Epoca eroic─â a vikingilor islandezi jpeg

Epoca eroic─â a vikingilor islandezi

Suntem la mijlocul secolului al X-lea. Colonizarea Islandei aproape c─â s-a ├«ncheiat. A sosit vremea unei organiz─âri mai coerente, unor legi capabile s─â ofere un fundament noii societ─â╚Ťi care are nevoie de administra╚Ťie ╚Öi institu╚Ťii.

Legea pentru neamurile germanice avea conota╚Ťii sacre, dac─â ne g├óndim la povestea zeului Tyr, care pentru a asigura ordinea lumii a sacrificat un bra╚Ť lupului Fenrir, simbolul haosului. Pentru islandezi, ╚Öi pentru germanici ├«n general, legile erau cele care cl─âdeau societ─â╚Ťile. A╚Öadar, colonizatorii Islandei, ├«n marea lor majoritate provenind din Norvegia, ├«l trimit acolo pe ├«nv─â╚Ťatul Ulfljotr, care st─â acolo o vreme, ├«nva╚Ť─â pe de rost numeroase pravile ╚Öi se ├«ntoarce ├«n insula de ghea╚Ť─â unde scrie opera juridic─â ce ├«i poart─â numele:Ulfljotsl├Âg.

Legile sale vor asigura vreme de aproape trei secole bunul mers al acestei civiliza╚Ťii cu totul speciale. Prin 965 islandezii se decid s─â ├«mpart─â teritoriul ├«n patru districte (fjordungar), fiecare av├ónd un thing(un fel de parlament al neamurilor germanice). Thing-ul care reunea toate aceste institu╚Ťii locale se numea althing. P├ón─â ├«n 1120 Islanda a cunoscut o perioad─â de stabilitate ╚Öi echilibru, dar dup─â acest an ╚Ťara va ├«ncepe s─â treac─â prin momente grele care vor culmina cu abolirea independen╚Ťei sale. ├Äns─â p├ón─â atunci avem ceea ce epopeile islandeze denumesc epoca eroic─â, o perioad─â bogat─â ├«n personaje ╚Öi evenimente interesante. Chiar dac─â textele sunt mai t├órzii ╚Öi deformeaz─â multe aspecte, ele ne ajut─â totu╚Öi s─â ne facem o idee despre aceast─â perioad─â mai ├«ndep─ârtat─â.

527116 orig jpg jpeg

Unul dintre evenimentele marcante ale epocii eroice, adesea ├«nfrumuse╚Ťat peste m─âsur─â, eset descoperirea Groenlandei. Dincolo de romantizarea pove╚Ötii, ceea ce este cert este ca prin 985 celebrul Eirikr cel Ro╚Öu a trebuit s─â ia calea exilului ╚Öi ghid├óndu-se dup─â indicii ale exploratorilor dinaintea lui, acesta ajunge pe teritoriul pe care ├«l boteaz─â ÔÇś╚Ťara verdeÔÇÖ (etimologie ├«ns─â incert─â).

Islandezii au ├«ntemeiat o colonie ├«n sud, ├«n dou─â regiuni numite Vestribyggd (a╚Öezarea de la vest) ╚Öi Estribyggd (a╚Öezarea de la est). scandinavii au tr─âit ├«n armonie cu popula╚Ťia local─â, inui╚Ťii, iar ├«n secolul al XIII-lea erau deja ├«n jur de 6000. 

Au construit ferme și biserici, unele vizibile și azi, ajungând chiar și până în nordul neprielnic unde au întemeiat Nordsetr (așezarea din nord). Groenlandezii dispar din peisaj în secolul al XV-lea, nu se știe cu precizie de ce:un cataclism, o epidemie, sosirea altor exploratori.

Groenlandezii sunt probabil primii europeni care au ajuns ├«n America de Nord, eveniment care ├«nc─â mai ridic─â destule ├«ntreb─âri, pentru c─â principalele surse, Saga lui Eirikr cel Ro╚Öu ╚Öi Saga Groenlandezilor, sunt surse literare. Plauzibil este c─â unul dintre fiii lui Eirikr, Leif, a urmat chemarea aventurii care i-a m├ónat ╚Öi pe str─âmo╚Öii s─âi, ajung├ónd prin Helluland, Markland sau Vinland, ÔÇś╚Ťara p─â╚ÖunilorÔÇÖ. Un prilej de specula╚Ťie pentru mul╚Ťi cartografi cu imagina╚ŤieÔÇŽ

Arheologic vorbind, s─âp─âturile de la Anse-aux-Meadows din Terra Nova au dat la iveal─â un sit scandinav, fapt care, coroborat cu priceperea de navigatori a nordicilor, ne indic─â o posibilitate destul de ridicat─â ca ace╚Ötia s─â nu se fi oprit la Groenlanda. Dac─â st─âm s─â ne g├óndim, c─âl─âtoria de la Capul Nord la Murmansk a fost mult mai solicitant─âÔÇŽ

