ÔÇ×Du┼čmanul de clas─âÔÇŁ, o tez─â absurd─â chiar ┼či pentru comuni┼čti jpeg

ÔÇ×Du┼čmanul de clas─âÔÇŁ, o tez─â absurd─â chiar ┼či pentru comuni┼čti

Revista ÔÇ×HistoriaÔÇŁ ┼či Adev─ârul Holding lanseaz─â un nou proiect editorial intitulat:ÔÇ×Historia Specia. Va fi un num─âr dedicat unei singure teme, care nu va ├«nlocui edi┼úia obi┼čnuit─â a revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ din luna respectiv─â, ci o va completa. Num─ârul 1 al ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ va ap─ârea, s├ómb─ât─â, 22 decembrie, cu subiectul:ÔÇ×Du┼čmanului de clas─â, de la caricatur─â la plutonul de execu┼úieÔÇŁ.

Primul num─âr al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ este scris integral de Ion Cristoiu ┼či analizeaz─â o tez─â absurd─â chiar ┼či pentru comuni┼čti:ÔÇ×Du┼čmanul de clas─âÔÇŁ. Red─âm mai jos argumentul ce l-a ├«ndemnat pe Ion cristoiu s─â abordeze o asemnea tem─â.┬źSub un titlu comun, Du┼čmanul de clas─â ÔÇô de la caricatur─â la plutonul de execu┼úie, num─ârul special al revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ adun─â mai multe eseuri despre transpunerea ├«n literatur─â ┼či ├«n via┼ú─â a uneia dintre cele mai absurde teze ale perioadei staliniste din Istoria comunismului rom├ónesc:Lupta de clas─â se ascute pe m─âsura ├«naint─ârii spre socialism.

Impus─â ca norm─â literaturii, artei plastice, muzicii ┼či presei, teza e responsabil─â de producerea a mii de pagini de maculatur─â. PentruIstoria literaturii proletcultiste, din care am ales textele plasate sub titlul dat ├«ntregului num─âr, am citit tot ce a fost liter─â scris─â ├«ntre 1947-1953. ├Än mod obi┼čnuit, lectura c─âr┼úilor ┼či a ziarelor din trecut, cerut─â de ├«mplinirea unui studiu, e o ├«ntreprindere grea pentru cercet─âtor. Una e s─â cite┼čti ce-┼úi place ┼či alta e s─â cite┼čti ce trebuie! P├ón─â la urm─â, lectura, chiar ┼či din datorie, ├«┼úi ofer─â unele satisfac┼úii. Nimere┼čti o carte interesant─â. ├Äntr-un ziar, ├«┼úi sare ├«n ochi un titlu ├«ntocmit cu me┼čte┼čug sau un reportaj adus de talentul autorului p├ón─â ├«n vecin─âtatea prozei. A┼ča ceva nu mi s-a ├«nt├ómplat ├«n deceniul de lectur─â a c─âr┼úilor ┼či ziarelor din anii stalinismului rom├ónesc.

M-am str─âduit s─â descop─âr, dincolo de schemele artificiale, de cli┼čeele stridente, de caravanele de vorbe goale, un pasaj, un r├ónd m─âcar de crea┼úie autentic─â. Excep┼úie f─âc├ónd unele fragmente din proza lui Petru Dumitriu, ┼či acelea rezultatul unui ┼čiretlic (refugiul ├«n descrieri de natur─â), n-am ├«nt├ólnit nici m─âcar un r├ónd de proz─â, de poezie, nici m─âcar un strop de art─â plastic─â, prin care crea┼úia dedicat─â du┼čmanului de clas─â s─â reziste ├«n posteritate.

