Era Armata Română pregătită să intre în Al Doilea Război Mondial? jpeg

Era Armata Română pregătită să intre în Al Doilea Război Mondial?

Declan┼čarea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial la 1 septembrie 1939 a creat o situa┼úie deosebit de grav─â Rom├óniei, prins─â ├«n cle┼čtele acordului dintre Germania ┼či Uniunea Sovietic─â, ├«ncheiat la 23 august 1939, prin care cele dou─â mari puteri totalitare ├«┼či ├«mp─âr┼úeau sferele de influen┼ú─â ├«n istmul ponto-baltic. Sistemul s─âu de securitate, cl─âdit cu migal─â ├«n perioada anterioar─â ┼či care generase mari speran┼úe ├«n privin┼úa tr─âiniciei lui, fusese puternic afectat de noul curs al evenimentelor, astfel c─â statul rom├ón dispunea doar de for┼úa sa militar─â pentru a supravie┼úui marilor ├«ncerc─âri ale momentului. Dar, problema principal─â, care preocupa, deopotriv─â, clasa politic─â ┼či opinia public─â era aceea a valorii organismului militar rom├ónesc. Era, cu alte cuvinte, capabil─â armata s─â asigure, singur─â, integritatea teritorial─â ┼či independen┼úa politic─â a ┼ú─ârii, s─â resping─â agresiunile vecinilor s─âi revizioni┼čti?           

2 content1 7 jpg jpeg

Foto:Regele Carol al II-lea la manevrele regale de la Sighi┼čoara din 1934

Chestiunea a fost dezb─âtut─â ├«ndelung de planificatorii militari ├«n anii interbelici, iar concluzia la care au ajuns era aceea c─â ap─ârarea prin for┼úe proprii prezenta dificult─â┼úi majore. De aceea, s-a impus crearea unui sistem de alian┼úe care s─â suplineasc─â, de o manier─â decisiv─â, neajunsurile generate de pozi┼úia geopolitic─â ┼či geostrategic─â ┼či insuficien┼úa for┼úelor militare. Sintetic, ap─ârarea Rom├óniei Mari s-a cristalizat ├«n sintagma ÔÇ×problemul strategic rom├ónescÔÇť.

Calculele speciali┼čtilor militari au ar─âtat c─â Rom├ónia putea s─â fac─â fa┼ú─â f─âr─â mari probleme unei ofensive, separate sau ├«ntrunite, dinspre sud sau dinspre vest. Armata rom├ón─â era, ├«ns─â, incapabil─â s─â reziste unei agresiuni sovietice, precum ┼či unui r─âzboi pe trei fronturi. Cea mai vulnerabil─â a fost considerat─â frontiera de est, Rom├ónia av├ónd dezavantajul de a fi situat─â ├«n ÔÇ×cordonul sanitarÔÇť, la periferia at├ót a lumii occidentale, c├ót ┼či a celei ce se autointitula ÔÇ×comunist─âÔÇŁ. Prin urmare ÔÇ×problemul strategic rom├ónescÔÇťnu avea o solu┼úie militar─â, dec├ót ├«n m─âsura ├«n care ajutorul partenerilor occidentali, Fran┼úa ┼či Anglia, sosea cu rapiditate, ori cel al alia┼úilor din regiune era oportun ┼či eficient. Scenariile strategice aveau ├«n vedere ap─ârarea grani┼úei de vest prin concursul Micii ├Än┼úelegeri (Mica Antant─â), iar a celei de sud prin contribu┼úia ├Än┼úelegerii Balcanice (Antanta Balcanic─â). C├ót prive┼čte frontiera de est, ea era asigurat─â de alian┼úa rom├óno-polon─â, parafat─â la 3 martie 1921 ┼či re├«nnoit─â de c├óteva ori ├«n anii interbelici.

