├«n Republica Federal─â Germania, Statele Unite ale Americii, alte state NATO ┼či ┼ú─âri europene neutre;

r3 3 jpg jpeg

-   publicarea unei c─âr┼úi care folose┼čte materiale din presa american─â, ├«n scopul expunerii activit─â┼úilor CIA, ├«n special LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é;

-   producerea unui film despre activit─â┼úile subversive ale [postului] LIBERTATEA.

Prietenii no┼čtri pl─ânuiesc urm─âtoarele:

-   continuarea public─ârii de articole ┼či apari┼úii publice ale lui Minarik [n.r. ÔÇô Pavel Minarik, repatriat ceh;a se vedea caseta al─âturat─â], care s-a ├«ntors ├«n Republica Socialist─â Cehoslovac─â pentru a expune EUROPA LIBER─é ┼či sus┼úinerea, ├«n activit─â┼úile ei subversive, de c─âtre for┼úele de dreapta din Republica Federal─â Germania;

-   publicarea unei c─âr┼úi care ar compromite LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é, precum ┼či CIA, prin folosirea documentelor ob┼úinute de Minarik ┼či a altor materiale;

-    producerea de documentare ┼či filme care expun activit─â┼úile subversive ale EUROPA LIBER─é.

2.      Mobilizarea opiniei publice interna┼úionale, ├«n scopul elimin─ârii activit─â┼úilor criminale ale LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é, ca organe de subminare ideologic─â, a c─âror existen┼ú─â e ├«n contradic┼úie cu dreptul interna┼úional ┼či cu Actul Final de la Helsinki.

├Än acest scop, e prev─âzut ca organele de securitate ale URSS, Ungariei, Germaniei de Est, Cehoslovaciei, Poloniei ┼či Bulgariei s─â fie folosite pentru urm─âtoarele:

-     Realizarea Opera┼úiunii ┬źSpider┬╗ ├«n Austria (Ministerul Securit─â┼úii de Stat din Germania de Est). Aceast─â opera┼úiune este conceput─â pentru a face ca ┼ú─ârile participante la Conferin┼úa de la Helsinki ┼či media interna┼úional─â s─â devin─â con┼čtiente de temeiul juridic al ilegalit─â┼úii LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é;

-     Prezentarea acestei chestiuni ├«n Bundestag-ul Republicii Federale Germane;

-     Organizarea trimiterii de scrisori c─âtre membrii Congresului american ┼či de declara┼úii semnate de grupuri progresiste ┼či agen┼úii de pres─â c─âtre guvernul SUA;

-     Concentrarea aten┼úiei publicului interna┼úional asupra ├«ncerc─ârilor Statelor Unite de a obliga ┼ú─ârile NATO s─â finan┼úeze LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é, legaliz├ónd, astfel, sta┼úiile ca organe interna┼úionale de diversiune ┼či subminare ideologic─â.

3. Examinarea posibilit─â┼úlor ┼či condi┼úiilor pentru organizarea unui tribunal interna┼úional ├«mpotriva LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é pe teritoriul unei ┼ú─âri socialiste. Pentru acest tribunal vor fi folosi┼úi fo┼čti angaja┼úi ai acestor centre, c─ârora li s-a ordonat ├«ntoarcerea din Vest (CZECHOWICZ, LACH, SMOLINSKI ÔÇô Republica Popular─â Polon─â, MARIN ÔÇô URSS, MINARIKÔÇöRepublica Socialist─â Cehoslovac─â ┼či al┼úii). De asemenea, vor fi folosi┼úi fo┼čti angaja┼úi ai sta┼úiilor de radio, cet─â┼úeni care au intrat sub influen┼úa sta┼úiilor de radio, precum ┼či materiale documentare de la serviciile de informa┼úii socialiste.

