Femeia ├«n pres─â: de la ÔÇ×satelit al b─ârbatuluiÔÇť la ÔÇ×Vei fi al meu!ÔÇť jpeg

Femeia ├«n pres─â: de la ÔÇ×satelit al b─ârbatuluiÔÇť la ÔÇ×Vei fi al meu!ÔÇť

V─â propunem o incursiune de propor┼úii istorice prin diversele portrete ale ÔÇ×sexului frumosÔÇť autohton, a┼ča cum au fost ele ilustrate de presa din Rom├ónia.

ÔÇ×Voia, pur ┼či simplu, s─â m─â ├«njunghie deoarece nu mi-am terminat treaba. Asta striga tot timpul:┬źTermin─â-┼úi treaba, la┼čule!┬╗. A zis c─â sunt sclavul ei:┬ź├Än seara asta vei fi al meu!┬╗. Sub amenin┼úarea cu┼úitului, m-a dezbr─âcat u┼čor" - aceast─â m─ârturie zguduitoare, care-i apar┼úine lui Nicolae Stan, taximetrist de 34 de ani, ├«n ora┼čul Tulcea, a fost bifat─â, la finalul lunii trecute, ├«n toate programele de ┼čtiri. Informa┼úia a fost recitat─â, ca la ┼čcoala BBC, de c─âtre reporteri cu z├ómbete complice, re┼úinute, iar televiziunile au creat montaje ├«nc├ónt─âtoare ca suport video.

Lumini┼úa Perijoc, bruneta deocheat─â care ├«┼či ascunde perfect cele 30 de prim─âveri, autoarea prea deloc cugetatei ispr─âvi, a fost numit─â de mass-media ÔÇ×n─âb─âd─âioasa client─â", ÔÇ×Angelina noastr─â", ÔÇ×v─âduva neagr─â", ÔÇ×devoratoarea"  ┼či ├«n alte feluri care fac trimiteri la lucruri mai ru┼činoase. Portretul aproape-jurnalistic f─âcut ÔÇ×Angelinei" este ├«ns─â doar un exemplu al uneia din cele mai ├«nt├ólnite forme ├«n care sunt zugr─âvite ast─âzi apari┼úiile episodice ale femeilor ├«n presa scris─â ┼či audio-vizual─â.

Este emblematic─â ├«ns─â aceast─â fotografie provincial─â pentru felul ├«n care e proiectat─â imaginea femeii ├«n mass-media? Sunt, chiar a┼ča?, deprinderile frivole ale domni┼úelor contemporane cele care st─âp├ónesc h├órtia tip─ârit─â ┼či sticla televizorului? Au monopolul ast─âzi iubitoarele de cochet─ârii, lux, b├órfe, mofturi ┼či bagatele? Fiicele Evei, sursele ispitelor? Ar fi trivial, chiar eronat, s─â m─ârginim ├«ntr-un mod a┼ča obtuz reflexia femeii ├«n mass-media, c─âci nu dintotdeauna a fost ea o simpl─â fat─â de la pagina 3.Am privit ├«n presa de ieri ┼či de oarec├ónd, le-am c─âutat pe fete, pe domni┼čoare, pe doamne, le-am v─âzut ┼či am fost, ca simpli cititori, martorii emancip─ârii lor, a┼ča cum a fost consemnat─â ├«n gazete ┼či ├«n reviste. Le-am v─âzut, la 1930, purt├ónd ├«nc─â cicatricile hamului patriarhal ┼či le-am citit discursurile ├«n care ├«nfr├ónau, la 1940, atitudinile pleziriste ale semenelor lor. Nu ne-a fost str─âin─â nici captivitatea ├«n dialectica progresului, limitarea ├«ntre produc┼úie ┼či reproduc┼úie, dar cel mai clar am putut s─â le contempl─âm ast─âzi, fudulindu-se flu┼čturatic ori urm─ârindu-┼či cu sobrietate target-ul de femei de succes. Atent ancorate ├«n politic─â sau navig├ónd ├«n larg, pe internet. Acestea sunt doar c├óteva portrete, c├óteva tu┼če sumare, c├óteva imagini simbolice, sepia sau prea colorate, ale celor mai pregnante apari┼úii ale femeii ├«n pres─â.

Portretul luptătoarei în interbelic

ÔÇ×Femeile, la r├óndu-ne, s─â nu uite c─â rolul lor principal ┼či cov├ór┼čitor r─âm├óne tot acela de st─âp├ón─â a c─âminului, de ├«ndrum─âtoare a copiilor, care vor forma genera┼úia nou─â a acelora ce trebuie s─â poarte ├«nainte f─âclia progresului ├«n domeniul ┼čtiin┼úific, dar ┼či ├«n cel moral, mai ales ├«n cel moral", scria, la 4 ianuarie 1930, ├«n ziarul ÔÇ×Universul", Aura Sachelarie, nepoata lui Nicolae R─âdescu, ultimul prim-ministru liber al Rom├óniei antedecembriste.