Or, desf─â┼čurarea evenimentelor din anii 1938-1939 a condus la distrugerea acestui sistem, perfect din punct de vedere teoretic, ┼či la ├«ncercuirea operativ strategic─â a statului roman. Era cea mai grea situa┼úie ce se putea imagina, ap─ârarea ┼ú─ârii transform├óndu-se, dup─â septembrie 1939, ├«ntr-o ÔÇ×obsesie strategic─âÔÇť pentru planificatorii militari de la Bucure┼čti

1  Vestoane de vara echipament redus la minimum jpg jpeg

Vestoane de vara, echipamentul a fost redus la minimum

Restructur─âri de dispozitiv  

Pentru a face fa┼ú─â ├«mprejur─ârilor, autorit─â┼úile rom├óne au purces la m─âsuri urgente ┼či de mare importan┼ú─â. La 4 septembrie 1939, guvernul a hot─âr├ót mobilizarea general─â, fiind chema┼úi sub arme to┼úi cet─â┼úenii care aveau ordinele de chemare, indiferent dac─â efectuaser─â sau nu concentrarea de instruc┼úie ├«n anul respectiv. Tot la ├«nceputul lunii septembrie, Rom├ónia ┼či-a precizat ┼či pozi┼úia politic─â fa┼ú─â de r─âzboi. Consiliul de Coroan─â a proclamat, la 6 septembrie 1939, ÔÇ×observarea strict─â a regulilor neutralit─â┼úii stabilite prin conven┼úiunile interna┼úionale fa┼ú─â de beligeran┼úii din actualul conflictÔÇť.Atacul Armatei Ro┼čii asupra Poloniei din 17 septembrie 1939, ce reprezenta o prim─â materializare a acordului germano-sovietic, a determinat restructurarea ├«ntregului dispozitiv operativ. Grupul de armate nr. 1 ┼či Armata 4, create anterior, au fost transferate din vestul ┼ú─ârii ├«n spa┼úiul dintre Carpa┼úii Orientali ┼či Nistru, teatrul de est devenind, din nou, principal. Prin Directiva operativ─â nr. 11 din 23 septembrie 1939, Marele Stat Major a fixat misiunea Grupului de armat─â, acesta trebuind s─â resping─â ofensiva inamicului dinspre nord ┼či est, prin organizarea a trei pozi┼úii de rezisten┼ú─â, ultima fiind Carpa┼úii Orientali-valea Tazl─âului-valea Trotu┼čului-Siretul inferior. Era, practic, celebrul aliniament fortificat Foc┼čani-N─âmoloasa-Gala┼úi, construit la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea dup─â planurile maiorului german Maximilian Schuman. ├Än partea de vest, a r─âmas Armata 1 cu dou─â corpuri de armat─â, iar ├«n sudul ┼ú─ârii, inclusiv Dobrogea, a fost dislocat─â Armata 2, recent constituit─â. Un asemenea dispozitiv era concordant cu situa┼úia militar─â a ┼ú─ârii ┼či ├«ncerca s─â acopere toate direc┼úiile strategice amenin┼úate.

3  Spre front in Constanta jpg jpeg

Solda┼úi rom├óni ┼či germani ├«n Constan┼úa, ├«ndrept├óndu-se spre front

Reeditare a Operei de trei parale?

Perioada septembrie 1939-iunie 1940 s-a caracterizat printr-o a┼čteptare ├«nfrigurat─â, ├«n care teama ┼či iluziile au coexistat, f─âr─â ca rom├ónii s─â con┼čtientizeze catastrofa care se apropia. R─âzboiul ciudat (ÔÇ×la dr├┤le de guerreÔÇť) ┼či-a avut partea lui de contribu┼úie la aceast─â stare de spirit. Jean Mouton, director adjunct ┼či apoi director al Institutului Francez din Bucure┼čti, se ├«ntreba, ├«n ianuarie 1940, ├«n jurnalul s─âu, dac─â nu cumva tr─âia ├«n plin─â ÔÇ×reeditare a Operei de trei parale, filmul f─âcut dup─â cartea lui Bertold Brecht. Suntem parc─â, scria Mouton, ├«nclina┼úi s─â devenim ni┼čte baloane umflate cu iluzii de┼čarteÔÇť.Observa┼úiile memorialismului reflectau exact realitatea acelei perioade. Clasa politic─â se iluziona asupra concursului pe care francezii ┼či englezii ar putea s─â-l dea Rom├óniei, iar rezisten┼úa finlandez─â ├«n ÔÇ×R─âzboiul de iarn─âÔÇť genera la nivelul liderilor politici impulsuri eroice. Iat─â, de pild─â, cum regele Carol al II-lea, aflat la Chi┼čin─âu de Boboteaz─â (6 ianuarie 1940), a ┼úinut un discurs r─âzboinic, ├«n care a reiterat ideea c─â armata rom├ón─â se va bate cu toate for┼úele pentru ap─ârarea hotarelor ┼ú─ârii. Era un mesaj pentru uzul opiniei publice, acesta nefiind acoperit de realitate.