Literatura ┼či arta s-au num─ârat printre victimele r─âsun─âtoare ale acestei teze. Autori de c─âr┼úi, ├«nv─â┼úa┼úi la ┼čcoal─â din vremea respectiv─â, trecu┼úi ├«n manuale, unii binecuv├ónta┼úi cu premii, au disp─ârut ├«n posteritate ca ┼či cum n-ar fi fost. Din nenorocire ÔÇô a┼ča cum se vede din Procesul sabotorilor ┼či diversioni┼čtilor de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, soldat cu cinci condamn─âri la moarte ÔÇô, teza s-a aplicat nu numai la fic┼úiune, dar ┼či la realitate. ├Än numele luptei de clas─â care se ascute zi de zi ┼či ceas de ceas, anii stalinismului rom├ónesc au r─âmas ├«n Istorie prin abuzuri greu de conceput nu numai din perspectiv─â democratic─â, dar chiar ┼či din perspectiv─â comunist─â:grave ├«nc─âlc─âri ale legilor adoptate chiar de regimul ├«n vigoare, anchete ┼či arest─âri abuzive, condamn─âri unor nevinova┼úi la moarte sau la munc─â silnic─â pe via┼ú─â. C─â sute, mii de texte au murit ├«nainte de a se na┼čte nu e cine ┼čtie ce nenorocire. C─â sute, mii de oameni au murit sau au f─âcut pu┼čc─ârie ÔÇô asta da, e o nenorocire.Comunismul trebuie abordat cu luciditateDup─â 1989, sistemul comunist a fost radiografiat de pe pozi┼úii anticomuniste sau, ├«n cel mai bun caz, de pe pozi┼úii din afara sistemului. Comunismul a fost o realitate istoric─â indiscutabil─â. Ca orice astfel de realitate, comunismul trebuie abordat cu luciditate ┼či nu cu patim─â. Asta ├«nseamn─â efortul de a-i ├«n┼úelege mecanismele din ad├óncuri, de a g─âsi explica┼úiile pr─âpastiei dintre utopie ┼či transpunerea ├«n via┼ú─â.

Teza continuei ascu┼úiri a luptei de clas─â pe m─âsura ├«naint─ârii spre socialism poate fi abordat─â ┼či cu instrumentele pamfletului anticomunist. N-am face ├«ns─â mare lucru. Sau, mai bine zis, n-am face altceva dec├ót s─â imit─âm abordarea perioadei interbelice de c─âtre comuni┼čti. Abordat─â de pe pozi┼úiile omului de ┼čtiin┼ú─â, pentru care un fragment din trecut nu e altceva dec├ót o pies─â de studiu, teza se dezv─âluie ca o abera┼úie chiar ├«n interiorul sistemului comunist. A┼ča cum s-a ar─âtat ├«n anii destaliniz─ârii, teza a fost inventat─â de Stalin, folosit─â de acesta pentru a-┼či consolida puterea ┼či impus─â apoi ├«ntregului lag─âr socialist. Imit├óndu-l pe Stalin, frunta┼čii comuni┼čti din ┼ú─ârile zise ┼či de democra┼úie popular─â au utilizat-o ├«mpotriva du┼čmanilor din partid ┼či din societate.

La vremea respectiv─â, mul┼úi dintre cei care credeau sincer ├«n comunism vor fi fost ni┼úel descump─âni┼úi de ivirea ┼či afirmarea acestei teze. Cum adic─â, pe m─âsura ├«naint─ârii spre socialism, lupta de clas─â nu se ├«mbl├ónze┼čte, ci se ascute?! Pe m─âsura ├«naint─ârii spre socialism, du┼čmanul de clas─â pierde tot mai mult din puterea economic─â ┼či din puterea moral─â dup─â ce a pierdut definitiv puterea politic─â. Cum s─â se ascut─â lupta de clas─â?!R─âspunz├ónd ┼či acestor ├«ntreb─âri, teza a beneficiat de explica┼úii am─ânun┼úite. Acestea pot fi rezumate printr-un ra┼úionament simplu, pe ├«n┼úelesul tuturor:tocmai pentru c─â-┼či vede sf├ór┼čitul aproape, du┼čmanul de clas─â devine tot mai disperat ┼či, sub puterea acestei st─âri, devine tot mai ├«nver┼čunat ├«n ac┼úiunile sale contrarevolu┼úionare!

A┼ča cum se distinge dintr-unul din textele cuprinse ├«n revist─â, teza continuei ascu┼úiri e responsabil─â, ├«n literatur─â ┼či art─â, de o succesiune ├«nfrico┼č─âtoare de artificialit─â┼úi, multe dintre ele st├órnind r├ósul la lectur─â. Cum s-a ├«nt├ómplat asta? Foarte simplu. ┼×i-a spus cuv├óntul legea potrivit c─âreia arta presupune, ├«nainte de toate, sinceritate. De┼či, a┼ča cum s-a v─âzut dup─â 1989, au existat, la vremea respectiv─â, opuneri fa┼ú─â de regim, unele chiar sub form─â violent─â, creatorii no┼čtri nu credeau ├«n ele.Zugr─âvirea du┼čmanului de clas─âR─âzboiul civil din Rusia a dat na┼čtere ┼či unor veritabile capodopere. De ce? Pentru c─â ├«n Rusia, dup─â venirea bol┼čevicilor la putere, chiar a existat o lupt─â de clas─â ├«nver┼čunat─â, ├«mbr─âc├ónd forma R─âzboiului civil. ├Än Rom├ónia, de┼či existau rezisten┼úe, opuneri, puterea Statului de democra┼úie popular─â era zdrobitoare ├«n raport cu puterea adversarilor. Regimul avea de partea sa Armata, Mili┼úia, Sfaturile populare, Economia. Cum s─â crezi tu, scriitor, c─â acest regim putea fi pus la ├«ndoial─â de c├órtelile ┼či chiar de lucr─âturile c├ótorva fo┼čti?! ┼×i pentru c─â du┼čmanul de clas─â trebuia s─â fie prezent ├«n orice crea┼úie, autorii ÔÇô ├«ndruma┼úi ┼či de redactorii revistelor ┼či editurilor ÔÇô se lansau ├«n fel de fel de n─âscociri hazlii. La fel se petrec lucrurile ┼či ├«n ceea ce perioada nume┼čtezugr─âvirea du┼čmanului de clas─â. A┼ča cum se vede din crea┼úiile despre du┼čmanul de clas─â extern, ├«n afara unui ┼čir de invective, crea┼úia pe aceast─â tem─â nu las─â nimic ├«n plan estetic.