Click aici pentru fotogalerie.Vas─âzic─â, aceasta era ocupa┼úiunea principal─â a femeii interbelice, deci, mai cu seam─â, ocupa┼úiunea mintal─â a sa. Totu┼či, a┼ča ar─âtau primii pa┼či sfio┼či ai femeii c─âtre modernitate, recunoa┼čte chiar autoarea pertinentei analize ÔÇ×Energia femeilor", care nuan┼úeaz─â decisiv: ÔÇ×Este femeia o fiin┼ú─â pl─âp├ónd─â, care nu poate face sfor┼ú─âri de energie? Ca s─â se poat─â r─âspunde, s─â ne g├óndim la ┼ú─âranca noastr─â, care munce┼čte al─âturi de b─ârbat".ÔÇ×Femeile sunt oarbe!"Tot ├«n ÔÇ×Universul" se g─âseau ┼či discursurile ├«nfl─âc─ârate ale Alexandrinei Cantacuzino, so┼úia fostului prim-ministru conservator Grigore Cantacuzino, poate cea mai ├«nfl─âc─ârat─â feminist─â a vremii, o feminist─â modern─â care privea, totu┼či, cu scepticism modernitatea. Se ├«nver┼čuna ea la fiecare adunare a cercurilor de femei a c─âror raz─â vocal─â era, critica f─âr─â urm─â de ├«ng─âduin┼ú─â ÔÇ×femeia p─âpu┼č─â, femeia obiect de pl─âcere ┼či de lux, femeia parazitar─â, infantil─â", c─âci nu cu ea se poate p─â┼či ├«n lumea nou─â ce avea s─â se ridice. ÔÇ×Crede┼úi c─â omogenitatea familiei va fi mai bine asigurat─â c├ónd so┼úia va intra ├«ntr-un partid, iar so┼úul ├«ntr-altul? Femeile s─â fie ├«nt├ói de toate mame!", sus┼úinea aceea┼či Alexandrina Cantacuzino de la prezidiul grup─ârii femeilor din sectorul de Negru, unde au participat, dup─â cum scrie ÔÇ×Universul", numeroase doamne de cartier.Chiar ┼či comercian┼úii autohtoni ├«nfierau nefastele n─âravuri ale domni┼úelor, decret├ónd pitoresc: ÔÇ×Femeile sunt oarbe! Multe femei nu observ─â relele urm─âri ale fardurilor, cremelor ┼či pudrelor. Singurul ten care este frumos este acela care este natural. Suprima┼úi cusururile prin ├«ntrebuin┼úarea Pomadei Cadum. Aplica┼úi pu┼úin─â Pomad─â Cadum."Femeia:dup─â vorb─â, dup─â portPe de alt─â parte, anchetele implicate ale jurnali┼čtilor de interviu, care dau glas vocilor avizate-procedeu mo┼čtenit ┼či ├«n presa contemporan─â-privesc cu acela┼či scepticism implicarea femeii ├«n treburile mai importante ale statului. ÔÇ×S─â se ├«nscrie femeile ├«n politic─â?", se ├«ntrebau jurnali┼čtii de la ÔÇ×Adev─ârul" la ├«nceputul lui 1930. R─âspundeau, printre al┼úii, Ioan Cantacuzino ┼či Constantin Argetoianu.Academicianul Cantacuzino:ÔÇ×Femeia trebuie s─â se fereasc─â s─â-┼či compromit─â prestigiul ├«ntrebuin┼ú├ónd metodele ├«nvechite ale partidelor de la noi. Trebuie s─â fie o for┼ú─â de apropiere, nu de vrajb─â ┼či distrugere". Conservatorul Argetoianu: ÔÇ×Socotesc c─â b─ârba┼úii, c├ónd fac politic─â, fac o prostie. N-a┼č ├«ndr─âzni din polite┼ú─â s─â calific ┼či actul doamnelor de a se ├«nscrie ├«n politic─â. Cred c─â, deocamdat─â, rolul femeii ar fi mult mai potrivit cu firea ei dac─â ┼či-ar m─ârgini activitatea la chestiunile de ordin gospod─âresc ┼či economic".