4 A1421 22 jpg jpeg

Încercări de modernizare

├Än perioada men┼úionat─â, ├«nt─ârirea armatei a constituit o prioritate a actului de guvernare, fapt ce s-a concretizat ├«n numeroase m─âsuri pe linie militar─â. De exemplu, guvernul condus de Gheorghe T─ât─ârescu, instalat la 24 noiembrie 1939, ┼či-a propus s─â des─âv├ór┼čeasc─â ÔÇ×organizarea militar─â ┼či material─â a ┼ú─ârii ├«n vederea ap─âr─ârii patrimoniului na┼úionalÔÇŁ (...) ÔÇ×reorganizarea produc┼úiei ┼či a muncii na┼úionale ├«n vederea ridic─ârii poten┼úialului de r─âzboiÔÇť.

 Dar ele nu au fost ├«nserate ├«ntr-un program coerent de reform─â, astfel c─â structura mo┼čtenit─â din perioada interbelic─â nu a fost modificat─â prea mult. Unele dintre ini┼úiative au fost ├«n consens cu tendin┼úele moderne din domeniul construc┼úiei militare ┼či al noului mod de purtare al r─âzboiului. Din r├óndul acestora men┼úion─âm crearea, la 20 octombrie 1939, a Brig─âzii 1 motomecanizate, compus─â dintr-un batalion de specialit─â┼úi, dou─â grupuri de v├ón─âtori moto ┼či un regiment de artilerie. Marele Stat Major mai avea ├«n proiect constituirea unei a doua brig─âzi de acest tip, dar lipsa materialului blindat a f─âcut imposibil─â materializarea ideii. Alte m─âsuri s-au dovedit contraproductive, sporind structura ┼či a┼ča stufoas─â a comandamentelor care ├«nghi┼úeau personal, fonduri ┼či mijloace ├«n detrimentul for┼úelor lupt─âtoare. Iat─â, de pild─â, la 15 noiembrie 1939, s-a creat Comandamentul Corpului de cavalerie, dar atribu┼úiile lui se suprapuneau peste cele ale Inspectoratului General al cavaleriei, care coordona instruc┼úia din punct de vedere tehnic. De asemenea, s-au men┼úinut, f─âr─â nicio justificare, cele trei departamente de resort ÔÇô Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale, Ministerul Aerului ┼či Marinei ┼či Ministerul ├Änzestr─ârii Armatei ÔÇô ceea ce a creat disfunc┼úionalit─â┼úi ├«n exercitarea actului de conducere. Nici transformarea batalionului de mar┼č, destinat s─â asigure completarea cu efective a marilor unit─â┼úi combatante, ├«n al patrulea batalion activ al regimentelor de infanterie nu a fost o m─âsur─â inspirat─â, deoarece lipsea armamentul ┼či echipamentul necesar pentru a le transforma ├«n subunit─â┼úi de lupt─â eficiente.

La r├óndul ei, ├«nzestrarea cu armament ┼či tehnic─â de lupt─â a r─âmas un punct nevralgic nu at├ót din cauza banilor, c├ót din considerente politice. Nici Germania, care preluase industria de r─âzboi cehoslovac─â, nici alia┼úii anglo-francezi nu erau prea dispu┼či s─â asigure Rom├óniei materialul de r─âzboi care ├«i era necesar, at├óta timp c├ót ea r─âm├ónea neutr─â. Cum industria autohton─â nu putea asigura dec├ót o parte din necesit─â┼úi, dotarea armatei rom├óne a r─âmas, practic, la nivelul antebelic.