3.      Implementarea m─âsurilor respective pentru izolarea sta┼úiilor radio LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é pe arena interna┼úional─â (ONU, UNESCO, Comitetul Olimpic Interna┼úional) ┼či ├«n cadrul organiza┼úiilor na┼úionale, centrelor, societ─â┼úilor ┼či asocia┼úiilor, ca agen┼úii subversive ale c─âror activit─â┼úi ├«n spiritul ┬źR─âzboiului Rece┬╗ sunt ├«n contrast cu D├ętente [├«n document se folose┼čte termenul ├«n limba francez─â pentru ┬źDezghe┼ú┬╗ ÔÇô n.r.] ┼či cu ├«nt─ârirea cooper─ârii dintre ┼ú─ârile cu ordini sociale diferite.

4.      ├Än vederea dezorganiz─ârii activit─â┼úilor interne ale LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é ┼či ├«n vederea exercit─ârii unei presiuni psihologice asupra angaja┼úilor s─âi, urm─âtorii factori trebuie, spre exemplu, exploata┼úi ├«n mod activ.

-        competi┼úia dintre LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é pentru pozi┼úia dominant─â ├«n cadrul Consiliului SUA pentru Transmisii Interna┼úionale;

-        demonstrarea tendin┼úelor na┼úionaliste ┼či a declara┼úiilor de ostilitate dintre ┬źbirourile na┼úionale┬╗;

-        sionizarea departamentelor din cadrul LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é ┼či [exploatarea] atitudinilor ostile ale unora dintre angaja┼úii sta┼úiilor fa┼ú─â de predominan┼úa cople┼čitoare a for┼úelor evreie┼čti, cu prec─âdere fa┼ú─â de fo┼čti cet─â┼úeni sovietici de na┼úionalitate evreiasc─â;

-        preg─âtirea ┼či trimiterea de scrisori, favorabile nou─â, ├«n numele angaja┼úilor concedia┼úi de la sta┼úiile radio, adresate fo┼čtilor colegi de la LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é.

II. Activităţi operaţionale ale Reţelei

Folosirea coordonat─â a posibilit─â┼úilor existente de a ob┼úine date documentare ┼či materiale cu privire la chestiuni de baz─â precum:

-  obiectivele, sarcinile, formele ┼či metodele de activitate ale sta┼úiilor radio LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é, ├«n rolul lor de a uni toate for┼úele antisovietice;

-  rolul sta┼úiilor radio ├«n implementarea direc┼úiei politice a SUA ┼či NATO;

r4 3 jpg jpeg

-  date privind amestecul ├«n problemele interne ale ┼ú─ârilor socialiste ┼či violarea suveranit─â┼úii Republicii Federale Germane;

-  falsificarea de materiale privind atacuri dure ├«mpotriva partidului ┼či a liderilor de guvern din ┼ú─ârile comunit─â┼úii socialiste;

-  rolul ┼či pozi┼úia agen┼úiilor de informa┼úii americane ├«n activitatea LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é:spioni;persoane care au fost confirmate ca fiind agen┼úi sau persoane suspectate de a fi agen┼úi ├«n activit─â┼úi de spionaj;sistemul de ob┼úinere a informa┼úiilor;participarea la dezvoltarea ┼či prezentarea emisiunilor, dar ┼či la finan┼úarea, ├«n general, a sta┼úiilor prin opera┼úiuni individuale;

-  situa┼úia intern─â ├«n chestiunile:contradic┼úii dintre LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é, rivalit─â┼úi na┼úionale ┼či protagoni┼čtii lor, (...), control ┼či supaveghere a angaja┼úilor ┼či a altora;

-  ajutorul reciproc ├«ntre serviciile de informa┼úii fraterne, ├«n evaluarea ┼úintelor operative ce intr─â ├«n aten┼úia angaja┼úilor neoficiali ┼či ai agen┼úilor lor. ├Äns─ârcinarea agen┼úiilor verificate cu misiunea de analizare sistematic─â a tuturor chestiunilor enumerate cu privire la activit─â┼úile sta┼úiilor radio ┼či de schi┼úare a unor propuneri pentru discreditarea ┼či expunerea lor. ├Äns─ârcinarea re┼úelei verificate cu misiunea proiect─ârii ┼či a compil─ârii sistematice de analize ale problemelor privind munca sta┼úiilor radio, precum ┼či cu participarea cu sugestii privind modalitatea de discreditare ┼či de expunere a acestora;