image

Click aici pentru fotogalerie.Marele istoric al rom├ónilor, Nicolae Iorga, depl├óngea imaginea nedreapt─â a femeii ├«n epoc─â. Or, aceast─â situa┼úiune poate fi ├«ndreptat─â, sus┼úinea academicianul la sala ÔÇ×Dalles", ├«ntr-una din conferin┼úele sale din cliclul ÔÇ×Doamne ┼či domni┼úe". ÔÇ×Verbul ├«nfl─âc─ârat, adesea duios, ┼či informa┼úia strict ┼čtiin┼úific─â prezentat─â ├«n cea mai des─âv├ór┼čit─â hain─â literar─â a re┼úinut aten┼úia auditoriului", dup─â cum scria, la 14 ianuarie 1940, ziarul ÔÇ×Neamul Rom├ónesc", publica┼úie patronat─â de Iorga. ┼×i erau irefutabile aceste teze istorice, c─âci, ├«ntr-adev─âr, doar prin prisma femeilor s-a putut na┼čte portul rom├ónesc, dar mai importante au fost femeile ├«n Rom├ónia c├ónd, din str─âin─âtate, au venit la noi ├«n ┼úar─â ├«ntru c─âs─âtorie doamne care purced din vechi ┼či mari familii str─âine.ÔÇ×Dumnezeu cu mila!"La c├óteva zile distan┼ú─â, pentru a echilibra balan┼úa, ÔÇ×Neamul" le ┼či critica pe femei, deoarece ÔÇ×Straja ┼ó─ârei" are misionare ├«ndatoriri de ├«ndeplinit, iar doamnele se cam d─âdeau ├«n l─âturi. ÔÇ×Din ce ├«n ce mai mult, gospodinele noastre de azi nu mai sunt cele de odinioar─â", ar─âtau redactorii ÔÇ×Neamului". ÔÇ×Este drept, mirajul ora┼čelor, cu toat─â superficialitatea lor lustruit─â, contribuie permament la v─ât─âm─âtoare interpret─âri a lucrurilor, la sl─âbirea calit─â┼úilor bune ┼či la diformarea lor.├Änclin─ârile proaste, nez─âg─âzuite, ┼či lipsa de ├«ndrum─âri duc la l├óncezeala care se observ─â ├«n multe din gospod─âriile rurale. Iar cre┼čterea copiilor... Dumnezeu cu mila!", erau categorici ace┼čtia.ÔÇ×Ciorapii acop─âr picioarele lipsite de baie"Ce, mai precis, aducea at├óta dezordine ├«n casele frumoaselor ┼či rumenelor femei? ÔÇ×Zorzoanele s─âlbatece ale unei mode idioate, farast├ócurile frizerilor ┼či ve┼čtmintele de t├órg b─âl┼úate ├«n culori care sunt groz─âvii de gust. Nu se mai cultiv─â inul ┼či c├ónepa ca s─â se cumpere lucruri de gata ┼či s─â umple de bani pe evreii cu magazine. Ciorapii de m─âtase, putrezi ┼či ovreie┼čti, acop─âr picioarele lipsite de baie, dar ├«n pantofi cu tocuri ├«nalte", se t├ónguiau jurnali┼čtii, f─âr─â s─â renun┼úe, totu┼či, la seduc─âtorul discurs ÔÇ×antijidovesc" specific epocii.Se str─âduiau frumoasele interbelice s─â-┼či acorde importan┼ú─â, ├«ns─â nu era u┼čor atunci c├ónd un ÔÇ×sbur─âtor" ca George C─âlinescu, chiar dac─â nu ca Lovinescu, spunea c─â ÔÇ×femeia e un satelit al b─ârbatului. [...] Pasiunile ei sunt str├óns ├«nfeudate instinctelor, violent practice. [...] Femeia este fizic─â, b─ârbatul-metafizic"."Pasiunile ei sunt str├óns ├«nfeudate instinctelor, violent practice. [...] Femeia este fizic─â, b─ârbatul-metafizic."George C─âlinescuCum a inventat Partidul femeia androgin─âÔÇ×Emanciparea femeii devine posibil─â doar atunci c├ónd aceasta va putea lua parte la procesul de produc┼úie la scar─â social─â ┼či atunci c├ónd ├«ndatoririle domestice vor ocupa doar o mic─â parte din timpul ei. Prima promisiune a emancip─ârii femeii o reprezint─â reintroducerea acesteia ├«n industria de stat", scria ideologul Friedrich Engels, ├«n volumul ÔÇ×Femeia, familia ┼či originea propriet─â┼úii private". Aceste propozi┼úii au fost, poate, piatra ideologic─â de temelie ce i-a determinat pe comuni┼čti s─â ├«nstr─âineze aproape iremediabil femeia de feminitate. Dar nici Marx nu le-a uitat pe femeile slabe la refuz ├«n ÔÇ×Manifestul" s─âu.