DSC02626 JPG jpeg

Cuib de mitralier─â al infanteri┼čtilor rom├óni din Basarabia

├Än vara anului 1940, armata a parcurs una dintre cele mai grele perioade din istoria sa, prin noncombatul ├«n fa┼úa ultimatumurilor ┼či dictatelor marilor puteri. A fost o decizie politic─â, luat─â la cel mai ├«nalt nivel, care a avut la baz─â formula ÔÇ×ced─âm teritorii, dar p─âstr─âm statulÔÇť, nu lipsit─â de o argumenta┼úie solid─â, ├«ntre care raportul de for┼úe complet nefavorabil pentru Rom├ónia a fost des invocat. Cercet─âri recente au ar─âtat ├«ns─â c─â aceast─â conduit─â a avut ┼či mai are ├«nc─â repercusiuni negative asupra mentalului colectiv rom├ónesc. Cert este c─â rapturile teritoriale din vara anului 1940 au determinat dezmembrarea sistemului militar rom├ónesc, edificat dup─â Primul R─âzboi Mondial, ceea ce impunea reorganizarea profund─â a armatei, care avea acum misiunea de a reface patrimoniul na┼úional.

Proiecte mari...

Imediat dup─â preluarea puterii, generalul Ion Antonescu a subliniat c─â reforma for┼úelor militare reprezenta unul dintre cele mai importante obiective ale guvern─ârii sale. ├Än ┼čedin┼úa Consiliului de Mini┼čtri din 17 septembrie 1940, el ar─âta c─â ┼či-a propus s─â reconstituie ┼či s─â ├«nt─âreasc─â armata, care trebuie ÔÇ×redresat─â, ┼či ca disciplin─â, ┼či ca organizare, ┼či ca suflet ├«n conducerea eiÔÇť.

Programul militar a fost stabilit de Ion Antonescu, ajutat de o echip─â de colaboratori din care au f─âcut parte generalii Alexandru Ioani┼úiu, Constantin Pantazi, Iosif Iacobici, Ilie ┼×teflea, ┼či a fost deosebit de ambi┼úios, concretizat ├«n formula ÔÇ×o armat─â mic─â, dar puternic─âÔÇť, cu o perfect─â ├«ncadrare, disciplin─â ┼či instruc┼úie, care s─â fie adecvat─â ÔÇ×realit─â┼úilor rom├óne┼čti ┼či condi┼úiunilor tehnice moderneÔÇť.

Reorganizarea armatei era privit─â ca un proces treptat, desf─â┼čurat pe ├«ntreaga scar─â a ierarhiei militare, pornind de la grup─â, tun, avion ┼či nav─â p├ón─â la marea unitate operativ─â ┼či structurile de v├órf ale administra┼úiei militare. ├Än prima etap─â, reorganizarea trebuia s─â cuprind─â desconcentrarea masiv─â a efectivelor mobilizate ├«n iunie 1940;desfiin┼úarea unor comandamente, unit─â┼úi ┼či forma┼úiuni de servicii;uniformizarea organizatoric─â a marilor unit─â┼úi de infanterie ┼či cavalerie;reorganizarea serviciilor prin introducerea mijloacelor motorizate;dezvoltarea avia┼úiei de bombardament etc. ├Än a doua faz─â urma s─â se ac┼úioneze asupra structurilor de lupt─â, iar printre obiective se num─ârau constituirea diviziei u┼čoare, cu ┼čapte batalioane, ├«n care infanteria s─â beneficieze de un puternic sprijin de artilerie ┼či al celorlalte mijloace de lupt─â, sporirea gradului de motorizare a serviciilor, ├«mbun─ât─â┼úirea dot─ârii unit─â┼úilor cu materiale antitanc, artilerie a.a., mijloace auto, de transmisiuni, de geniu, dotarea avia┼úiei ┼či marinei cu material nou etc.

Ion Antonescu nu a stabilit un calendar precis pentru acest program foarte ambi┼úios, dar l-a circumscris unei perioade relativ scurte, el manifest├óndu-┼či inten┼úia de re├«ntregire a grani┼úelor ┼ú─ârii, cu ajutorul Germaniei. De altfel, preg─âtirile germane pentru un viitor conflict cu Uniunea Sovietic─â au fost cunoscute, cel pu┼úin ├«n esen┼úa lor, de c─âtre Ion Antonescu, el fiind de acord cu participarea armatei rom├óne la viitoarea campanie, cu scopul de a recupera cele dou─â provincii ÔÇô Basarabia ┼či nordul Bucovinei

6 DSC02613 JPG jpeg

Para┼čuti┼čti rom├óni gata de ac┼úiune

Dar realiz─âri modeste...