-  evaluarea regulat─â a reac┼úiilor inamicului la m─âsurile noastre active, precum ┼či verificarea contraac┼úiunilor ini┼úiate de c─âtre inamic;

-  ┼ú─ârile socialiste ┼či contram─âsurile luate de agen┼úiile de contrainforma┼úii, ├«nt─ârind ┼ú─ârile socialiste prin folosirea unor posibilit─â┼úi precum:expansiunea pozi┼úiilor agen┼úiei ├«n cadrul LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é de c─âtre organe de informa┼úii ale ┼ú─ârilor socialiste ├«n cooperare cu propriile organe interne. Urm─âtoarele m─âsuri trebuie luate:

┬Ě         opera┼úiuni de convingere a angaja┼úii sta┼úiilor ÔÇô efectuate de agen┼úii, inclusiv de oficiali de ├«ncredere ai serviciilor de contrainforma┼úii ÔÇô s─â defecteze sau s─â compromit─â sta┼úiile prin intermediul re┼úelei existente ┼či a membrilor activi ai organelor interne;

┬Ě         infiltrarea ├«n interiorul LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é din pozi┼úiile emigra┼úiei na┼úionaliste, sioni┼čti ┼či disiden┼úi. ├Än aceste privin┼úe posibilit─â┼úile existente urmeaz─â s─â fie analizate ┼či unele adi┼úionale s─â fie create;

┬Ě         preg─âtirea specific─â a angaja┼úilor neoficiali, efectuat─â de c─âtre agen┼úiile de securitate, ├«n scopul unor misiuni prelungite cu obiectivul de penetrare a centrelor de diversiune ideologic─â ale inamicului;

┬Ě         trimiterea agen┼úilor de informa┼úii, cu scopul infilt─ârii ├«n centrele ideologice ale inamicului;

┬Ě         c─âl─âtorii de scurt─â durat─â ale agen┼úilor interni ├«n ┼ú─ârile capitaliste, trimiterea ├«n ┼ú─ârile capitaliste, de c─âtre agen┼úiile de securitate, a angaja┼úilor neoficiali cu cel mai mare poten┼úial, ├«n scopul ob┼úinerii de informa┼úii ┼či a supravegherii unor persoane anume din cadrul LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é;

┬Ě         folosirea posibilit─â┼úilor agen┼úiilor de informa┼úii ┼či contrainforma┼úii ale ┼ú─ârilor socialiste pentru contracararea activit─â┼úilor subversive ale inamicului pe teritoriul ┼ú─ârilor comunit─â┼úii socialiste (descoperirea agen┼úilor, disiden┼úilor ┼či persoanelor ce au contacte cu LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é);

┬Ě         stabilirea persoanelor c─ârora li se vor ┬ź├«nscena┬╗ anumite fapte;interceptarea canalelor ┼či a materialelor de comunicare;implementarea jocurilor operative etc. Dac─â e necesar, aceast─â munc─â va fi efectuat─â ├«n comun cu unit─â┼úile interesate din cadrul respectivelor agen┼úii de securitate ale ┼ú─ârilor socialiste;

┬Ě         schimbul regulat de materiale generale rezumate ┼či materiale documentare, ├«n temeiul dispozi┼úiei obligatorii ca partea receptoare s─â coordoneze ├«n avans posibilit─â┼úile ┼či modalitatea admisibil─â de folosire a acestora.

