Era vreo leg─âtur─â ├«ntre Moscova ┼či P├órvulescu? jpeg

Era vreo leg─âtur─â ├«ntre Moscova ┼či P├órvulescu?

Atunci c├ónd Constantin P├órvulescu a luat cuv├óntul de la tribuna Congresului al XII-lea al PCR, ├«n 1979, critic├óndu-l pe Nicolae Ceau┼čescu, mul┼úi au apreciat aceasta ca pe un gest de mare curaj. ÔÇ×Tovar─â┼čul Ceau┼čescu ┼či-a permis s─â preg─âteasc─â ├«nc─â ├«nainte de congres ┼či ├«n tot timpul congresului ┼či la conferin┼úe ca s─â fie reales secretar general al partidului. Este f─âr─â precedent, tovar─â┼či!ÔÇŁ ÔÇô spunea cu acea ocazie P├órvulescu, iar cuvintele acestea l-au f─âcut celebru multor rom├óni. Aproape f─âr─â excep┼úie, numele s─âu inspir─â ast─âzi curajul unui b─âtr├ón care nu mai avea ce pierde. Dar ceea ce se spune (┼či se ┼čtie) mai pu┼úin este c─â ne├«n┼úelegerile sale cu Nicolae Ceau┼čescu erau mai vechi.

Constantin P├órvulescu era la momentul ascensiunii lui Ceau┼čescu la putere unul dintre cei mai vechi membrii de partid. ├Än 1919, c├ónd ├«n Rusia izbucnise r─âzboiul civil, el a intrat ├«n Armata Ro┼čie, lupt├ónd de partea bol┼čevicilor, ┼či, la ├«ntoarcerea ├«n ┼úar─â, a fost unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist din Rom├ónia, filial─â a Interna┼úionalei Comuniste. ├Än perioada ilegalit─â┼úii, P├órvulescu a parcurs un traseu politic ┼či personal zbuciumat, ocup├ónd diverse func┼úii de conducere ┼či suferind ┼či condamn─âri, fugind din ┼úar─â ┼či revenind. ├Än timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, c├ónd grupul din ├«nchisori condus de Gheorghiu-Dej a hot─âr├ót ├«nl─âturarea ÔÇô ┼či ulterior masacrarea ÔÇô secretarului PCdR ┼×tefan Fori┼č, P├órvulescu a exercitat conducerea interimar─â a partidului, al─âturi de Emil Bodn─âra┼č ┼či Iosif Ranghe┼ú[1]. Sub conducerea lui Dej, P├órvulescu a continuat s─â ocupe func┼úii ├«nalte ├«n partid, inclusiv membru al Biroului Politic, p├ón─â ├«n 1960, c├ónd a c─âzut ├«n dizgra┼úie ┼či a fost treptat ├«nl─âturat din pozi┼úiile de conducere.

Dup─â moartea lui Gheorghiu-Dej, P├órvulescu a fost p─âstrat ├«nc─â ├«n organele de conducere de c─âtre Nicolae Ceau┼čescu, de┼či rela┼úiile dintre cei doi n-au fost niciodat─â foarte apropiate. P├órvulescu simboliza ├«ns─â, ├«ntr-un fel, continuitatea partidului;iar prezen┼úa sa ├«n r├óndul organelor de conducere putea fi interpretat─â drept un accept al vechii g─ârzi pentru Ceau┼čescu ┼či pentru echipa sa;ÔÇ×coabitareaÔÇŁ aceasta a produs ├«ns─â destule nepl─âceri de-a lungul anilor.