O prim─â m─âsur─â a fost demobilizarea armatei, absolut necesar─â pentru echilibrarea st─ârii financiare a ┼ú─ârii. Ac┼úiunea s-a desf─â┼čurat treptat ├«n lunile septembrie-noiembrie 1940, ├«ncheindu-se la 10 decembrie a aceluia┼či an. Regimul de efective a fost diferen┼úiat ├«n raport de zona de dislocare a marilor unit─â┼úi. Astfel, pe frontul de Vest, de Sud ┼či ├«n zona interioar─â, efectivele au fost reduse p├ón─â la nivelul celor din timp de pace, ├«n timp ce ├«n Moldova unit─â┼úile au r─âmas cu efective de pace ├«nt─ârite. Concomitent cu desconcentrarea ┼či demobilizarea a ├«nceput ┼či procesul propriu-zis de restructurare a armatei. O prim─â ┼či important─â etap─â a fost reorganizarea administra┼úiei militare centrale prin revenirea la un formula unui singur departament de resort ÔÇô Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale. La 16 octombrie 1940 a intrat ├«n vigoare Decretul-Lege nr.34888, prin care se desfiin┼úau Ministerul Aerului ┼či Marinei ┼či cel al ├Änzestr─ârii Armatei. ├Än cadrul Ministerului Ap─âr─ârii Na┼úionale s-au creat patru subsecretariate de stat ÔÇô al Armatei de Uscat, al Aerului, al Marinei ┼či al ├Änzestr─ârii Armatei. Totodat─â, s-a procedat la restructur─âri de comandamente ┼či reorganiz─âri de unit─â┼úi ┼či mari unit─â┼úi. ├Än scopul simplific─ârii actului de conducere, la 19 septembrie 1940 a fost desfiin┼úat Grupul de Armate nr.1, creat cu un an ├«nainte, ┼či care coordona marile unit─â┼úi dispuse ├«n partea de est a ┼ú─ârii, ├«ntre Carpa┼úii Orientali ┼či Nistru. Pierderea Basarabiei ┼či a nordului Bucovinei a impus restr├óngerea dispozitivului numai la spa┼úiul dintre Carpa┼úii Orientali ┼či r├óul Prut.

Infanteria, ca arm─â de baz─â, a suferit unele restructur─âri care aveau scopul de a spori omogenitatea. S-a optat pentru sistemul ternar, toate diviziile av├ónd trei regimente de infanterie. La 15 februarie 1941 s-au desfiin┼úat comandamentele brig─âzilor de infanterie ┼či artilerie, prin aceasta fluidiz├óndu-se actul de comand─â. Diviziile au r─âmas cu trei regimente, fiecare cu trei batalioane de infanterie.

Cavaleriaera o arm─â ce ├«┼či diminuase ponderea ┼či importan┼úa ├«n cursul opera┼úiilor din anii 1939-1940, locul ei fiind luat de motorizate ┼či blindate. Diviziile rom├óne┼čti de cavalerie erau ├«n dezacord total cu realit─â┼úile c├ómpului de lupt─â modern, av├ónd un efectiv numeros (circa 12000 de oameni ┼či 10000 de cai, o lips─â cvasitotal─â de mijloace antiaeriene (numai 6 mitraliere a.a.), o slab─â dotare de armament (15-24 de tunuri, 14 piese antitanc, 15 tancuri). Ca urmare, la 25 decembrie 1940, diviziile de cavalerie au fost transformate ├«n brig─âzi, num─ârul acestora ridic├óndu-se la ┼čase. Ele aveau efective mai reduse (circa 7000 de oameni) ┼či cu o mai bun─â dotare (28 mitraliere a.a., 20 de tunuri antitanc)

7 Antonescu si Regele Mihai pe front in fata unui cort jpg jpeg

Antonescu si Regele Mihai pe front în Basarabia

Trupele de tancuri sau care de lupt─â ├«n terminologia epocii au parcurs o etap─â de c─âut─âri pentru g─âsirea unei formule care s─â sporeasc─â rolul acestei arme at├ót de importante ├«n fizionomia celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Astfel, Brigada 1 motomecanizat─â s-a transformat, la 19 ianuarie 1941, ├«n Divizia motomecanizat─â, iar la 26 februarie acela┼či an, ├«n Divizia 1 blindat─â.