III. M─âsuri la nivel diplomatic

Cu avizul agen┼úiilor de securitate din ┼ú─ârile socialiste, problema urmeaz─â s─â fie discutat─â cu ministerele de externe ale fiec─ârei ┼ú─âri socialiste, ├«n vederea lans─ârii pa┼čilor diplomatici ÔÇô la un moment potrivit din punct de vedere politic ÔÇô ├«mpotriva Statelor Unite ┼či RFG-ului, c├ót prive┼čte activit─â┼úile subversive ale RL ┼či REL. Reprezentan┼úii agen┼úiilor ┼ú─ârilor socialiste trebuie s─â fie consulta┼úi cu privire la chestiunea pozi┼úiei actuale a Ministerelor de Externe ale fiec─ârei ┼ú─âri socialiste ├«n parte, ├«n privin┼úa adopt─ârii unor pa┼či diplomatici ├«mpotriva guvernelor SUA ┼či a Republicii Federale Germane privind activit─â┼úile subversive ale LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é.

├Än cazul unui tribunal public ├«mpotriva RL ┼či REL, chestiunea ce trebuie examinat─â este dac─â ar trebui ca Ministerele de Externe ale ┼ú─ârilor socialiste s─â adopte vreun pas diplomatic vis-├á-vis de guvernele SUA ┼či Republicii Federale Germane dup─â organizarea unui tribunal public ├«mpotriva LIBERTATEA ┼či EUROPA LIBER─é pe teritoriul unei ┼ú─âri socialiste;m─âsuri diplomatice comune ├«mpotriva guvernelor Statelor Unite ┼či Republicii Federale Germane, luate de c─âtre Ministerele Externe ale ┼ú─ârilor socialiste ÔÇô vor fi avute ├«n vedereÔÇŁ.

Nr. 153/1748

Sursa:Comisarul Federal pentru Arhive al Ministerului pentru Securitatea de Stat al fostei Republici Democrate Germane, Berlin. Mfs-ZAIG 22570 (BstU 000223-000229)

Repatria┼úii polonezi:Czechowicz, Smolinski ┼či Lach

ec1 jpg jpeg

Unul dintre cei mai cunoscu┼úi agen┼úi a fost Andrzej Czechowicz, care a lucrat timp de ┼čapte ani la Radio Europa Liber─â, ├«n cadrul sec┼úiei de cercetare a problemelor poloneze. Din aceast─â func┼úie, Czechowicz a avut acces la rapoarte preg─âtite pe baza discu┼úiilor cu polonezii afla┼úi ├«n vizit─â ├«n Occident.

Czechowicz p─âr─âsise Polonia ├«n 1963. La scurt─â vreme dup─â terminarea studiilor la Facultatea de Istorie din cadrul Universit─â┼úii din Var┼čovia, a intrat ├«n Serviciul de Informa┼úii Polonez ┼či a c─âl─âtorit ├«n Occident ca ofi┼úer al acestui serviciu. Misiunea lui era de a ÔÇ×spintecaÔÇŁ centrele de subversiune antipolonez─â, ├«n special REL. ├Äntre 1965 ┼či 1971 a lucrat la Radio ca evaluator. Dup─â ├«ntoarcerea sa ├«n Polonia, ├«n martie 1971, Czechowica ┼úinut c├óteva conferin┼úe de pres─â privind problema finan┼ú─ârii Radioului ┼či a contactelor dintre CIA ┼či Europa Liber─â, mai cu seam─â c─â luase cu sine mai multe documente originale, care dovedeau contactele secrete;documentele au fost publicate dup─â ├«ntoarcerea sa ├«n Polonia ├«n presa polonez─â ┼či est-european─â.

La revenirea sa ├«n ┼úar─â, Andrzej Czechowicz a fost identificat ├«n media polonez─â drept ÔÇ×c─âpitanÔÇŁ al serviciilor de informa┼úii ┼či a ap─ârut la televiziunea polonez─â ├«n programe atent puse ├«n scen─â, pentru a ataca Radio Europa Liber─â. Cardul s─âu de identificare de la Radio Europa Liber─â a fost ar─âtat la televizor ca dovad─â a faptului c─â fusese angajat acolo. Povestea celor ┼čapte ani pe care i-a petrecut la Radio Europa Liber─â a fost publicat─â sub titlul ┼×apte ani dificili.

ec2 jpg jpeg

Andrzej Smolinskia defectat din Polonia ├«n august 1965. El ┼či so┼úia lui au fost angaja┼úi la Radio Europa Liber─â ├«ncep├ónd din 1966. ├Än 1974, Smolinski ┼či-a dat demisia din postul de evaluator senior ├«n cadrul departamentului de cercetare ┼či analiz─â, s-a ├«ntors ├«n Polonia ┼či ┼či-a ├«mp─ârt─â┼čit cuno┼čtiin┼úele privind radioul cu autorit─â┼úile poloneze.

