DOCUMENT / Aviația română și luptele din 24-31 august 1944

Evenimentele care au urmat zilei de 23 august 1944 așteaptă, încă, să fie pe deplin cunoscute. Deși în anii comunismului s-a vorbit și s-a scris despre acest subiect, multe episoade interesante au fost omise cu bună știință, fiind considerate sensibile. 

Strict legat de acțiunile aeronauticii militare române (aviația, artileria antiaeriană și parașutiștii), s-a scris însă destul de consistent, uneori într-un stil romanțat, în căutarea unui public mai larg (Anton Marin, Cornel Marandiuc ș.a.). Desigur, nu toate episoadele au fost lămurite; iar prăbușirea comunismului nu a adus progrese importante în această direcție, probabil și pentru că – în mod firesc – atenția cercetătorilor s-a îndreptat către participarea armatei române la războiul antisovietic.

Arhivele conțin multe pagini care nu sunt cunoscute pasionaților de istorie militară. În cele ce urmează, vă supunem atenției o sinteză destul de amplă a acțiunilor aeronauticii militare române. Rostul documentului este acela de a prezenta contribuția purtătorilor de uniformă albastră la eliminarea amenințării germane între Carpați și Dunăre (în special luptele din jurul Bucureștiului, zona petroliferă Prahova și Titu-Boteni).

Un plus al documentului este stilul în care este redactat: clar, concis, ordonat, asemănător oricărui raport închegat de ofițerii de stat-major.

                                                                            CONTRIBUȚIA AERONAUTICII ROMÂNE  

ÎN DESFĂȘURAREA OPERAȚIUNILOR DE CURĂȚIRE

A TERITORIULUI NAȚIONAL DE TRUPELE GERMANE

A. Generalități 

Ca urmare a dispersiunii departamentelor în vara anului 1944, Subsecretariatul de Stat al Aerului a fost dislocat la Titu.  

Totuși, în tot timpul perioadei de dispersiune, un eșalon al Statului Major al Aerului și al S.S.A., sub denumirea de Eșalonul 1 și compus din:

-șeful Statului Major al Aerului (general Gheorghiu Ermil) și

-4 ofițeri (șeful Secției Operații, ajutorul Secției Operații, ajutorul Secției a II-a, un ofițer Cabinet),

s-a găsit în permanență în Capitală, astfel că în noaptea de 23/24 august, precum și în toată perioada de curățire a teritoriului de trupele germane, comandamentele și unitățile de aeronautică au putut fi orientate la timp asupra atitudinii de urmat în noua orientare politică a României, de către acest Eșalon, al cărui șef devenise și ministru subsecretar de stat al aerului (în ziua de 24 august, generalul Gheoghe Jienescu a fost demis și înlocuit de generalul Ermil Gheorghiu – n.S.T.).

Operațiunile ce s-au executat simultan pe întreg teritoriul țării, au prezentat pentru aeronautică focare principale în zonele:

-Pipera, Băneasa, Tunari;

-București;

-Săftica, Otopeni;

-Ploiești-Câmpina-Moreni;

-Boteni, Petrești;

-Măgurele, Jilava, Dărăști, Regele Ferdinand.

Pe tot timpul acestor operațiuni, transmisiunile devenind precare, personalul Eșalonului 1 a fost nevoit să se deplaseze în toate aceste zone, pentru orientarea și impulsionarea acțiunilor.

B. Rolul și misiunea unităților de aeronautică

I. În dimineața zilei de 24 august 1944, S.S.A.-Statul Major al Aerului, Eșalonul 1 arată felul cum comandamentele de aeronautică trebuie să procedeze pentru a-și purta acțiunea lor într-un cadru de ansamblu general, dând următorul ordin (extras):  

„S.S.A. Stat Major Aero, Eș. 1

Nr. 35.199 din 24 august 1944

către

Stat Major Aero – Eș. 2 și

toate comandamentele de aeronautică

Legăturile în majoritate ne lipsesc; comanda se exercită cu oarecare greutate. 

De aceea găsesc necesar a indica, în linii generale, felul cum comandamentele aero trebuie să procedeze pentru a-și purta acțiunea lor într-un cadru de ansamblu unitar:

1. Față de trupele ruse și anglo-americane o conduită leală și prietenoasă. 

2. Față de cele germane, prin agresiunile la care s-au dedat, în special asupra Capitalei, se va trece la o acțiune generală contra tuturor comandamentelor, unităților și formațiunilor de servicii, în scopul de a le dezarma sau a le alunga peste frontieră, în cel mai scurt timp.

În acest scop, se va acționa cât mai grabnic și mai energic, căutându-se surprinderea. 

Prin forță, se vor reduce pe rând mijloacele germane, iar prin acțiuni generalizate contra comunicațiilor, se va interzice circulația pe șosele, chiar prin distrugerea podurilor. Dacă aceste comunicații vor fi bine apărate de germani, se vor întreprinde acțiuni de ambuscadă mobile.

Se va proceda în același sens cu unitățile zburătoare germane, fie prin acțiuni directe, fie prin împiedicarea zborurilor.

În acest sens s-au dat dispozițiuni și comandamentelor terestre, cu care urmează a lua imediat contact pentru a vă coordona și însuma acțiunea.

3. Pentru unitățile aeronauticii se mai prescriu următoarele: 

a) fiecare formațiune din zona de operații se deplasează către terenurile de bază, afară de grupurile și escadrilele care au primit, între timp, o destinație precisă în apărarea aeriană a Capitalei;

b) unitățile din Transilvania se retrag la sud de Olt ca, într-o altă eventualitate, să fie deplasate la sud de munți (această deplasare va cuprinde toate mijloacele);

c) unitățile din Muntenia, în caz că nu au mijloacele și timpul necesar pentru deplasare, vor lua măsuri ca ceea ce le rămâne pe terenurile actuale să fie grupat, camuflat față de vederile terestre și păzit de o gardă corespunzătoare.

...............................................

...............................................