Polemici despre China

Un exemplu ├«n aceast─â privin┼ú─â ├«l constituie schimbul de replici dintre Ceau┼čescu ┼či P├órvulescu pe tema pozi┼úiei fa┼ú─â de China, care a avut loc la Plenara Comitetului Central din 1968. La ├«nceputul anului, c├ónd aten┼úia Moscovei nu fusese ├«nc─â atras─â de reformele lui Alexander Dub─Źek, aflate ├«nc─â la ├«nceputuri, liderul sovietic Leonid Brejnev depunea mari eforturi pentru a ob┼úine ralierea mi┼čc─ârii comuniste interna┼úionale ├«n jurul Uniunii Sovietice, mai ales ├«n contextul conflictului cu China[2]. Mi┼čcarea comunist─â era profund fragmentat─â ├«ntre lideri ca Nicolae Ceau┼čescu, Tito, Mao sau Enver Hoxha, care, pe tonuri diferite, contestau cu to┼úii rolul conduc─âtor al Moscovei ┼či cereau un comunism interna┼úional multipolar, cu modele diferite, na┼úionale. Pentru Uniunea Sovietic─â, acest lucru putea fi acceptat doar par┼úial, ├«n m─âsura ├«n care implica doar zone geografice din afara Europei r─âs─âritene;coeziunea acesteia, ÔÇ×imperiulÔÇŁ s─âu, trebuia asigurat─â cu orice pre┼ú.

Pentru a ar─âta unitatea mi┼čc─ârii comuniste ├«n jurul Moscovei, Brejnev ┼úinea cu tot dinadinsul s─â organizeze o consf─âtuire interna┼úional─â a partidelor comuniste, c─âreia Ceau┼čescu i se opunea cu ├«nver┼čunare, tocmai din motivele ar─âtate mai sus:ar fi consolidat influen┼úa ┼či presiunile Moscovei. Refuzul de a participa era ├«ns─â un gest serios, care impunea m─âsuri de asigurare. ├Än 1948, ├«n condi┼úiile conflictului cu Stalin, prima m─âsur─â luat─â de Tito a fost s─â pun─â diferendele ├«n dezbaterea partidului, pentru a-i sili pe ceilal┼úi s─â se ralieze la pozi┼úia sa ┼či, ├«n acest fel, s─â nu permit─â tr─âd─âri din interior. Acela┼či lucru l-a f─âcut ┼či Gheorghiu-Dej dup─â izbucnirea conflictului cu Hru┼čciov pe tema specializ─ârii. Toate deciziile sale fuseser─â supuse aprob─ârii ├«n Plenarele Comitetului Central, deseori convocate special pentru aceasta. Ceau┼čescu ├«nv─â┼úase aceast─â lec┼úie ┼či o aplica la r├óndul s─âu cu mult─â scrupulozitate. ┼×i dac─â de la consf─âtuire nu-┼či permitea s─â lipseasc─â, interesul s─âu imediat devenea acela de a nu fi silit s─â adopte o pozi┼úie anti-chinez─â. De aceea, ├«n februarie 1968, a fost convocat─â o Plenar─â a Comitetului Central, care a luat ├«n discu┼úie pozi┼úia PCR asupra unit─â┼úii mi┼čc─ârii comuniste interna┼úionale ┼či a necondamn─ârii Chinei, pozi┼úie fa┼ú─â de care to┼úi membri ┼či-au exprimat acordul. Desigur, cu o excep┼úie:Constantin P├órvulescu.

Acesta a cerut cuv├óntul ┼či a lansat unele aluzii discrete referitoare la faptul c─â niciun partid n-ar trebuie s─â pun─â condi┼úii pentru participare ÔÇô cu alte cuvinte, a┼ča cum f─âcea PCR, cu necondamnarea Chinei ÔÇô ┼či c─â unitatea partidelor comuniste este cea mai puternic─â arm─â ├«mpotriva imperialismului. Treptat ├«ns─â, uit├ónd de pruden┼ú─â, el a ajuns pe o traiectorie de coliziune cu ├«nsu┼či Ceau┼čescu:

ÔÇ×C. P├órvulescu:Tovar─â┼či, China a deraiat foarte mult de la mi┼čcarea revolu┼úionar─â, a deraiat ├«nspre asta na┼úionalist─âÔÇŽ

N. Ceau┼čescu:Auzi tov. P├órvulescu, eu a┼č propune s─â nu discut─âm, noi n-avem materiale despre China ┼či cred c─â s─â nu discut─âm ├«n Plenar─â problema Chinei.