Opera┼úiile din primul an de r─âzboi au adus cu sine un nou gen de arm─â, ce va fi intens folosit ├«n perioada urm─âtoare ÔÇô para┼čuti┼čtii. Pe baza proiectului prezentat de generalul Alexandru Ioani┼úiu, ┼čeful Marelui Stat Major, Ion Antonescu a decis, la 10 iunie 1941, formarea unei companii de para┼čuti┼čti. C├ót prive┼čte ├«nzestrarea, ea a continuat s─â fie domeniul cel mai sensibil, demersurile ├«ntreprinse depuse pe l├óng─â partenerul german sold├óndu-se cu rezultate minime, necesit─â┼úile Reich-ului fiind foarte mari.

Nici instruirea efectivelor ┼či preg─âtirea cadrelor nu a ├«nregistrat rezultate spectaculoase, de┼či Ion Antonescu a apelat la sprijinul Misiunii Militare Germane, sosit─â ├«n ┼úar─â la 12 octombrie 1940. Una din modalit─â┼úile cele mai importante forme de preg─âtire ├«n comun au fost centrele de instruc┼úie rom├óno-germane, create la sf├ór┼čitul anului 1940. Scopul lor era acela de a forma, ÔÇ×dup─â procedeele germane, instructori ┼či comandan┼úi de sub├«mp─âr┼úiri, subunit─â┼úi ┼či unit─â┼úi p├ón─â la batalion inclusivÔÇť. Instruc┼úia consta din exerci┼úii practic-demonstrative executate ├«n teren, aplica┼úii pe hart─â, urmate de discu┼úii ├«n teren, exerci┼úii la lada cu nisip, trageri de lupt─â, aplica┼úii cu trageri de lupt─â etc. Instruc┼úiunile emise de Marele Stat Major precizau c─â instruirea ├«n comun nu ├«nsemna preluarea mecanic─â a experien┼úei germane, ci ÔÇ×o adaptare a ei ├«n raport cu mijloacele ┼či armamentul nostruÔÇť. Desigur, participarea Misiunii Militare Germane la des─âv├ór┼čirea preg─âtirii armatei rom├óne a pornit de la interesele Berlinului, acesta declan┼č├ónd preg─âtirile finale pentru ÔÇ×planul BarbarossaÔÇť ┼či, ├«n subsidiar, pentru planul ÔÇ×Mari┼úaÔÇť. Liderii politici ┼či militari germani ┼či-au men┼úinut aprecierile negative la adresa for┼úelor militare rom├óne┼čti ┼či, pe aceast─â baz─â, le-au fixat ├«n diverse studii ┼či proiecte un rol subsidiar.

La 30 martie 1941, ├«n cadrul unei consf─âtuiri cu liderii militari, Hitler s-a dovedit plin de ne├«ncredere fa┼ú─â de alia┼úi, inclusiv fa┼ú─â de Rom├ónia. El a declarat:ÔÇ×Cu rom├ónii nu se poate face nimic. Poate c─â, ├«n spatele unui obstacol foarte puternic (fluviul), ei ar putea asigura ap─ârarea acolo unde nu se atac─â. Antonescu ┼či-a m─ârit armata ├«n loc de a o reduce ┼či ├«mbun─ât─â┼úi. Soarta unor mari unit─â┼úi germane nu trebuie s─â depind─â de rezisten┼úa unit─â┼úilor rom├óne┼čtiÔÇť. Pe aceast─â baz─â, Hitler a decis s─â nu implice Rom├ónia ├«n ac┼úiunile de atacare a Iugoslaviei ┼či Greciei, armata rom├ón─â av├ónd rolul de a asigura flancul ┼či spatele dispozitivului german ├«mpotriva unui eventual atac al Uniunii Sovietice.

C├ót prive┼čte ÔÇ×planul BarbarossaÔÇť, F├╝hrer-ul a decis s─â discute c├ót mai t├órziu cu rom├ónii, acest lucru av├ónd loc, oficial, ├«n cursul ├«nt├ólnirii cu generalul Ion Antonescu de la M├╝nchen (10-11 mai 1941). Dar, izvoarele ar─ât─â c─â Ion Antonescu ar fi fost pus la curent mult mai devreme cu planurile germane.