image

├Än prim─âvara anului ÔÇś70,   moda era v├óndut─â tricotajelor

image

Visul cu femei al lui Engels├Än cele aproape cinci decenii de or├ónduire socialist─â, femeia a mai primit o sarcin─â. La propriu:contribu┼úia reproductiv─â adus─â na┼úiunii. Iar discursul mediatic despre femeie a devenit unidimensional, a fost obturat, tovar─â┼čele-de munc─â ┼či de via┼ú─â!-fiind intim legate de vitalitatea industrial─â ┼či demografic─â a na┼úiunii rom├óne. Visul cu femei al lui Engels s-a ├«mplinit:tr─âs─âturile androgine ale ÔÇ×sexului frumos" s-au universalizat. Femeile ├«┼či iubeau, desigur, via┼úa lor ┼čtears─â, posturile prost pl─âtitie, primeau cu pl─âcere oboseala care le m─âcina. Nicidecum cu resentimente, frustrare sau am─âr─âciune. Femeia devenea cet─â┼úeanc─â.ÔÇ×Muncitoare, ┼ú─âr─ânci muncitoare, lucr─âtoare ├«n domeniul ┼čtiin┼úei ┼či culturii, ├«nv─â┼ú─âm├óntului ┼či s─ân─ât─â┼úii, activiste ob┼čte┼čti, gospodine!, CC al PMR este ferm convins c─â ├«n viitor ve┼úi munci cu abnega┼úie ┼či entuziasm ├«mpreun─â cu ├«ntregul popor, pentru traducerea ├«n via┼ú─â a politicii partidului de industrializare socialist─â a ┼ú─ârii, de continu─â dezvoltare", le spunea Ioan Gheorghe Maurer femeilor la 8 martie 1960. Discursul-corect politic!-publicat ├«n ziarul ÔÇ×Munca" era prilejuit de cea de-a 50-a aniversare a Zilei Interna┼úionale a Femeii.

Sub semn─âtura ÔÇ×tov. Maria Rosetti", tot ÔÇ×Munca" publica o analiz─â comparativ─â a femeii ├«n lume. Vajnicele lupt─âtoare din ┼úara noastr─â, ne├«ndoielnic superioare oric─âror altor burgheze nesocotite, erau gratulate pilduitor ├«n presa comunist─â. Un fragment. ÔÇ×Muncitoarei negre din SUA i se pl─âte┼čte de 3 ori mai pu┼úin dec├ót celei albe ┼či de 7 ori mai pu┼úin dec├ót unui muncitor".Dar mai erau ┼či criticate, c─âci numai a┼ča vine progresul. Erau amintite cuvintele retorice ale marelui savant Gheorge Marinescu:ÔÇ×Nu este dureros s─â ┼čtii c─â se face ├«n mod mai ra┼úional cre┼čterea p─âs─ârilor ┼či a animalelor dec├ót a copiilor?". Era alarmant─â problema natalit─â┼úii ├«n 1960, c─âci, potrivit statisticilor din ÔÇ×Munca", din 100 de pui de g─âin─â mureau 3, din 100 de vi┼úei mureau 4, dar, din 100 de copii mureau p├ón─â la 27! Iar aceast─â compara┼úie ilustreaz─â, poate, cel mai limpede locul femeii ├«n societate.Maternitate f─âr─â femei?Destinderea ideologic─â a anului 1964 a reanalizat, totu┼či, soclul pe care d─âinuia muncitoarea comunist─â. Se vedea clar c─â femeia rom├ón─â e competent─â. 9 martie 1965, ÔÇ×Rom├ónia Liber─â": ÔÇ×Un spital, o maternitate, o cre┼č─â nu pot func┼úiona ├«n afara prezen┼úei femeii. O filatur─â, o ┼úes─âtorie, o fabric─â de tranzistori sau de piese fine, o fabric─â de tricotaje sau de confec┼úii, o cresc─âtorie de p─âs─âri, o ser─â - de asemenea. ┼×coala, teatrul, atelierul de crea┼úie, plan┼četa, numeroasele forme de activit─â┼úi ob┼čte┼čti, cum sunt comisiile de autoritate tutelar─â, de ├«mp─âciuire, asisten┼ú─â social─â, bibliotecile de cas─â, cercurile de citit etc. etc. - cu alte cuvinte, toate acele domenii de activitate unde ging─â┼čia, fantezia, solicitudinea, disponibilitatea sufleteasc─â fac parte din ├«nse┼čti atributele muncii, sunt de neconceput ├«n afara prezen┼úei ┼či contribu┼úiei femeilor."Studentul Liiceanu ┼či c─âldura feminin─âChiar oficiosul partidului, ziarul ÔÇ×Sc├«nteia", vorbea, la aceea┼či vreme, despre ÔÇ×Noua demnitate a femeii":ÔÇ×Peste 430.000 femei lucreaz─â ├«n industrie, peste 170.000 ├«n ├«nv─â┼ú─âm├ónt, cultur─â ┼či art─â, mai bine de 150.000 ├«n sectorul circula┼úiei m─ârfurilor, 120.000-pe t─âr├ómul ocrotirii s─ân─ât─â┼úii, al asisten┼úei sociale, ├«n cultur─â ┼či sport". Aceasta nu ├«nseamn─â c─â nu era apreciat─â deloc c─âldura ├«nn─âscut─â pe care o eman─â adesea femeia. Frumos spunea chiar studentul Gabriel Liiceanu, ├«n pagina cu numele ÔÇ×Cum ne v─âd ei?" din revista ÔÇ×Femeia" lunii martie, 1965: ÔÇ×Sunte┼úi de acord c─â e mai pl─âcut s─â urm─âre┼čti un curs al─âturi de o coleg─â? Nu, v─â asigur c─â asta nu afecteaz─â cu nimic eficien┼úa cursului. Numai c─â atmosfera ├«mprumut─â ceva din gra┼úia celei de al─âturi ┼či devine mai cald─â". Sublim!