Smolinski fusese recrutat, aparent, prin intermediul unei vizite a tat─âlui s─âu la M├╝nchen;acesta i-a spus c─â se putea ├«ntoarce ├«n Polonia f─âr─â s─â sufere consecin┼úe dac─â era de acord s─â lucreze pentru Serviciul de Informa┼úii Polonez. ├Än cele din urm─â Smolinski a acceptat ┼či a primit numele de cod ÔÇ×KryzaÔÇŁ. ├Än ziarul sovietic ÔÇ×IzvestiaÔÇŁ, ├«ntr-un articol despre o emisiune a televiziunii poloneze, din martie 1975, ├«n care ap─âruse ┼či Smolinski, se putea citi:ÔÇ×Un fost angajat al acestui centru subversiv (Radio Europa Liber─â) expune activitatea criminal─â a sta┼úiei de radio ┼či smulge m─â┼čtile de pe fe┼úele liderilor ei actuali ÔÇô agen┼úi, provocatori ┼či spioni ai Gestapo-uluiÔÇŁ.

ec3 jpg jpeg

Dup─â p─âr─âsirea Poloniei ├«n 1968, Mieczyslaw Lacha lucrat la departamentul pentru cercetarea audien┼úei ┼či opiniei publicului din cadrul Radio Europa Liber─â.

S-a ├«ntors ├«n Polonia ├«n 1974 cu zeci de documente, fotografii ┼či casete audio, folosite ├«n ÔÇ×demascareaÔÇŁ a┼ča-zisei re┼úea de informa┼úii a radioului. Aparent, Mieczyslaw Lach, nume de cod ÔÇ×KumorÔÇŁ, fusese recrutat ├«n Viena, Austria. Misiunea lui ├«n cadrul Europa Liber─â era de a identifica sursele de informa┼úii ale radioului ├«n Polonia.

Lach avea s─â reapar─â ├«n 1983, c├ónd a fost identificat drept co-autor (cu Z. Uberman) al c─âr┼úii Am ├«ncredere ├«n tine, Kilroy, publicat─â ├«n Polonia. Cartea cuprindea fotografii ale staff-ului Serviciului Polonez din cadrul Europa Liber─â ┼či fotocopii ale documentelor radioului, dintre care multe au ap─ârut pentru prima oar─â ├«n 1975 la televiziunea polonez─â. 

Minarik, repatriatul ceh

Pavel Minarik s-a n─âscut la 29 iunie 1945, la Brno, ├«n Cehoslovacia. A fost instruit pentru a deveni instalatator, a lucrat pentru Teatrul V├Żchodo─Źesk├Ż din Hradek Kralove timp de un an de zile, apoi a lucrat la o turn─âtorie de o┼úel din Brno pentru ├«nc─â un an. ├Än 1965, Radio Brno l-a angajat ├«n postul de crainic.

Din decembrie 1967 p├ón─â ├«n mai 1968, la Brno, Minarik a fost instruit pentru a deveni agent profesionist, pl─âtit, al primei administra┼úii afostului Ministru Federal al Afacerilor Interne. I-a fost dat numele de acoperire ÔÇ×UlyxesÔÇŁ. ├Än prim─âvara lui 1968 a efectuat antrenamente speciale pentru servicii de informa┼úii, organizate de Ministerul Afacerilor Interne. Aprimitatuncisarcina de a fi angajat de Radio Europa Liber─â.

ec4 jpg jpeg

La 5 septembrie 1968, el a ÔÇ×emigratÔÇŁ ├«n Austria, a aplicat pentruun post ├«n cadrul biroului Radioului Europa Liber─âdin Viena ┼či, p├ón─â la sf├ór┼čitul lui 1968, a fost angajat cu norm─â ├«ntreag─â la M├╝nchen. Supraveghetorul s─âu a s─ârb─âtorit atunci c├ónd a auzit vocea lui la Europa Liber─â, pe 19 noiembrie 1968. Minarik a lucrat mai ├«nt├ói sub numele de acoperire ÔÇ×UlyxesÔÇŁ, iar apoi, din 1972, sub cel de ÔÇ×PleyÔÇŁ.