Book iulie historia ipad 38a jpg jpeg

C. P├órvulescu:Uite, tovar─â┼če Ceau┼čescu, eu ├«mi permitÔÇŽ

N. Ceau┼čescu:Un moment, am propus plenarei, tovar─â┼če P├órvulescu.

C. Pârvulescu:Da, poftim.

N. Ceau┼čescu:M─â adresez plenarei. Propunem s─â nu discut─âm problema Chinei ├«n plenar─â.

Din prezidiu:Niciun partid.

N. Ceau┼čescu:Pentru c─â noi nu ne-am adunat aici s─â discut─âm aceast─â problem─â. Dac─â vom ajunge la concluzia asta, va trebui s─â preg─âtim o documentare ┼či nu din auzite ┼či din zvonuri, nu aceasta este ├«n felul partidului nostru. A┼ča c─â rug─âm pe tov. P├órvulescu s─â se refere la ordinea de zi.

C. P├órvulescu:M─â rog, dac─â plenara ├«mi interzice s─â ├«mi spun p─ârerea, eu n-am dec├ót s─â nu mi-o spun.(Rumoare ├«n sal─â).Tovar─â┼če, eu sunt un revolu┼úionar, eu am fost crescut ├«n mi┼čcarea interna┼úional─â ┼či niciodat─â n-am auzit c─â nu se poate vorbi despre gre┼čelile unui partid pentru c─â ÔÇô s─â nu ne amestec─âm ├«n treburile lui interne. Noi nu ne amestec─âm ├«n treburile Chinei, noi ne amestec─âm acolo unde partidul sau alte partide, de unde ar fi, calc─â principiile ┼či se pretinde c─â e partid comunist. Acolo trebuie s─â ne amestec─âm c─â altfel noi singuri n-o s─â fim comuni┼čti.

N. Ceau┼čescu:Noi nu suntem chema┼úi s─â d─âm calificativul care este partid comunist ┼či care nu e partid comunist.

C. Pârvulescu:Nu dăm niciun calificativ.

Din prezidiu:Pentru c─â nu accept─âm ca ┼či al┼úii s─â ne dea nou─â.

Din sal─â:S─â se refere la ordinea de zi.

N. Ceau┼čescu:Nu e la ordinea de ziÔÇŁ.[3]

Constantin P├órvulescu nu era nici la ordinea de zi, dar nici pe lungimea de und─â a partidului. El se formase ├«ntr-o perioad─â ├«n care mi┼čcarea comunist─â nu cuno┼čtea grani┼úe ÔÇô dec├ót poate pentru a le traversa clandestin ÔÇô, c├ónd na┼úionalitatea era pu┼úin important─â ┼či sloganul despre unirea proletarilor din toate ┼ú─ârile era valabil. Cu men┼úiunea, desigur, c─â aceast─â unire se f─âcea pe banii Moscovei, veni┼úi pe filiera Cominternului. Partidul din care f─âcea partea avea ├«ns─â o alt─â fa┼ú─â acum. De altfel, P├órvulescu fusese dat la o parte de c─âtre Gheorghiu-Dej chiar ├«nainte s─â-┼či ├«nceap─â elaborarea cursului independent de politic─â extern─â. Constantin P├órvulescu era, a┼čadar, cu un pas ├«n urm─â fa┼ú─â de evolu┼úia partidului, fa┼ú─â de virulen┼úa anti-sovietic─â a tonului pe care ├«l aborda Ceau┼čescu, ├«n 1968 mai mult ca oric├ónd, dup─â cum se va vedea ├«n var─â. R─âmas cu un pas ├«n urm─â, P├órvulescu vorbea pentru urechi surde:ÔÇ×├«ntr-adev─âr, construim socialismul, dar ce, ├«l construim pe baza na┼úionalismului? sau pe baza ideilor noastre marxist-leniniste, pe baza experien┼úei Uniunii Sovietice ┼či a ├«ntregii mi┼čc─âri muncitore┼čti interna┼úionaleÔÇŁ[4].