Astfel de evenimente sunt descrise ca ÔÇśeroiceÔÇÖ ├«n epopeile de mai t├órziu, pentru c─â majoritatea personajelor implicate au tr─âit ├«nainte de 1030. Este o epoc─â fascinant─â, la grani╚Ťa dintre istorie ╚Öi legend─â, plin─â de c─âl─âtorii, descopeiri, ├«ntemeieri. Se vor pune bazele unor institu╚Ťii ╚Öi structuri originale, asociate unor familii prestigioase care ulterior vor ocupa paginile de aur din saga. Iar islandezii au avut grij─â s─â a╚Ötearn─â totul ├«n scris, s─â evoce Istoria, nutrind un adev─ârat cult pentru memorie, pentru realiz─ârile mai de demult ╚Öi mai de aproape. ╚śi este de ├«n╚Ťeles, c─âci nu de multe ori vedem cum o colectivitate construie╚Öte ceva de la zero pe un teritoriu nu at├ót de primitor.

leif ericsson gif gif

Tot ├«n epoca considerat─â eroic─â are loc un alt eveniment fondator, ╚Öi anume adoptarea cre╚Ötinismului. ├Än anul 999, althing-ul hot─âr─â╚Öte acest lucru, ├«n virtutea faptului c─â o singur─â lege pentru islandezi ar fi trebuit s─â ├«nsemne ╚Öi o singur─â credin╚Ť─â.

Din punct de vedere oficial, convertirea rezoneaz─â cu literatura hagiografic─â din tot Occidentul, dar informal, p─âg├ónismul va ocupa ├«n continuare un loc important ├«n mentalul acestor oameni. S─â ne amintim c─â nordicii erau ├«n primul r├ónd comercian╚Ťi, air ├«n al doilea r├ónd, depinz├ónd de circumstan╚Ťe, pr─âd─âtori.

Partenerii lor de comer╚Ť erau majoritatea cre╚Ötini, care aveau voie s─â fac─â nego╚Ť cu p─âg├ónii dac─â ace╚Ötia ob╚Ťinuser─â primasignatio, un pre-botez. Convertirea a fost a╚Öadar un fel de recunoa╚Ötere a unui obicei deja existent, o formalitate confirmat─â de inexisten╚Ťa r─âzboaielor religioase, schismelor, martirilorÔÇŽ

Apar dou─â episcopii:una in sud, la Skalaholt ╚Öi una ├«n nord, la Holar, apar multe biserici ╚Öi m─ân─âstiri, acolo unde se vor scrie marile texte literare, ╚Öi mai apr ╚Öi c├ó╚Ťiva sfin╚Ťi. Unul dintre ei este episcopul Thorlakr Thorhallsson, sus╚Ťin─âtor al reformei gregoriene, un altul este episcopul Jon Ogmundarson, sus╚Ťin─âtor la ├«nv─â╚Ť─âm├óntului ╚Öi literaturii. Cre╚Ötinismul, ca ╚Öi ├«n alte p─âr╚Ťi, a influen╚Ťat literatura nu doar ecleziastic─â, dar cu nuan╚Ťele regionale de rigoare.

Citeste si:Surprinzãtoarea societate a islandezilor medievali

╚śi mai interesant dec├ót aceste chestiuni este faptul c─â ├«n Islanda puterea executiv─â era absent─â. F─âr─â regi, jarli, autorit─â╚Ťi absolute. F─âr─â mili╚Ťie, armat─â, coerci╚Ťie. Cu siguran╚Ť─â c─â a reprezentat un element extrem de curios pentru neislandezi. De fiecare dat─â c├ónd pretindea cineva puterea absolut─â, se l─âsa cu v─ârsare de s├ónge. Iar pierderea independen╚Ťei statale s-a datorat tocmai accept─ârii autorit─â╚Ťii.

250px Offering by Lund jpg jpeg

Odat─â cu cre╚Ötinismul se instituie un sistem politico-religios original, bazat pe ni╚Öte realit─â╚Ťi deja existente. ├Än Scandinavia nu putea fi vorba de dogme sau de caste preo╚Ťe╚Öti.

Existau ni╚Öte rituri ╚Öi gesturi de care se ocupau cei numi╚Ťi godar, care aveau at├ót atribu╚Ťii spirituale, c├ót ╚Öi sociale, pentru c─â ├«ndeplinirea corect─â a riturilor cerea ╚Öi o contribu╚Ťie financiar─â. Godaraveau o putere ╚Öi un prestigiu remarcabile, iar dup─â cre╚Ötinare ei sau fiii lor au fost cei care au preluat ╚Öi bisericile.

Au fuzionat dou─â variante religioase ├«ntr-o singur─â institu╚Ťie care devine cu adev─ârat important─â odat─â cu adoptarea legii dijmei ├«n 1096. Godar, dup─â cum spuneam, aveau ╚Öi prerogative mai lume╚Öti. Ace╚Ötia, ├«n num─âr de 39, de╚Ťineau ├«n mod ereditar puteri asupra unei anumite zone geografice.

Puterile puteau fi extinse asupra oricui dorea s─â devin─â thingmadr, adic─â s─â participe la thing al─âturi de un godordsmadr. Acestea avea obliga╚Ťia de a-╚Öi sus╚Ťine ╚Öeful ├«n toate cauzele, ├«n schimbul sprijinului politic ╚Öi economic al acestui godordsmadr. Cu c├ót cel din urm─â avea mai mul╚Ťi partizani, cu at├ót era mai respectat ╚Öi mai puternic. Era un sistem destul de fragil, care s-a deteriorat treptat p├ón─â c├ónd au ajuns sa lupte pentru suprema╚Ťie doar cinci c─âpetenii. Vom reveni asupra acestui interesant subiect.