C├ónd Minarik a c─âl─âtorit la Viena, l-a cunoscut pe supraveghetorul lui, Jaroslav Lis (nume de cod ÔÇ×NecasekÔÇŁ). La o ├«nt├ólnire cu acesta, ├«n aprilie 1970, Minarik i-a propus prima dat─â bombardarea Radioului Europa Liber─â, pe care ar fi executat-o personal. Bombardarea a primit numele de cod ÔÇ×PanelÔÇŁ.

├Än ianuarie 1976, Minarik ÔÇ×a disp─ârutÔÇŁ, ├«n timp ce, dup─â c├óte s-ar putea presupune, plecase ├«n Statele Unite, pentru a-┼či re├«noi permisul de intrare ┼či pentru a-┼či c─âuta de lucru. El era programat s─â-┼či ├«ncheie misiunea ├«n 1976, dat─â fiind reducerea for┼úei de ac┼úiune, cauzate de consolidarea celei dedicate postului Libertatea. La 29 ianuarie 1977, media cehoslovac─â a prezentat pe larg ├«ntoarcerea unui ofi┼úer de informa┼úii, c─âpitanul Pavel Minarik, ÔÇ×ofi┼úer de informa┼úii care a desf─â┼čurat o opera┼úiune de spionaj ├«n cadrul Radiourilor timp de ┼čapte aniÔÇŁ.

Se spune c─â exist─â 15-20 dosare cu informa┼úiile lui Minarik, fiecare av├ónd 15 microfi┼če, iar fiecare microfi┼č─â con┼úin├ónd 70 de pagini tip─ârite ÔÇô totalul ajung├ónd, posibil, la 21.000 de pagini.

Marin, repatriatul sovietic

Yuri Mikhailovich Pyatakov s-a n─âscut la 25 octombrie 1929, la Irkutsk, ├«n URSS, unde a urmat ┼čcoala elementar─â ┼či liceul. ├Än 1948 a intrat la ┼čcoala militar─â pentru limbi str─âine, specializ├óndu-se ├«n coreean─â. Mai t├órziu a urmat Institutul de Limbi Str─âine din Irkutsk, cu specializarea englez─â. A slujit 11 ani ├«n Armata Ro┼čie, ajung├ónd la gradul de c─âpitan.

La momentul defect─ârii sale, care a avut loc la 18 februarie 1966, Pyatakov lucra pe traulerul sovietic ÔÇ×DeflektorÔÇŁ, care se ocupa cu intercep┼úia radio;traulerul se afla la aproximativ 19 kilometri ├«n largul coastelor Californiei. Pyatakov a s─ârit peste bord ┼či a fost preluat de un distrug─âtor american care se afla atunci ├«n opera┼úiunea de supravghere a navei ÔÇ×DeflektorÔÇŁ. A fost interogat p├ón─â ├«n martie 1966, c├ónd i-a fost acordat─â reziden┼úa permanent─â ├«n Statele Unite ┼či ┼či-a schimbat numele ├«n Yuri Marin.