Polemici despre CAER

Un an mai t├órziu, la o nou─â sesiune a Comitetului Executiv al CAER, Brejnev a ├«ncercat s─â reia vechile idei ale lui Hru┼čciov privind integrarea economic─â a ┼ú─ârilor socialiste, propuneri fa┼ú─â de care Rom├ónia s-a opus din nou, la fel de hot─âr├ót ca ┼či ├«n trecut. Ca ├«ntotdeauna, orice subiect care presupunea o divergen┼ú─â c├ót de redus─â cu Moscova era supus aprob─ârii Plenarei Comitetului Central, care ÔÇô ├«n cazul acesta ÔÇô s-a ├«ntrunit ├«n mai 1969, lu├ónd ├«n discu┼úie mai multe lucruri. ├Än condi┼úiile ├«n care to┼úi membrii Comitetului Central se pronun┼ú─â ├«mpotriva CAER, a planurilor de integrare ce ├«nc─âlcau suveranitatea ┼či implicit ├«mpotriva Uniunii Sovietice, iese din nou ├«n eviden┼ú─â cuv├óntarea lui P├órvulescu:

ÔÇ×C. P├órvulescu:Trebuie de avut ├«n vedere c─â CAER a jucat un rol pozitiv ┼či pentru ┼úara noastr─â, pentru c─â numai mul┼úumit─â lui am putut ├«ntr-adev─âr s─â punem baza economiei noastre socialiste, pe care putem s-o dezvolt─âm multilateral.

B. Zaharescu:E cam exagerat.

C. P├órvulescu:Se poate s─â fie cam exagerat, tovar─â┼če, dar p─ârerea mea proprie este c─â este a┼ča, f─âr─â ajutorul acesta al CAER-ului nu puteam, ├«ntr-adev─âr, ├«ntr-un timp relativ scurt, s─â punem baze socialiste tovar─â┼če, pentru c─â eu ┼či acum pot s-o spun deschis, noi nu cu ajutorul capitali┼čtilor construim socialismul.[5]

Ceea ce f─âcea P├órvulescu putea s─â fie cu u┼čurin┼ú─â interpretat drept o critic─â a politicii de dezvoltare a rela┼úiilor economice cu Occidentul, politic─â pe care o ini┼úiase Gheorghiu-Dej dup─â debarcarea lui P├órvulescu;politic─â pe care noul lider, Ceau┼čescu, o continua cu mult─â convingere. La c├óteva luni dup─â aceast─â Plenar─â, Richard Nixon urma s─â vin─â la Bucure┼čti. Ceau┼čescu l-a l─âsat pe P├órvulescu s─â termine, f─âr─â a interveni, lu├ónd apoi cuv├óntul pentru a vorbi ├«n favoarea politicii de dezvoltare a rela┼úiilor cu Occidentul:ÔÇ×┼×i dac─â ar fi s─â discut─âm ├«n afar─â de CAER ┼či a┼ča mai deschis, ar trebui s─â spunem c─â multe r─âm├óneri ├«n urm─â ale Uniunii Sovietice ┼či ale noastre se datoresc ┼či faptului c─â o perioad─â ├«ndelungat─â ne-am izolat. La timpul respectiv s-a izolat Uniunea Sovietic─â, o perioad─â a fost izolat─â, e adev─ârat, dar pe urm─â s-a ┼či izolat, ne-am izolat ┼či noi, consider├ónd c─â tot ceea ce facem noi este tot ceea ce este mai bun, subapreciind sau chiar dispre┼úuind c├óteodat─â ce se face ├«n alte ┼ú─âri ┼či aceasta a avut repercusiuni negative ├«n dezvoltarea construc┼úiei socialiste ├«n ┼úara noastr─â. (ÔÇŽ) Sigur c─â nu poate fi nimeni de acord cu ce a spus tovar─â┼čul Constantin P├órvulescu, pentru c─â el a redus problema aceasta la CAER, ori tovar─â┼či, cei care au lucrat ├«n CAER ┼čtiu bine c─â tocmai CAER-ul a f─âcut foarte pu┼úin ├«n aceast─â privin┼ú─â.ÔÇŁ[6]