Subsecretar de Stat al Aerului

General Aviator

  ss/Gheorghiu Ermil”

II. Comandamentele, unitățile și formațiunile de aeronautică s-au încadrat imediat în prevederile ordinului nr. 35.199/1944 și au luat parte la operațiunile de curățirea teritoriului național de trupele germane, atât prin acțiuni terestre ce au fost duse, fie în cadrul operațiunilor montate de comandamentele terestre, fie independente, cât și prin acțiuni aeriene, conduse direct de S.S.A. Statul Major al Aerului, Eșalonul1. 

III. Rolul și misiunea unităților aeronauticii în desfășurarea acestor operații au fost:  

-blocarea materialului german volant și de asistență tehnică, aflat pe terenurile de aviație, precum și capturarea depozitelor de tot felul, ce se găseau pe teritoriul național;

-recunoașterea zonelor de concentrare germană și interzicerea concentrării forțelor pentru a împiedica o acțiune centralizată și în forță;

-interzicerea circulației germane pe toate comunicațiile (aeriene, terestre și fluviale);

-apărarea punctelor sensibile (depozite, aerodroame, poduri, fabrici, uzine etc);

-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea incendiilor provocate de bombardamentele germane;

-sprijinirea operațiunilor terestre, cu aviația sau cu artileria antiaeriană, ce a suplinit adeseori lipsa artileriei de câmp.

C. Desfășurarea operațiunilor

I. Acțiunea terestră 

1. Zona Pipera-Băneasa-Tunari 

24 august 1944 

În dimineața zilei de 24 august 1944, trupele germane de pe terenurile Pipera și Popești-Leordeni, precum și cele din depozitele germane de la Herăstrău sunt dezarmate de Centrul de Instrucție Aeronautic, comandat de comandor Marin Anton.

Către orele 9.00, formațiunile românești de pe terenurile Băneasa și Pipera sunt însă atacate cu focuri de arme automate de către trupele germane de pe terenul Băneasa și din satul Herăstrău. 

Față de această situație s-a constituit Detașamentul comandor Marin Anton, sub ordinele C.M.C. (Comandamentul Militar al Capitalei – n.S.T.), format din: 

- inițial, 2 companii elevi ai Centrului de Instrucție Aeronautic;

- ulterior, 2 companii elevi ai C.I.A., un batalion parașutiști, un pluton brandt și o secție tunuri 47 mm;

având misiunea de a pune stăpânire pe satele Băneasa și Herăstrău și pe clădirile de pe latura de sud a aeroportului Băneasa, până la șoseaua București-Ploiești, și a curăți acest sector de trupele germane.

Acțiunea detașamentului începe către orele 10.00, reușind să pună stăpânire pe latura de sud a satului Băneasa, cu o companie de elevi. 

Dat fiind însă puternicul foc inamic din porțiunea cuprinsă între pod și instalațiile sportive de pe malul nordic al lacului Băneasa, precum și contra-atacul inamic de pe terenul Băneasa, compania de elevi a C.I.A. este obligată să se retragă către Pipera, reușind însă să se mențină, cu greutate pe C.F. București – Constanța. 

Către orele 15.00, primindu-se întăriri, acțiunea este reluată cu forțe mai numeroase (două companii elevi și o companie parașutiști); se cucerește partea sudică a aeroportului Băneasa, satele Băneasa și Herăstrău, precum și cluburile nautice de pe malul de nord al lacului Băneasa.  

Către orele 19.00, Comandamentul Militar al Capitalei pune la dispoziția Detașamentului comandor Marin Anton un batalion de infanterie format din recruții Regimentelor 27 și 10 Infanterie. 

După o recunoaștere amănunțită a sectorului, trei companii de infanterie din acest batalion sunt introduse în dispozitiv, în locul trupelor de aviație, iar o companie infanterie este pusă să prelungească dreapta dispozitivului până la satul Pipera. 

Trupele de aviație sunt trecute în rezervă către orele 21.00 cu  

-o companie parașutiști;

-o secție tunuri 47 mm;

-un pluton brandt;

-un pluton aviație (Grupul Aero Transport)

la sud de satul Herăstrău

și două companii elevi și o companie parașutiști, în porțiunea de nord a aerodromului Pipera. 

Până în dimineața zilei, inamicul nu a mai acționat decît cu foc slab de arme individuale. 

25 august 1944 

În dimineața zilei, inamicul reacționează cu foc puternic de arme automate și artilerie a.a., respingând cele două companii de recruți la sud de satul Băneasa și acoperirile imediat nord C.F. București – Constanța.

Recunoașterea trimisă de Detașamentul comandor Marin Anton spre aeroportul Băneasa semnalează prezența unui tun greu a.a. și a mai multor cuiburi de arme automate. 

Față de această situație, Detașamentul comandor Marin Anton primește ordin ca, inițial, să recunoască poziția avută în seara zilei, iar, ulterior, să lichideze toate rezistențele inamice de pe aeroportul Băneasa, ocupând și acest aeroport.

Ca urmare a acestui ordin, acțiunea începe în dimineața zilei, către orele 6.00, atacându-se: 

- cu o companie parașutiști, o secție tunuri 47 mm și cele două companii elevi spre latura de sud-est a aeroportului Băneasa, pentru cucerirea poziției avute în seara zilei, iar cu plutonul de misiuni speciale, sub comanda căpitanului Țanțu să atace direct spre satul Băneasa, pentru a ocupa acest sat și clădirile de pe liziera de sud a aeroportului.

Către orele 9.00 inamicul reacționează însă printr-un foc puternic de armament automat și greu, precum și printr-un bombardament aerian (Stukas) asupra aerodromului Pipera și dispozitivului nostru de luptă. 

Datorită acestor cauze, atacul îndreptat contra aeroportului Băneasa progresează foarte încet.

Către orele 10.30 inamicul atacă direct spre satul Pipera, ocupând acest sat și P.C. (Punctul de Comandă – n.S.T.) al Regiunii a 3-a Aeriene.