Opera┼úiunea KGB a ├«nceput atunci c├ónd Marin se afla la Washington. A fost ÔÇ×depistatÔÇŁ ┼či recunoscut de un ofi┼úer sovietic de la ambasada sovietic─â. Aparent, existaser─â dificile ÔÇ×probleme de controlÔÇŁ, de supraveghere ┼či de g─âsire a locuin┼úei ┼či a locului de munc─â ale lui Marin. De la centru, din URSS, Re┼čedin┼úa KGB la Washington primise ordin s─â-l abordeze direct pe Marin, iar primul contact a avut loc la un muzeu de art─â din D.C. Marin a fost de acord s─â continue leg─âturile. Deja la a treia sau a patra ├«nt├ólnire, un ofi┼úer de contrainforma┼úii se ├«nt├ólnea cu Marin la el acas─â. Rela┼úia s-a transformat apoi ├«n ├«nt├ólniri clandestine, care au durat aproape un an. Marin a primit numele de cod ÔÇ×KitÔÇŁ ┼či s-a mutat ├«n Germania de Vest.

ec5 jpg jpeg

├Än septembrie 1967 a fost angajat de c─âtre U.S. Army Russian Institute, din Garmsich, Germania, la aproape o or─â distan┼ú─â de M├╝nchen. ├Än inform─ârile c─âtre personalul Armatei SUA, Marin a spus c─â fusese avertizat c─â ├«l a┼čtepta execu┼úia dac─â se ├«ntorcea vreodat─â ├«n Uniunea Sovietic─â;colegilor s─âi de armat─â li se p─ârea c─â Marin se ├«nv─â┼úase cu ideea ┼či c─â ea nu ├«l speria.  Din Garmisch, Marin c─âl─âtorea des la M├╝nchen din motive personale.

A fost angajat de Radio Libertatea ├«n iunie 1971 ca scriitor ocazional ┼či crainic. Un an mai t├órziu, s-a c─âs─âtorit cu o angajat─â a radioului. C├óndva ├«n 1973, ┼či-a c─âutat de lucru la Institutul Rus din Garmisch, dar, de data aceasta, a fost refuzat din motive necunoscute.

La indica┼úia KGB-ului, Marin a continuat s─â lucreze pentru Radio Libertatea. La acel moment, Marin era supravegheat la Radio Libertatea de c─âtre ÔÇ×reprezentantulÔÇŁ KGB din Berlinul de Est ÔÇô Karlhorst. La ├«nceputul lui 1973, obiectivele lui Marin au fost schimbate ├«n ÔÇ×m─âsuri activeÔÇŁ de expunere a Radio Libertatea ca ÔÇ×unealt─âÔÇŁ a CIA. Era programat pentru un transfer la Radio Libertatea din New York ├«n noiembrie 1973, dar, ├«n schimb, Marin a p─âr─âsit M├╝nchenul ├«n propriul automobil, la 14 octombrie 1973, ├«ntr-o direc┼úie atunci necunoscut─â, care s-a dovedit apoi a fi Budapesta, Ungaria, ┼či apoi Uniunea Sovietic─â.

Chiar dac─â totul era preg─âtit la sosirea lui ├«n URSS, conferin┼úa de pres─â a fost am├ónat─â pentru 1975. Dup─â mai multe conferin┼úe de pres─â, Marin a publicat o carte despre activitatea sa ca agent KGB la Radio Libertatea;cartea era scris─â, de fapt, de cineva din interiorul Serviciul A al KGB ÔÇô M─âsuri Active. Marin a mai scris articole ├«n care demasca diver┼či ÔÇ×spioni CIAÔÇŁ de la Radio Libertatea. Fotografii ale angaja┼úilor ┼či fotocopii ale unor memorandumuri ale Radio Libertatea au ap─ârut, de asemenea, ├«n media sovietic─â.

Yuri Marin a fost pl─âtit foarte bine pentru serviciile sale. KGB-ul a deschis un cont la Banca Moscova pentru el ┼či ├«i vira, lunar, 3.000-4.000 de ruble. ├Än drumul s─âu spre Moscova, Marin i-a trimis so┼úiei un ordin de plat─â prin Banca Na┼úional─â a Ungariei. A comunicat mai apoi cu so┼úia sa, folosind adrese variate din URSS. La sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ70 s-a stabilit, pare-se, ├«n Letonia sau ├«n Estonia ┼či nu a mai fost v─âzut sau folosit dup─â aceea.

(Traducere:Andreea Lup┼čor)