image image

├Än tot acest peisaj, un element aparte, ├«nscris perfect ├«n cultul personalit─â┼úii ultimelor dou─â veacuri de comunism, a fost Elena Ceau┼čescu. Exemplu influent pentru orice reprezentant─â a ÔÇ×sexului frumos, socialist", Elena reprezenta chintesen┼úa femeii comuniste. Era numit─â simultan academician, doctor, inginer, so┼úie devotat─â ┼či mam─â, iar vitalitatea cultului s─âu a stat ├«n abilitatea de a ├«mp─âr┼úi cu so┼úul at├ót spa┼úiul public, c├ót ┼či puterea politic─â."Sunte┼úi de acord c─â e mai pl─âcut s─â urm─âre┼čti un curs al─âturi de o coleg─â? Nu, v─â asigur c─â asta nu afecteaz─â cu nimic eficien┼úa cursului. Numai c─â atmosfera ├«mprumut─â ceva din gra┼úia celei de al─âturi ┼či devine mai cald─â."Gabriel Liiceanustudentul din anul 1965ÔÇ×Nu simt nostalgia sobei, a sp─âl─ârii rufelor la albie"Chiar dac─â politica de partid ┼či de stat trasa categoric destinul femeilor, preocup─ârile lor ├«n comunism, nicio personalitate puternic─â nu poate fi ├«ncorsetat─â, cenzurat─â. ├Än presa comunist─â, muncitoarele, gospodinele, studentele, elevele ┼či-au exprimat nest─âvilit necazurile ┼či sup─âr─ârile, satisfac┼úiile ┼či fericirile, a┼ča cum au putut ele, a┼ča cum au ┼čtiut. Femeia anonim─â a avut ┼či nume ├«n ziare, chiar dac─â, pe l├óng─â acesta, era specificat─â ┼či ├«ncadrarea ├«n sectorul de produc┼úie. Au dat glas g├óndurilor ma┼činiste, inginere, ├«nv─â┼ú─âtoare ┼či brigadiere. Sucevence, sascutene sau femei simple din raionul Br─âila. Acestea sunt m─ârturiile lor-dar ┼či ale tovar─â┼čilor lor de produc┼úie-, a┼ča cum au fost tip─ârite ├«n ÔÇ×Sc├ónteia", ÔÇ×Munca", ÔÇ×Rom├ónia liber─â", ÔÇ×Sc├ónteia Tineretului" sau ÔÇ×Femeia". ┼×i, adesea, ├«n ÔÇ×Femeia", femeia chiar era femeie! -ÔÇ×Femeia", martie 1970: ÔÇ×Numai via┼úa ├«ntr-un ora┼č mare ├«┼úi ofer─â posibilit─â┼úi de a te cultiva."Ioana Tara┼č, Buz─âuÔÇ×Provincialismul nu depinde at├ót de loc, c├ót de individ." ├Änv─â┼ú─âtoarea Olimpia Ciobaniuc, satul Rogoje┼čti, comuna Mih─âileni, jude┼úul Boto┼čani.