În urma acestei acțiuni, Detașamentul comandor Marin Anton constituie Gruparea locotenent-colonel Ciochia, formată din un pluton parașutiști (sublocotenent Ghica), un pluton elevi și un pluton trupă cu misiunea de a recuceri satul Pipera și P.C. al Regiunii a 3-a Aeriene.  

Plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu), prin lupte cu pistolul mitralieră, grenada și cuțitul, reușește, către orele 12.00, să curețe complet, de orice rezistență inamică, satul și aeroportul Băneasa, cu excepția barăcilor germane, iar Gruparea locotenent-colonel Ciochia recunoaște, către aceeași oră, satul Pipera și P.C. al Regiunii a 3-a Aeriene. 

Un contra-atac inamic, dat către orele 16.00, cu blindate și sprijinit cu foarte mult foc de artilerie și arme automate, dă peste cap Gruparea locotenent-colonel Ciochia și incendiază P.C. al Regiunii a 3-a Aeriene.  

Se constituie imediat un detașament format dintr-o companie elevi și un pluton pionieri de asalt (sublocotenent Dănulescu Polizu) care, transportat auto în zona Pipera, întărește Gruparea locotenent-colonel Ciochia și recucerește, către orele 19.30, atât satul Pipera, cât și P.C. al Regiunii a 3-a Aeriene.  

Plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu), către orele 18.00 reușește să pună stăpânire pe toate hangarele și clădirile de pe liziera de sud a aeroportului Băneasa, mai puțin aerogara, Distribuția (stația de benzină – n.S.T.) și postul meteo, iar între colțul de sud-est al aeroportului și satul Pipera,se ajunge până dincolo de lacul din fața satului Herăstrău, cucerindu-se, în același timp, o puternică [poziție de] rezistență inamică, situată la 400 de metri nord-est de acest sat.  

În seara zilei, către orele 21, Batalionul de parașutiști și companiile de elevi ale C.I.A. [Centrul de Instrucție al Aeronauticii – n.S.T.] sunt retrase în rezervă pe aerodromul Pipera, lăsând plutoanele sublocotenent Polizu și sublocotenent Ghica Petre, ca elemente de supraveghere în fața Batalionului de recruți, care a ocupat din nou poziție pe timpul nopții și plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu) ca element fix, înaintat în fața Diviziei de Gardă ce se apropia de aeroportul Băneasa.  

Pe timpul nopții de 25/26 august nu are loc nicio activitate importantă, afară de rare schimburi de focuri.  

26 august 1944 

În zorii zilei, către orele 6.30, plutonul cu misiuni speciale (căpitan Țanțu), trece sub ordinele directe ale Diviziei de Gardă [și] este întărit cu un escadron cavalerie (din Regimentul Gardă Călare), o companie infanterie, o baterie brandt 120 mm, două blindate și primește misiunea de a pune stăpânire pe șoseaua București-Ploiești și partea de vest a aeroportului Băneasa, care sunt puternic stăpânite de germani.

Pentru cucerirea aeroportului Băneasa, Detașamentul comandor Marin Anton constituie două grupuri și anume:

-Gruparea locotenent-colonel Georgescu Constantin, formată din Batalionul R[ecruți]/10 și 27 infanterie, cu misiunea de a ataca pe direcția Băneasa-Ferma Școlii de Agricultură

și

-Gruparea căpitan-comandor Dobre, formată din Batalionul de parașutiști, o companie elevi C.I.A., o secție tanchete și o secție tunuri ușoare, cu misiunea de a cuceri, inițial, satul Pipera și acoperirile imediat vest de sat, după care, în legătură cu Gruparea locotenent-colonel Georgescu, să continue înaintarea până la cucerirea aeroportului Băneasa.

Către orele 9.30 inamicul este puternic bombardat de aviația anglo-americană.

Gruparea căpitan-comandor Dobre pornește la atac către orele 10.30, cucerește în întregime satul Pipera și acoperirile imediat vest de sat și continuă acțiunea către vest, pentru cucerirea aeroportului Băneasa.

Un puternic contra-atac inamic, dat către orele 11.00 cu autoblindate, sparge dispozitivul Grupării căpitan-comandor Dobre, forțând-o să se replieze la est de satul Pipera, în fața lizierei pădurea Becheanu-pădurea Plumbuita și pune stăpânire pe acest sat.

Cu compania de elevi din rezervă, Detașamentul comandor Marin Anton restabilește linia de luptă pe aliniamentul pădurea Becheanu – 600 de metri nord cantonul C.F. nr. 9 și 800 de metri nord cantonul C.F. nr. 7.

În după-amiaza zilei, către orele 16.00, Detașamentul comandor Marin Anton este întărit cu Batalionul III/ [Regimentul]1 Gr[ăniceri], pe care-l repartizează imediat Grupării căpitan-comandor Dobre, cu misiunea de a depăși Batalionul de parașutiști și a pune stăpânire pe satul și șoseaua Pipera-Tunari.

Către orele 19.30 se mai pune la dispoziția Detașamentului comandor Marin Anton și un batalion de jandarmi, compus din două companii și un pluton mitraliere.

Plutonul de mitraliere este repartizat Grupării căpitan-comandor Dobre, iar cele două companii de jandarmi ocupă amplasamentul dispozidivului fix de apărare al aerodromului Pipera.  

Până în seara zilei, Detașamentul căpitan Țanțu cucerește toate barăcile românești de pe aeroportul Băneasa, inclusiv Aerogara, Distribuția, câteva barăci germane și pune stăpânire definitivă pe șoseaua București-Ploiești, distrugând sau capturând, în mare parte, inamicul din această zonă, iar Detașamentul comandor Marin Anton recucerește, cu Gruparea căpitan-comandor Dobre, satul Pipera și pune stăpânire pe șoseaua Pipera-Tunari.

În aceste acțiuni, Gruparea căpitan-comandor Dobre a fost sprijinită și de Bateria 5/13 A[rtilerie], care i-a fost pusă la dispoziție în zona nord-est - Pădurea Plumbuita.

Către orele 21.00, Batalionul de parașutiști și compania de elevi sunt trecute în rezervă la sud de C.F. București – Constanța, între cantoanele de C.F. nr. 7 și 8.