5 Aviatie jpg jpeg

Aviaţa română gata de luptă

Armata română la intrarea în război

├Än iunie 1941, armata rom├ón─â era ├«n postura de a interveni, din nou, ├«ntr-un conflict global, scopul fiind recuperarea Basarabiei ┼či a nordului Bucovinei, anexate cu un an ├«n urm─â de Uniunea Sovietic─â. Dup─â un noncombat ├«n fa┼úa unor ultimatumuri ┼či dictate ├«n lunile iunie-august 1940 ┼či nou─â luni de reorganizare, organismul militar rom├ónesc se prezenta la cel mai dur examen ÔÇô r─âzboiul.

Dar care era starea lui de operativitate? Era capabil─â armata rom├ón─â s─â participe la un r─âzboi, ce se dovedise ├«n bun─â m─âsur─â diferit de cel din anii 1914-1918? R─âspunsul trebuie s─â ┼úin─â seama de poten┼úialul ┼či nivelul de dezvoltare al Rom├óniei, de locul ┼či rolul ei ├«n ansamblul sistemului interna┼úional din acea perioad─â, de evolu┼úia o┼čtirii rom├óne ├«n perioada interbelic─â etc.

├Än iunie 1941, poten┼úialul mobilizabil al Rom├óniei era de 2 200 000 de oameni, ceea ce reprezenta 32, 9% din popula┼úia b─ârb─âteasc─â ┼či 16, 2% din total. ├Än planul de mobilizare pe anul 1941 efectivul se ridica la 1 139 604 militari dintre care 39 476 ofi┼úeri, 57 002 subofi┼úeri ┼či 1 043 126 trup─â. Planul de mobilizare cuprindea:Marele Cartier General;3 comandamente de armat─â (Armata 2 fusese desfiin┼úat─â ├«n septembrie 1940);11 comandamente de corp de armat─â;214 forma┼úiuni operative;24 forma┼úiuni operative de servicii;41 de comandamente, unit─â┼úi ┼či forma┼úiuni de zon─â interioar─â.

 Armata de Uscat avea ├«n compunere 33 de mari unit─â┼úi active (24 de divizii de infanterie, 6 brig─âzi de artilerie, 2 brig─âzi de fortifica┼úii, o divizie blindat─â) ┼či 8 de rezerv─â (7 divizii de infanterie ┼či o brigad─â mixt─â litoral), ├«n total 41 de mari unit─â┼úi.

La 22 iunie 1941, ora zero, ├«ntreaga Armat─â de Uscat, Aeronautica ┼či Marina au fost mobilizate, ├«ns─â decretul a fost materializat numai la for┼úele din Moldova (armatele 3 ┼či 4) ┼či ale Corpului 2 armat─â, dislocat ├«n Dobrogea. Armata 1 dispus─â ├«n Podi┼čul Transilvan ┼či ├«n partea de vest a ┼ú─ârii a r─âmas cu efectivele de pace. Personalul aflat sub arme la declan┼čarea ostilit─â┼úilor s-a ridicat la 27 500 de ofi┼úeri, 33 390 de subofi┼úeri ┼či 623 524 trup─â.Pe Frontul de Est (armatele 3, 4 ┼či Corpul 2 armat─â, aflat la dispozi┼úia Marelui Cartier General Rom├ón) se g─âseau 10 361 de ofi┼úeri, 15 990 subofi┼úeri ┼či 354 005 solda┼úi.