ÔÇ×Po┼úi fi modern ┼či la Osica!" Profesoara Stelu┼úa Marcu, satul Osica, jude┼úul Olt.-ÔÇ×Sc├ónteia tineretului", 6 ianuarie 1988:ÔÇ×Sunt sascutean─â. De profesie sunt operator chimist ┼či am lucrat mai ├«nt├ói la M─âr─â┼če┼čti. M─â bucur s─â lucrez, al─âturi de tovar─â┼čele din localitate, ├«n aceast─â nou─â ├«ntreprindere." Mioara Diaconu, brigadier─â la ├Äntreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zah─âr din Sascut, Bac─âu.-ÔÇ×Sc├ónteia", 9 martie 1965: ÔÇ×V─âz├óndu-le cu aten┼úia concentrat─â asupra mont─ârii vreunei piese minuscule, m─â g├óndeam, uneori, c─â tot a┼ča vor fi ar─âtat ┼či bunicele lor, aplecate ├«ns─â deasupra gherghefelor sau a broderiei. Arniciul ┼či borangicul au r─âmas ├«n lada bunicii. Ele au, pe l├óng─â ├«nsu┼čirile mo┼čtenite, cuno┼čtin┼úe temeinice ├«n domeniul ┼čtiin┼úei ┼či tehnicii avansate. Din m├óinile lor ies semiconductorii, piese complicate, lucrate cu migal─â ┼či precizie, necesare aparatelor radio ┼či televiziune, automatiz─ârii proceselor de produc┼úie, telecomunita┼úiilor." Corneliu Andriescu, inginer-┼čef la ├Äntreprinderea de piese radio ┼či semiconductori B─âneasa, despre ÔÇ×tovar─â┼čele de munc─â".- ÔÇ×Femeia", aprilie 1970: ÔÇ×Av├ónd familie, copil, prin urmare fiind gospodin─â (inevitabil), nu simt nostalgia sobei, a sp─âl─ârii rufelor la albie, a buc─ât─âriei laborioase. Agreez ┼či pre┼úuiesc facilit─â┼úile aduse de aragaz, aspirator, ma┼čina de sp─âlat, semipreparate culinare."  Mariana Caroli, Bucure┼čti.-ÔÇ×Femeia", septembrie 1970:ÔÇ×O, nu v─â teme┼úi, femeia de azi nu se poate pl├ónge c-ar putea fi confundat─â cu sexul tare. O, nu v─â fie team─â c─â ┼či-a pierdut feminitatea, devenind mai complex─â. Un asemenea pericol este ireal." Elena Modrogan, ├«nv─â┼ú─âtoare-ÔÇ×Rom├ónia liber─â", martie 1965: ÔÇ×Nicio fisur─â, niciun por n-am g─âsit ├«n semn─âtura Lucre┼úiei pe locomotivele Diesel Electrice. Este unul din cei mai bun sudori ai uzinei"  Inginerul Antonia, de la sec┼úia ÔÇ×Montaj general locomotive" a Electroputere Craiova, despre colega sa, Lucre┼úia Pavel.-ÔÇ×Munca", 8 martie 1960:ÔÇ×De ziua ta, m─âicu┼ú─â, te-a┼čteapt─â flori pe mas─â, ┼×i-un dat micu┼ú te-a┼čteapt─â c├ónd vei veni acas─â." Elev─â de gr─âdini┼ú─â, Bucure┼čti.-ÔÇ×Femeia", martie 1965ÔÇ×Credem c─â organiza┼úiile UTC pot s─â fac─â mai mult ├«n colaborare cu o serie de organisme care au r─âspunderi directe ├«n ceea ce prive┼čte preg─âtirea fetelor pentru via┼úa familial─â, sprijinirea tinerelor mame, educarea sanitar─â a fetelor, ini┼úierea tinerelor gospodine. ├Än aceast─â direc┼úie, mi se pare c─â ar fi necesar─â ┼či l─ârgirea activit─â┼úii pentru editarea unei literaturi specifice care s─â vin─â ├«n ajutorul fetelor. Ne g├óndim c─â putem face mai mult pe linia educ─ârii estetice a fetelor, dezvoltarea gustului estetic se r─âsfr├ónge asupra ┼úinutei vestimentare, activit─â┼úii la locul de munc─â ┼či ├«n cadrul gospod─âriei".Ion Iliescu, ministrul Tineretului.