În cursul nopții de 26/27 au avut loc rare schimburi de focuri, fără nicio importanță.

27 august 1944

Detașamentul comandor Marin Anton primește ordinul ca să reia atacul în zorii zilei, pentru cucerirea aeroportului Băneasa.

Acțiunea însă, nu a putut începe la ora hotărâtă (7.30) deoarece s-a așteptat rezultatul parlamentărilor trimise la inamic, pentru a-l invita să se predea.

Inamicul respingând propunerea de predare, Detașamentul comandor Marin Anton dezlănțuie atacul către orele 13.00 cu Batalionul III/R[egimentul] 1 G[răniceri], pe direcția Pipera - Ferma Școlii de Agricultură, pentru a asigura stăpânirea și debușarea din acoperirile de la vest de satul Pipera.

Batalionul ajunge până la culturile de la vest de sat, însă un contra-atac inamic cu blindate și sprijinit cu foc foarte puternic, silește cele două companii din stânga și centru ale Batalionului să se retragă în satul Pipera și pe șoseaua Pipera-Tunari.

Unitățile din dreapta batalionului ajung până la 600 de metri sud de pădurea Tunari, unde, din cauză că sunt atacate cu care de luptă, se retrag pe șoseaua Pipera-Tunari.

Batalionul de parașutiști sprijină tot timpul, atacul Batalionului III/R.1 G. atacând rezistențele inamice din culturile de la vest de satul Pipera.

La căderea serii, tot dispozitivul Grupării căpitan-comandor Dobre se află la vest de șoseaua Pipera-Tunari.

Gruparea locotenent-colonel Georgescu nu a întreprins nicio acțiune importantă până la căderea serii.

28 august 1944

Detașamentul comandor Marin Anton primește ordinul ca să reia atacul cu toate forțele pentru a se anihila complet rezistențele inamice din pădurea Băneasa-Tunari, cucerindu-se, în prealabil, barăcile germane de pe aerodromul Băneasa.

Acțiunea începe pe tot frontul către orele 10.30 și se ajunge către orele 18.30 la următoarea situație:

-Detașamentul căpitan Țanțu, cooperând spre vest cu Divizia de Gardă, trece dincolo de barăcile germane și se oprește la 300 de metri în fața pădurii Băneasa;

-Batalionul III/R.1 Gr., având la stânga Batalionul de parașutiști trece dincolo de acoperirile de la vest de satul Pipera și se oprește la 500 de metri în fața pădurii Tunari;

-Batalionul de parașutiști susține atacul Batalionului III/R.1 Gr., constituie Detașamentul locotenent Sângeorgean, cu care curăță terenul cucerit de la inamic și trimite patrule în fața Detașamentului căpitan Țanțu și Batalionului III/R.1 Gr., pentru a cerceta pădurea Băneasa-Tunari.

Întrucât patrulele trimise în pădurea Băneasa-Tunari aduc informația că inamicul s-a retras, misiunea trupelor de aeronautică încetează în zona Pipera-Băneasa-Tunari și ele se regrupează, în noaptea de 28/29, pe aerodromul Pipera, pentru a primi noi misiuni.

2. Zona București 

Operațiuni montate de C[omandamentul] M[ilitar] al C[apitalei]

24 august 1944

În noaptea de 23/24 august 1944 s-a observat o febrilă activitate în interiorul unităților de tunuri și proiectoare germane.

În zorii zilei, Centrul Sensibil București (comandamentul care avea în responsabilitate apărarea antiaeriană a Capitalei – n.S.T.) ordonă bateriilor antiaeriene să deschidă focul asupra tuturor avioanelor germane care ar zbura în zona lor.

Către orele 10.00 a.m. unitățile de a.a. române din partea de nord a orașului sunt atacate din trei direcțiuni:

-Parcul Privighetorilor;

-Aeroportul Băneasa;

-Șoseaua Ploiești-București.

Față de această situație, unitățile de a.a. deschid imediat focul asupra inamicului, cu toate armele automate.

Unitățile de a.a. de lângă aeroportul Otopeni scot trei tunuri grele din poziție și execută trageri terestre asupra avioanelor, personalului și hangarelor de pe aeroportul Otopeni.

Unitățile de a.a. române de la nord de Distribuția (stația de benzină de lângă aeroport – n.S.T.) sunt atacate de formațiuni germane dinspre pădurea Băneasa. După patru ore și jumătate de luptă, din cauza lipsei de munițiuni de infanterie, poziția a trebuit să fie părăsită.

Unitățile de a.a. de pe aeroportul Băneasa sunt atacate în dimineața zilei de formațiunile germane ale aeroportului și nevoite a ceda pozițiile ce le ocupau.

În partea de sud a orașului, pe Șoselele Giurgiu, Oltenița și Alexandria, sunt amplasate câte o secție Rhm (tunuri antiaeriene Rheinmetall, calibrul 37 mm – n.S.T..) cu misiunea de a acționa contra trupelor germane terestre.

O coloană germană atacă secția amplasată pe Șoseaua București-Alexandria și capturează materialul.

25 august 1944

În partea de nord a orașului luptele între trupele române și germane continuă, în special în regiunea Otopeni-Băneasa și Fabrica de zahăr Chitila.

Unitățile de a.a. de la Chitila concură cu Gruparea colonel Constantinescu Liviu la atacul și capturarea trupelor germane ce ocupau Fabrica de zahăr Chitila.

Unitățile de a.a. de la Odăile sunt supuse unui foc puternic de artilerie, armament automat și arme individuale, precum și unui bombardament aerian (Stukas).

Unitățile de a.a. de lângă aeroportul Otopeni deschid focul asupra aerodromului Otopeni, reușind să distrugă două avioane inamice (un Me-110 și un Fieseler Storch), un depozit de carburanți, două hangare și să avarieze două avioane Messerschmitt 110.

La ora 14.00, unitățile de a.a. din zona Tunari, fiind atacate de forțe superioare inamice, sunt nevoite să se retragă.