Book iulie historia ipad 40 jpg jpeg

Ce credea Ceau┼čescu despre P├órvulescu:incapabil, intrigant, necorespunz─âtor

Din nou, P├órvulescu ie┼čise ├«n eviden┼ú─â ca fiind ├«n contradic┼úie cu linia partidului ┼či a secretarului general, ceea ce era deosebit de periculos. Av├ónd experien┼úa stalinismului, el ┼čtia bine c─â acesta era cel mai sigur drum c─âtre acuza┼úia de ÔÇ×deviereÔÇŁ, care ducea, ├«n cel mai bun caz, dup─â gratii. Tocmai de aceea, ├«ntreb─ârile care se ridic─â sunt numeroase:de ce s-a l─âsat P├órvulescu antrenat ├«n aceste polemici? De ce l-a tolerat Ceau┼čescu at├ót de mult? Era P├órvulescu un caz izolat sau existau mai multe asemenea tendin┼úe ┼či puncte de vedere ├«n partid? Era vreo leg─âtur─â ├«ntre Moscova ┼či P├órvulescu?

Faptul c─â Nicolae Ceau┼čescu l-a acceptat ├«n partid at├ó┼úia ani, iar ├«n 1979, la un deceniu de la acest schimb de replici, Constantin P├órvulescu figura ├«nc─â pe lista delega┼úilor la Congresul partidului, ar indica faptul c─â liderul comunist nu l-a perceput pe P├órvulescu drept un pericol. Probabil c─â nu vedea ├«n el mai mult dec├ót ceea ce spusese de la tribuna Congresului al XII-lea:ÔÇ×din ÔÇÖ60 a fost scos din conducerea partidului, ca incapabil, ca intrigant, ca necorespunz─âtor!ÔÇŁ[7]. Un lucru e cert:gestul lui P├órvulescu de a-l contesta pe Ceau┼čescu ├«n fa┼úa congresului a fost unul curajos. Ra┼úiunile interven┼úiei sale ar putea fi totu┼či puse sub semnul ├«ntreb─ârii...

Note

[1]Vezi cazul pe larg:Dan C─ât─ânu┼č, Ioan Chiper, Cazul ┼×tefan Fori┼č. Lupta pentru putere ├«n PCR de la Gheorghiu-Dej la Ceau┼čescu. Documente 1940-1968, Editura Vremea, Bucure┼čti, 1999

[2]Sergey Radchenko, Two Suns in the Heavens:the Sino-Soviet struggle for supremacy, 1962-1967, Woodrow Wilson Center Press, Washington DC, 2009, p. 72

[3]Stenograma ┼čedin┼úei Plenare a CC al PCR din ziua de 14 februarie 1968, ├«n Arhivele Na┼úionale Istorice Centrale (├«n continuare ANIC), fond CC al PCR, sec┼úia Cancelarie, dosar nr. 21/1968, f. 40-42

[4]ibidem

[5]Stenograma ┼čedin┼úei Plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Rom├ón din 21 mai 1969, ├«n ANIC, fond CC al PCR ÔÇô sec┼úia Cancelarie, dosar nr. 77/1969, f. 78-79

[6]ibidem, f. 115-116

[7]Historia, nr. 97/ianuarie 2010, p. 63