image

Sfaturi ┼či idei practice ├«n ÔÇ×Femeia" ÔÇ×Pentru combaterea b─ârbiei duble exersa┼úi aducerea b─ârbiei ├«n piept, l─âsarea capului pe spate sau rotirea lent─â a capului ├«n ambele sensuri. Mi┼čc─ârile trebuie executate ├«ntr-un ritm lent, pentru a evita ame┼úeala." ÔÇ×Prim─âvara din '70 este prim─âvara tricotajelor!" ÔÇ×Folosind ciorapul (dezinfectat) drept sit─â, prepara┼úi mai repede sucurile, jeleurile. Trec├ónd un ciorap de nylon peste suprafa┼úa discului, se cur─â┼ú─â foarte bine, mai ales ├«n ┼čan┼úuri. Tot cu ajutorul lui pute┼úi lustrui ┼či ├«nc─âl┼ú─âminte de piele ┼či pere┼úii de la buc─ât─ârie de gr─âsimi ┼či aburi."ÔÇ×Fi┼úi dumneavoastr─â ├«n┼čiv─â mai mult ca niciodat─â. Uniformitatea la care ne-a constr├óns moda anilor trecu┼úi, unofirmitate impus─â ├«n numele unei singure linii de mod─â, nu ne mai apas─â. Nu mai exist─â reguli, nu mai exist─â canoane! Moda actual─â, moda anului 1970, const─â ├«n aceea c─â nu exist─â nicio mod─â. Exist─â un singur canon:SUPLE┼óE. Trebuie s─â fi┼úi sub┼úire."ÔÇ×Corpul trebuie s─â-┼či p─âstreze temperatura de 37 de grade. Pentru aceasta, multe dintre dumneavoastr─â ├«┼či aleg o ├«mbr─âc─âminte prea groas─â, prea prea ┼či foarte str├óns─â pe corp. Trebuie s─â v─â g├óndi┼úi c─â un bun izolant contra frigului este chiar aerul. Nu purta┼úi jartiere sau ciorapi cu elastic, care ├«mpiedic─â circula┼úia. C├ónd merge┼úi, nu v─â crispa┼úi, c─âci dac─â sunte┼úi destins─â ┼či respira┼úi, uita┼úi de temperatura de afar─â. ├Äncepe┼úi lupta contra frigului ├«nc─â de la sculare. ├Än fa┼úa ferestrei deschise, timp de 5 minute, face┼úi c├óteva s─ârituri cu coarda, respir├ónd ad├ónc. Sau 20 de s─ârituri ca broasca. ├Än sf├ór┼čit, ca s─â nu suferi┼úi de frig, trebuie s─â nu v─â fie team─â de frig. Trebuie s─â umbla┼úi cu pasul rapid ┼či viu, cu umerii drep┼úi, capul sus, s─â admira┼úi pic─âturile de ploaie sau z─âpada."

"Percep┼úia fizic─â a unei prezen┼úe feminine conteaz─â poate mai mult dec├ót capacitatea profesional─â. Exist─â aceast─â realitate misogin─â. Femeile nu sunt at├ót de agresive ca b─ârba┼úii. Dac─â o femeie ar reac┼úiona tipic masculin, ar fi sf├ór┼čitul lumii! ├Än schimb, femeile care apar la televizor mi se par mai agresive dec├ót cele din presa scris─â. ├Än public se mobilizeaz─â alte ambi┼úii ┼či frici."Aurora Liiceanu psiholog"Ast─âzi nu mai exist─â femeia ur├ót─â ┼či inteligent─â sau femeia frumoas─â ┼či proast─â. Ast─âzi, femeia inteligent─â ├«┼či modeleaz─â ┼či imaginea."Manuela Bratosin Psiholog