Unitățile de a.a. amplasate în partea de sud a orașului, la vest de comuna Progresul, resping o coloană germană ce căuta să pătrundă în București, iar cele amplasate în comuna Roșu dezarmează, fără lupte, o coloană germană compusă din doi generali, opt ofițeri și 46 trupă.

În această zi, Capitala a fost survolată de 45 de avioane de bombardament și vânătoare (He-111, Ju-87, Me-109 și Me-110).

26 august 1944

Unitățile de a.a. de la Odăile sunt atacate terestru cu grupe de șoc specializate, din direcțiile satul Odăile, linia de centură, satul Otopeni.

Prin trageri terestre contra aeroportului Otopeni, observatoarelor și cuiburilor de mitraliere din cazarma pionierilor, inamicul este respins.

Acțiunea acestor unități a fost mult ușurată de bombardamentul anglo-american executat în dimineața zilei asupra pădurii Băneasa – Tunari.

Bateriile a.a. din zona Tunari, în urma unui contra-atac, recuceresc pozițiile pierdute în ziua de 25 august 1944.

27 august 1944

Unitățile de a.a. din zona Odăile execută trageri terestre pe diferite direcții asupra trupelor germane ce încercau să se retragă pe Șoseaua București-Ploiești, producându-le pierderi și stingherindu-le retragerea.

3. Zona Săftica – Otopeni

Operațiuni montate de C.M.C. și Regimentul 2 C.L. (Care de luptă – n.S.T.)

24 august 1944

Regimentul Pionieri Aero de la Săftica este somat, către orele 12.00, de comandamentul german de la Otopeni să predea armele.

În urma contactului luat de comandantul regimentului cu generalul Gerstenberg se permite regimentului să-și păstreze toate armele.

Către seara zilei, regimentul este însă atacat de trupe germane, care reușesc să dezarmeze garda Corpului și să captureze 36 de arme.

25 august 1944

Inamicul aduce noi întăriri pe terenul Otopeni, mărindu-și efectivele care sunt apreciate la:

-20 de tunuri a.a./a.c.a.

-60 de mitraliere;

-1.800 de oameni;

În urma unui nou atac inamic, regimentul se retrage pe linia satului Balotești, cantonul est Gara Otopeni, unde rămâne până în seara zilei.

26 august 1944

Inamicul primește noi întăriri care sunt apreciate la:

-4.000-5.000 de trăgători;

-300-400 de arme automate;

-40-50 tunuri a.a.

Regimentul Pionieri Aero hotărăște să treacă la acțiune pentru cucerirea terenului Săftica.

În acest scop, ia lăgătura, la dreapta, cu Regimentul 2 C.L., iar la stânga cu bat.R.40 Infanterie (este vorba de batalionul de recruți al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni, sosit din Dobrogea – n.S.T.), după care acționează pe direcția generală Balotești-Otopeni.

Din cauza lipsei unei conduceri unice, atacurile sunt dispersate, cu efecte foarte slabe.

27 august 1944

În zorii zilei, Regimentul 2 C.L. reia atacul pe direcția generală Otopeni și împinge trupele germane către satul Otopeni.

Regimentul Pionieri Aero, profitând de înaintarea Regimentului 2 C.L., atacă, către orele 12.00, pe direcția Balotești-Otopeni, și pune stăpânire, către orele 15.00, pe aerodromul Săftica.

Către seara zilei, o recunoaștere trimisă pe direcția Otopeni aduce informația că, la vest de gara Otopeni, se constituie o puternică coloană auto germană.

28 august 1944

În zorii zilei, către orele 4.00, Regimentul 2 C.L. pătrunde pe aerodromul Otopeni și obligă coloana auto germană să părăsească terenul.

Cu acest eveniment, încetează reacțiunea germană din zona Săftica-Otopeni, iar Regimentul Pionieri Aero se retrage în bază.

4. Zona petroliferă

Operațiuni montate de C[orpul] 5 T[eritorial]

24 august 1944

În noaptea de 23/24 august 1944, unitățile române de a.a. și a.p. (apărare pasivă – n.S.T.) din această zonă se găsesc pe poziție, conlucrând cu trupele germane de a.a. și a.p.

Pentru apărarea terestră, unitățile de a.a. germane dispun de unități de infanterie care staționau în dispozitivul zonei petrolifere, pe când unitățile de a.a. române nu dispun, ca material infanteristic, decât de arme Mannlicher.

În tot cursul zilei, nu s-a întreprins niciun atac contra trupelor germane.

25 august 1944

În urma declanșării războiului cu germanii, btr. (bateria – n.S.T.) 156 de la Câmpina deschide focul, către orele 17.00, asupra unui avion german ce zbura în zonă.

Drept represalii, o baterie germană de [calibrul] 37 mm deschide, la rândul ei, focul asupra bateriei române.

Această faptă marchează începutul ostilităților în zona petroliferă.

26-28 august 1944

Corpul 5 Teritorial ordonă a se deschide focul asupra tuturor avioanelor germane care ar mai zbura în zona bateriilor române.

În după-amiaza zilei de 26 august 1944, germanii, temându-se de o acțiune a armatei române contra aerodromului Târgșor, ocupă acest aerodrom cu toate acoperirile din jurul lui, dezarmând și împrăștiind trupa Flotilei 2 Vânătoare.

Pentru localizarea acțiunii întreprinsă de germani, precum și pentru distrugerea și împrăștierea trupelor germane, îngrămădite în pădurea și satul Târgșor, Brigada 4 Antiaeriană colonel Rudeanu ia următoarele măsuri pentru unitățile aero din zona Ploiești:

-constituie, din toți ostașii disponibili ai Regimentului 7 Antiaerian, trei plutoane pușcași, pe care le plasează pe liziera de sud și est a satului Țigănia;

-ia sub ordine trupa Flotilei 2 Vânătoare;

-cu Btr. mare 57/58/79 (era constituită din unificarea a trei baterii obișnuite de patru tunuri de 88 mm, pentru o mai bună concentrare a focului împotriva bombardierelor care zburau la înălțimi mari – n.S.T.) deschide focul asupra avioanelor germane care decolau sau aterizau pe terenul Târgșor și asupra trupelor germane masate pe aerodrom și în pădurea Târgșor.