For┼úa combativ─â a Armatei de Uscat ├«nsuma 191 batalioane de infanterie, 11 batalioane de mitraliere, patru batalioane de tancuri, 197 baterii tunuri c├ómp, 87 baterii obuziere grele, 44 baterii tunuri lungi, 60 escadroane, 25 batalioane de pioneri, 34 de companii antitanc, 20 de companii a.a., 54 de companii de armament greu.Avia┼úia militar─â dispunea de 50 de escadrile, din care ┼čase de leg─âtur─â, una de transport, una sanitar─â, trei de recunoa┼čtere, 15 de bombardament, 17 de v├ón─âtoare, 7 de observa┼úie. Existau 1 061 de aparate de zbor, din care 621 la dispozi┼úia unit─â┼úilor operative ┼či 440 ├«n ┼čcoli ┼či centre de instruc┼úie. La aceea┼či dat─â, 22 iunie 1941, efectivele personalului navigant se ridicau la 1 947 de oameni, dintre care 1066 de pilo┼úi, 386 observatori aerieni, 129 radiotelegrafi┼čti, 83 de mecanici de bord, 284 tr─âg─âtori aerieni. Principala for┼ú─â operativ─â care a ac┼úionat pe Frontul de Est a fost Gruparea Aerian─â de Lupt─â ce avea ├«n compunere 15 escadrile de bombardament, opt escadrile de v├ón─âtoare, o escadril─â de recunoa┼čtere ┼či o escadril─â de leg─âtur─â, ├«n total 25 de escadrile. Totalul avioanelor aflate la dispozi┼úie se ridica la 253, din care erau operative 205, deservite de 208 echipaje.

Marina Militar─â se compunea din Divizia de Mare ┼či Divizia de Dun─âre, totalul navelor fiind de 39, dintre care 22 maritime ┼či 17 fluviale. ├Äntre acestea re┼úinem patru distrug─âtoare, submarinul ÔÇ×DelfinulÔÇŁ, trei vedete torpiloare, trei puitoare de mine, dou─â cruci┼č─âtoare auxiliare, ┼čapte monitoare, opt vedete torpiloare, dou─â pontoane de minare (pe fluviu). Efectivul total al Marinei se ridica la 15 113 militari, dintre care 1 002 ofi┼úeri, 780 de mai┼čtri militari, 257 de subofi┼úeri ┼či 13 074 trup─â. Cu o asemenea compunere ┼či dotare, Marina Militar─â Rom├ón─â nu putea s─â ├«ndeplineasc─â dec├ót misiuni defensive.

Ca urmare a reorganiz─ârilor din perioada septembrie 1940-iunie 1941, armata rom├ón─â ┼či-a ├«mbun─ât─â┼úit capacitatea operativ─â, dar, ├«n ansamblu, obiectivele extrem de ambi┼úioase propuse de Ion Antonescu la preluarea guvern─ârii nu au fost ├«ndeplinite dec├ót ├«n propor┼úie redus─â. Armata rom├ón─â, ca s─â relu─âm sintagma sub care s-a desf─â┼čurat acest proces de reorganizare, ├«n preajma intr─ârii ├«n r─âzboi, nu era nici ÔÇ×mic─âÔÇť ┼či nici ÔÇ×puternic─âÔÇť. Ea p─âstra acelea┼či caracteristici de p├ón─â atunci:efective relativ numeroase;dotare insuficient─â;motorizare slab─â;corp de cadre inegal preg─âtit, instruire a trupei modest─â;comandamente ne├«nchegate ┼či neperformante;servicii numeroase, dar ineficiente etc. Desigur c─â lipsa de progrese semnificative din anii 1939-1941 are la baz─â o serie de condi┼úii obiective:timpul scurt la dispozi┼úie, insuficient pentru lichidarea lipsurilor ÔÇ×istoriceÔÇť, perpetuate timp de dou─â decenii;mijloace modeste;un climat intern tensionat ┼či unul interna┼úional constr├óng─âtor, manifestat prin extinderea r─âzboiului ┼či prin ├«ntreruperea unor leg─âturi economice tradi┼úionale etc.

Neajunsurile au ie┼čit ├«n eviden┼ú─â ├«nc─â de la ├«nceputul campaniei, dar cu toate acestea Rom├ónia a fost capabil─â s─â sus┼úin─â cu resursele sale un efort militar de aproape patru ani, care a purtat armata rom├ón─â de la Prut p├ón─â la Stalingrad ┼či ├«n Caucaz, apoi, din nou, pe teritoriul na┼úional ┼či, ├«n final, p├ón─â ├«n Podi┼čul Boemiei, ├«n centrul Europei. Este o realitate de care trebuie s─â ┼úinem seama ├«n momentul ├«n care evalu─âm performan┼úele militare rom├óne┼čti ├«n cursul celui mai mare conflict cunoscut ├«n istoria omenirii.