Noua femeie:ÔÇ×frumi", ÔÇ×scumpi" ┼či ÔÇ×dr─âgu"ÔÇ×Premier─â macabr─â: prima femeie din Rom├ónia care s-a sinucis prin ├«mpu┼čcare", ÔÇ×Sexi-vecinica Vancea, ├«n ipostaze fierbin┼úi cu o brunet─â", ÔÇ×Supersexy ├«n luna a cincea de sarcin─â!", ÔÇ×Poart─â budig─âi la concerte" - acestea sunt c├óteva dintre titlurile de pres─â dintr-o zi banal─â de ├«nceput de toamn─â. A┼ča arat─â, ast─âzi, femeile ├«n presa noastr─â scris─â.Monopolul frumosului neacoperitDesigur, nu vorbim aici despre acelea care ├«┼či asorteaz─â feminit─â┼úii o culoare politic─â - ele ├«┼či v─âd de via┼úa lor, se m─ârit─â, se lupt─â cu pliciul politic, le ├«nfr├óneaz─â, cu tact, pornirile adversarilor, oricum, r─âm├ón nep─âs─âtoare la cerneala care se vars─â pentru ele.Mai sunt, de ce s─â nu recunoa┼čtem?, ┼či elogiile binemeritate f─âcute femeilor de succes, corporatistelor care au cucerit v├órful ierarhiei profesionale, emeritelor, femeilor de isprav─â.Sunt ├«ns─â neglijabile acestea din urm─â, c─âci jurnali┼čtii cu experien┼ú─â, rafina┼úi ├«n ale showbizului, au grij─â ca damele dependente de publicitate s─â nu intre ├«n sevraj. Ba chiar le ofer─â supradoze considerabile! Ele sunt noile femei, fotografiate purt├ónd machiaje stridente, stilizate nefardat ├«n cuvinte simple. Nu-i nicio m├ón─â invizibil─â care s─â or├ónduiasc─â acest monopol, sunt doar ochii larg deschi┼či ai celor care apreciaz─â frumosul neacoperit, f─âr─â mister. Mod─â dictat─â de c├ónt─âre┼úe, de top-modele, de comer┼ú, ├«n general.ÔÇ×Acadea param pam pam"Apreciaz─â rom├ónii aceste imagini? Le place, cum s─â nu le plac─â! Un exemplu:videoclipul oficial al piesei ÔÇ×Lolipop param pam pam" (n.r. - Acadea param pam pam), interpretat de c├ónt─ârea┼úa Alexandra Stan, a str├óns 7, 4 milioane de persoane interesate de clasa solistelor din Rom├ónia. Unul dintre comentariile ascult─âtorilor: ÔÇ×This porn has some nice music" (n.r.-Acest film porno con┼úine ceva muzic─â dr─âgu┼ú─â).Iar aceste tendin┼úe sunt u┼čor ├«mprumutate de c─âtre aspirantele anonime la titlul de vedet─â. Se fotografiaz─â ┼či ele ┼či posteaz─â pe re┼úelele de socializare ├«mbr─âcate ├«n c├óte un costum de baie minuscul, cu apa m─ârii ┼čiroindu-le pe trupurile tinere. Primesc ┼či ele comentarii de la domni genero┼či-ÔÇ×E┼čti frumoas─â!" sau mai pu┼úin pedantele ÔÇ×Ce frumi, ce scumpi e┼čti!", ÔÇ×E┼čti dr─âgu" - dar n-au ├«nc─â anvergura necesar─â pentru mass-media.ÔÇ×Ce-┼úi mai place!"Dac─â, ├«n urm─â cu c├óteva decenii, cele mai interesante fotografii cu femei erau acelea ├«n care domni┼čoarele purtau machiaj, erau ├«mbr─âcate atent ┼či dichisite prudent, tendin┼úa imaginilorv├óndute de ziarele de ast─âzi este indiscutabil opus─â. Fie pentru c─â nu mai ┼čtiu oamenii cum arat─â divele f─âr─â plastic, fie doar pentru c─â gust─â can-canul, un articol care se ascunde sub un titlu ca ÔÇ×Inna, ce ur├ót─â e┼čti f─âr─â machiaj!" atrage, cu siguran┼ú─â, mai mul┼úi poten┼úiali cititori dec├ót ÔÇ×Andra, aranjat─â de trei speciali┼čti"-face┼úi acest test pe internet!Nu este de neglijat nici apropierea pe care au cultivat-o jurnali┼čtii pentru femeile despre care scriu. Nu de pu┼úine ori, titlurile sunt, de fapt, apeluri directe c─âtre acestea:ÔÇ×Inna, ce-┼úi mai place s─â faci nudism!" sau ÔÇ×Oana, te-ai umplut de celulit─â!". Le ┼úin aproape gazetarii pe fetele transformate ├«n subiect de pres─â, le prezint─â ca ┼či c├ónd ar fi l├óng─â ei, iar asta nu poate ├«nsemna dec├ót c─â incluziunea femeii ├«n mass-media a fost f─âcut─â. Femeia are, acum, drepturile ei.

image

"Exist─â un anumit profil al femeii mediatizate, care arat─â bine, dar care nu are consisten┼ú─â intelectual─â. Domin─â femeia p─âpu┼č─â, axat─â pe partea ludic─â ┼čicare satisface interesul publicului. Pragul critic a sc─âzut, iar publicul de ast─âzi are cerin┼úe reduse legate de educa┼úie ┼či repere morale."Keren Rosner psiholog psihoterapeut"Femeia care apare pe sticl─â trebuie s─â dea impresia de inteligen┼ú─â, s─â fie voluntar─â ┼či s─â afi┼čeze un statut ridicat. Toate acestea duc la reprezentarea feminin─â modern─â: femeia cu masc─â. "Anca Munteanu psiholog

Surs─â:adevarul.ro