Din cauza tirului precis, germanii pierd nouă avioane, iar după ce incendiază hangarele și barăcile de pe terenul Târgșor cu ajutorul mijloacelor auto de care dispuneau, părăsesc aerodromul cu direcția Strejnic-Ploiești, sub protecția tragerilor de contrabaterie ale bateriilor germane de c.f. din gările Crângu lui Bot și Buda (este vorba două trenuri de artilerie antiaeriană pe care germanii le-au avut în zona Ploiești – n.S.T.).

Cu toată acțiunea de contrabaterie, bateria mare continuă tragerea asupra coloanei germane, până ce această coloană reușește să se sustragă vederii, după care bateria mare trece la acțiune de contrabaterie asupra bateriilor germane de c.f. din gara Crângu lui Bot.

În urma acestor acțiuni, bateriile germane își intensifică focul contra bateriilor române.

Între timp, Bateria mare 57/58/79 și bateriile române 61, 85 și 87 sunt atacate de către trupele germane de infanterie.

Cu toată rezistența eroică a bateriilor române, după atacuri și contra-atacuri la baionetă, pozițiile sunt părăsite. Cu tot focul violent deschis de bateriile germane, bateriile române execută și ele trageri de contrabaterie, obținând rezultate dintre cele mai frumoase.

Nu putem trece cu vederea eroica rezistență a Bateriei 57/58/79 și a Bateriei grele 87 care, atacate terestru de două ori de către trei companii de infanterie germane și contrabătute de bateriile c.f. germane din gările Crângu lui Bot și Buda, rezistă atacurilor germane timp de două zile.

Unitățile de a.a. (Regimentul 9) din zona Câmpina, în colaborare cu unitățile de infanterie din garnizoană, și cu Batalionul 2 a.p. (apărare pasivă – n.S.T.) procedează la dezarmarea trupelor germane, iar bateriile grele contribuie cu focul lor în acțiunile de contrabaterie asupra bateriilor germane.

În zona Moreni, din cauză că germanii dețineau superioritate în material de a.a., luptele au fost mai grele.

Cu ajutorul unităților de infanterie și a Batalionului 1 a.p., rezistența germană din această zonă este înfrântă în ziua de 27 august 1944.

29 august 1944

Parte din unitățile germane al căror material a fost distrus prin acțiunile de contrabaterie al bateriilor române, și-au părăsit pozițiile, grupându-se în jurul următoarelor centre de rezistență:

-Păulești, sub comanda generalului Kuderna;

-Buda, sub comanda generalului Apel;

-Pădurea Țigănceasca, sub comanda comandantului Regimentului 202 (antiaerian – n.n.).

Pentru lichidarea centrelor de rezistență germane, Corpul 5 Teritorial regrupează toate forțele din zona petroliferă și hotărăște ca atacul lor să se execute în cursul zilei de 29 august.

În acest scop formează trei detașamente sub comanda generalului Moșteoru și a coloneilor Turtureanu și Batcu, cu misiunea de a ataca centrele de rezistență germane, a captura tot materialul și personalul aflat în ele și numește drept comandant al Artileriei Corpului de Armată pe comandantul Brigăzii 4 A.A.

30 august 1944

Atacul general fixat pentru ziua de 29 august 1944 a fost amânat și a început în dimineața zilei de 30 august 1944.

Luptele au durat toată ziua, fără a se putea ajunge însă la o deciziune.

31 august 1944

În noaptea de 30/31 august 1944, către orele 1.00, germanii, încercuiți în pădurea Păulești, deschid un foc puternic de artilerie contra trupelor române, rup dispozitivul român și se îndreaptă, prin Găgeni, către Vălenii de Munte.

Bateriile române din regiunea Băicoi și Țintea deschid un foc nimicitor asupra trupelor germane, incendiind și distrugând un mare număr de autovehicule.

În dimineața zilei, Detașamentul colonel Turtureanu intră cu o parte din forțe în Păulești, iar cu restul urmărește coloana germană cu care angajează lupta și o silește să se predea.

Cu această acțiune se termină orice rezistență germană în regiunea petroliferă.

5. Zona Boteni-Petrești

Operațiuni independente

24 august 1944

Cu începere de la orele 4.00, apărarea aerodromului Boteni este formată din următoarele elemente:

-Eșalonul rulant al Grupului 7 Vânătoare (70 de oameni sub comanda căpitanului mecanic Târnăuceanu);

-Plutonul de parașutiști sub comanda sublocotenentului Fulicea Vasile.

Către orele 14.30 o formație de cinci avioane Ju-52, însoțite de două avioane Me-110, încearcă să aterizeze pe aerodromul Boteni pentru a debarca trupe și a pune stăpânire pe aerodrom.

Două din aceste avioane reușesc să aterizeze pe aerodrom și debarcă trupe. Al treilea avion, fiind primit cu focuri de armament automat încă din aer, aterizează forțat peste c.f. București-Titu. Celelalte avioane renunță a mai ateriza pe terenul Boteni și se îndreaptă spre București.

Detașamentele germane debarcate atacă către liziera sudică a pădurii cu intenția de a pune stăpânire pe avioanele Grupului 7 Vânătoare și avioanele Societății L.A.R.E.S. (aviația civilă română – n.S.T.).

Elementele apărării, sub comanda căpitanului mecanic Târnăuceanu și a sublocotenentului Fulicea V. angajează lupta și interzic inamicului apropierea lui de pădure.

La această acțiune au luat parte atât elementele de pază ale Societății L.A.R.E.S. cât și tot personalul acestei societăți, aflat pe teren.

Un avion inamic Ju-52, ce a rămas pe teren, este atacat și incendiat de către soldatul Miron Martin din Grupul 7 Vânătoare, care servea tunul din colțul de sud-vest al terenului.