Explica┼úia trimite la acela┼či adev─âr:autorii nu sunt sinceri, nu cred ├«n ceea ce scriu. Niciun poet nu crede c─â americanii sunt a┼ča cum i se cere lui s─â scrie de c─âtre Partid. Sunt sigur c─â dac─â un poet, un prozator ar fi ur├ót de-adev─âratelea du┼čmanul de clas─â, rezultatul ├«n plan creator ar fi putut fi, dac─â nu o capodoper─â, atunci, m─âcar o oper─â reu┼čit─â. ├Än┼či┼či cercet─âtorii comuni┼čti din anii liberaliz─ârii ceau┼čiste au ar─âtat c─â teza a fost inventat─â pentru a justifica abuzurile incredibile ale perioadei staliniste. Dac─â du┼čmanul devine tot mai furios, dac─â el se strecoar─â ├«n colectiv pentru a ac┼úiona mascat, oamenii muncii, comuni┼čtii, organele de stat sunt obliga┼úi s─â suspecteze orice ┼či pe oricine de ac┼úiune du┼čm─ânoas─â. Teza r─âspunde astfel de condamnarea la moarte a unor oameni nevinova┼úi, a┼ča cum se vede ┼či ├«n cazul Procesului de la Canal.

Acela┼či Proces ne dezv─âluie ├«ns─â ┼či un alt efect dezastruos al tezei:punerea pe seama du┼čmanului de clas─â a unor sl─âbiciuni ale socialismului. At├ót ├«ntr-un text de fic┼úiune, romanul lui Petru Dumitriu ÔÇô Drum f─âr─â pulbereÔÇô, c├ót ┼či ├«ntr-un text juridic ÔÇô Documentele Procesului ÔÇô se disting imediat ├«ncerc─ârile de a identifica drept rezultate ale unor ac┼úiuni du┼čm─ânoase sl─âbiciunile ┼či erorile politico-economice de pe ┼čantierul Canalului. Un exemplu e gr─âitor. Utilajele sovietice nu sunt adecvate condi┼úiilor de pe ┼čantier. Pentru a face fa┼ú─â provoc─ârii, inginerii ┼či tehnicienii procedeaz─â la tradi┼úionala solu┼úie rom├óneasc─â:improvizeaz─â. Piesele sovietice noi sunt ├«nlocuite cu piese vechi occidentale sau rom├óne┼čti. Normal ar fi fost ca aceast─â realitate s─â fie recunoscut─â de conducerea Partidului. Asta ar fi ├«nsemnat ca aceast─â conducere s─â concluzioneze c─â organizarea de tip socialist are mari hibe. Dincolo de crimele comise prin trimiterea unor nevinova┼úi ├«n fa┼úa plutonului de execu┼úie, Procesul de la Canal explic─â de ce s-a pr─âbu┼čit comunismul. Pentru c─â a fost incapabil s─â se aplece asupra lui ├«nsu┼či ca s─â-┼či dea seama c─â n-ar trebui s─â existe! ┬╗

Iat─â c├óteva dintre titlurile acestui prim num─âr al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇť:ÔÇó    C├ónd literatura ÔÇ×te ├«nva┼ú─â s─â ur─â┼čti ┼či mai puternic du┼čmanul de clas─âÔÇťÔÇó    Du┼čmanul de clas─â trebuie s─â provoace sc├órb─â cititoruluiÔÇó    C├óntecele care-i dau gata pe chiaburiÔÇó    C├ónd vorbele goale trimit oameni nevinova┼úi la moarteÔÇó    Laz─âr de la Rusca de Dan De┼čliu sau C├éNTAREA PEDEPSEI CAPITALE

image