Pentru a ușura acțiunea elementelor apărării terestre ale aerodromului, căpitanul Toma Lucian și locotenentul Rozariu C. decolează cu două avioane Messerschmitt 109 G și atacă trupele germane debarcate pe aerodrom.

După aproximativ trei ore și jumătate de acțiune, lupta a încetat cu următorul rezultat:

pierderi inamice:

-un avion Junkers 52 inamic incendiat;

-un avion Junkers 52 inamic distrus;

-11 morți;

-17 răniți;

-55 prizonieri.

pierderi proprii:

-un soldat mort;

-un soldat rănit.

(având în vedere numărul mare de soldați germani aduși pe calea aerului la Boteni, probabil că unul dintre avioanele de transport să fi fost de tipul Messerschmitt 323 Gigant – n.S.T.).

25 august 1944

Către orele 14.00, un grup de 15 avioane Messerschmitt 109 G au mitraliat terenul Boteni timp de 37 de minute, incendiind hangarul L.A.R.E.S. și mai multe avioane de transport ce se găseau pe liziera pădurii (6 avioane).

O coloană auto (78 de mașini) germană, încărcată cu trupe dezarmate a fost capturată de Baza 1 Informații (deservea, sub aspect tehnic, Flotila 1 Aviație Informații – n.S.T.). Trupa a fost predată garnizoanei Găești, iar mașinile au fost predate Regimentului 2 C.L.

6. Zona Măgurele-Jilava-Dărăști-Regele Ferdinand

Operațiuni montate de C. 2 T. (Corpul 2 Teritorial – n.S.T.)

24 august 1944

În dimineața zilei se întărește paza la poduri și se interceptează traseul telefonic german București-Giurgiu.

Datorită acestor măsuri de prevedere, luate de comandantul Regimentului 3 Aerotransmisiuni, către orele 5.45 se interceptează o convorbire telefonică a comandantului german din România, prin care acesta cerea sprijinul unităților germane din Bulgaria.

Această informație este adusă imediat la cunoștința Corpului 2 Teritorial și Statului Major al Aerului.

Către orele 10.00 traseul telefonic german cu Bulgaria este tăiat.

În după-amiaza zilei, către orele 17.00, o coloană germană formată din două moto-mitraliere, trei mașini, un tun antitanc și patru mașini de transport, cu 150 de oameni, încearcă să forțeze trecerea peste Argeș.

Grație măsurilor luate de Regimentul 3 Aerotransmisiuni și de Corpul 2 Teritorial, coloana germană renunță la luptă și se retrage spre Giurgiu.

25 august 1944

Regimentul 3 Aerotransmisiuni își remaniază dispozitivul de apărare, gravitând cu grosul în zona Regele Ferdinand și la podul de peste Argeș.

26 august 1944

Paza podului de peste Argeș este întărită de Corpul 2 Teritorial cu două plutoane de infanterie cu armament automat și o baterie de artilerie.

Avându-se astfel asigurată bararea comunicațiilor din flancurile zonei, se întocmește un plan de acțiune contra trupelor germane de la Jilava și Măgurele, care s-au predat fără luptă, în ziua de 27 august 1944.

Cu această acțiune se termină orice rezistență germană în zona Regimentului 3 Aerotransmisiuni.

Rezultate obținute

Ca urmare a acestor operațiuni, s-au obținut:

-scufundarea a patru remorchere;

-capturarea a 10.000 de ostași germani (ofițeri, subofițeri și trupă), precum și a unui numeros material de toate categoriile;

-în zona de acțiune principală a trupelor germane, și anume, aceea a Capitalei, aeronautica, prin acțiunea unităților de parașutiști, a Centrului de Instrucție Aero și a unităților de a.a. din dispozitivul Capitalei, au adus trupelor terestre un sprijin foarte mare, dacă nu chiar hotărâtor în reușita acțiunii.

-de asemenea, în zona Ploiești, unitățile de a.a. au contribuit în mod eficace la dislocarea și curățirea zonei de trupele germane, în legătură cu Corpul 5 Teritorial.

II.Acțiunea aeriană

24 august 1944

În baza ordinului Statului Major al Aerului Eșalon 1, nr. 35.199/1944, unitățile de aeronautică, mai puțin acelea destinate la apărarea teriroiului, se deplasează spre bazele respective.

Germanii bombardează Capitala.

25 august 1944

1. S.S.A. - Statul Major al Aerului Eșalonul 1 ordonă:

a) Unităților de vânătoare de la Popești-Leordeni, următoarele:

- să fie în măsură să acționeze la vedere și la ordinul direct al Statului Major al Aerului Eșalonul 1, contra tuturor avioanelor germane ce ar zbura în zona București;

- să fie în măsură să execute recunoașteri la ordinele Statului Major al Aerului Eșalonul 1.

b) Statului Major al Aerului Eșalonul 2 Titu, următoarele:

- aviația de vănătoare de la Boteni să fie în măsură să acționeze la vedere și la ordin, contra tuturor avioanelor germane ce ar zbura în zonă;

- aviația de informație, de la Petrești, să bombardeze cu o escadrilă de observație, dispozitivul german de la Băneasa.

c) Centrului de Instrucție Aeronautic: să execute recunoașteri pe comunicațiile din zona București-Ploiești-Buzău.

2. În baza ordinelor primite, unitățile de la apărarea teritoriului, desfășoară următoarea activitate:

a) Unitățile de vănătoare de la Popești-Leordeni, execută:

- cu 25 de avioane, intervenție, la alarmă și la vedere, contra avioanelor germane ce acționau asupra Capitalei, reușind să doboare 6 avioane sigur și 4 avioane probabil;

- cu opt avioane, acoperire aeriană a zonei Pipera-Băneasa și atac la sol asupra dispozitivului inamic din această zonă;

- cu cinci avioane, recunoașteri în zonele Ștefănești, Clinceni și Oltenița, reușind să descopere 4 vase de transport de la Giurgiu spre Oltenița și mici aglomerări de trupe la sud de Dunăre, în regiunea Rusciuc.

b) Unitățile de vănătoare de la Boteni execută:

- cu opt avioane, protecția formațiunilor de bombardament (obs.) ce atacă dispozitivul german de la Băneasa;

- cu trei avioane, intervenție la vedere asupra unui avion Me-110, care a încercat să atace aerodromul Boteni. Avionul a fost doborât.

c) Aviația de observație:

- cu patru avioane, recunoașteri în zonele Buzău – Ploiești – București – Urziceni și București – Alexandria – Zimnicea, reușind să descopere trupele germane ce treceau din Bulgaria la Zimnicea;

- cu 16 avioane, bombardament asupra dispozitivului german de pe liziera de sud a satului Băneasa, producând inamicului pierderi grele, în oameni și material.

26 august 1944

1. S.S.A. Statul Major al Aerului Eșalonul 1 ordonă:

a) Unităților de vânătoare de la Popești-Leordeni:

- să fie în măsură să acționeze, la vedere și la alarmă, contra avioanelor inamice ce zburau în zona București și, la ordin, contra coloanelor inamice ce vor fi descoperite pe diferite comunicații;

b) Aceleași misiuni se prevăd și Statului Major al Aerului Eșalonul 2, pentru unitățile de vânătoare de la Boteni și Geamăna.

2. În baza ordinelor primite, se desfășoară următoarea activitate:

a) Unitățile de vânătoare de la Popești-Leordeni execută:

- cu 19 avioane, intervenție la alarmă contra avioanelor germane ce acționau asupra Capitalei, reușind să se doboare de locotenent Di Cesare I., un avion He-111, de cpt. Cantacuzino, un avion He-111, și de locotenent Gavriliu, un avion He-111, trei avioane Ju-52 și un avion W-34 (două avioane Ju-52 și avionul W-34 au fost distruse la sol, pe un aerodrom din apropierea Capitalei – n.S.T.).

- cu patru avioane, recunoașteri în zonele Oltenița și Craiova.

b) Unitățile de vânătoare de la Boteni execută:

- cu 11 avioane, intervenție la alarmă și la vedere, contra avioanelor germane ce zburau în zonă, reușind să se doboare un avion Ju-52, două avioane Me-323 și un avion Me-110. Unul din avioanele Me-323 este doborât de căpitanul Scurtu Dan din Grupul 7 Vânătoare.

- cu patru avioane, atac la sol asupra unei coloane germane de pe șoseaua Costești-Pitești. Coloana este oprită în dreptul pădurii Cornățelul.

27 august 1944

1. Se mențin aceleași dispozițiuni ca și pentru ziua de 26 august, cerându-se în plus ca să se recunoască activitatea inamicului de pe comunicațiile din zonele:

- Cioara-Doicești – Giurgiu – Rusciuc – București;

- București – Ploiești – Buzău;

- Giurgiu – Calafat.

2. În baza ordinelor primite, unitățile de vânătoare de la Popești-Leordeni, desfășoară următoarea activitate:

- cu 12 avioane, intervenție la alarmă în zona București;

- cu 12 avioane, recunoașteri în zonele Cioara Doicești, Giurgiu, Rusciuc și București-Ploiești, descoperind două avioane Ju-52 pe terenul Snagov;

- cu un avion, atac la sol asupra celor două avioane inamice Ju-52 de pe terenul Snagov, care sunt incendiate.

28 august 1944

1. Se mențin aceleași dispozițiuni ca și pentru ziua de 27 august 1944, accentuându-se mai mult asupra misiunilor de recunoaștere.

2. Din cauză că activitatea aeriană inamică este inexistentă, unitățile de vânătoare de la Popești-Leordeni desfășoară următoarea activitate aeriană:

- cu șase avioane, recunoașteri în zonele Ploiești, Cioara-Doicești, Urziceni, București, descoperindu-se patru mașini în zona Urziceni, ce sunt incendiate de celula care le-a descoperit, și o coloană auto germană la nord de Căldărușani;

- cu zece avioane se atacă coloană germană de la Căldărușani, incendiindu-se numeroase mașini.

29 august 1944

1. S.S.A. Statul Major al Aerului Eșalonul 1 ordonă:

a) Unităților de vânătoare de la Popești-Leordeni: să urmărească pe inamic în retragere, executând recunoașteri aeriene în zona București – Buzău – Întorsura Buzăului;

b) Statului Major al Aerului Eșalonul 2 (ordinul nr. 44.511) ca Flotila 1 Informație să pună la dispoziția Corpului 5 Teritorial, pe terenul Petrești, o patrulă de trei avioane I.A.R.-39 și un avion Fieseler Storch, pe terenul Coandă, care să execute toate misiunile cerute de C. 5 T.

Detalii relativ la executarea misiunilor să se ia de la C. 5 T. de comandantul patrulei, care se va deplasa în zorii zilei de 29 la Breaza.

2. În baza ordinelor primite, unitățile de vânătoare de la Popești Leordeni, execută, cu două avioane, recunoașteri în zona:

- Buzău – Tronari – Întorsura Buzăului, descoperind coloane auto inamice între Tronari și Întorsura Buzăului.

Din cauză că atacul C. 5 T. a fost amânat pentru ziua de 30 august, patrula de observație de la Petrești nu acționează.

3. Trupele germane, concentrate în zona Slobozia, se îndreaptă către orele 13.00 spre sud către Ciulnița – Căldărușani cu scopul de a trece peste Dunăre în Bulgaria. Coloana este formată din 300-350 de mașini de toate tipurile.

Către orele 17.00, căpitanul Stănescu Valentin, comandantul Escadrilei 51 Vânătoare, decolează cu un avion Fleet spre București, pentru a primi ordine. În dreptul comunei Ciulnița, este primit de focul a.a. al coloanei.

Față de această situație, escadrila trimite o recunoaștere pentru a determina valoarea coloanei și hotărăște să treacă imediat la atacul ei, cu toate mijloacele.

Coloana inamică este atacată între orele 17.45 – 19.45 de toată escadrila, în opt ieșiri, cu următorul rezultat:

- 70 de mașini distruse și coloana împrăștiată.

În urma acestei îndrăznețe acțiuni, formațiunile armatei de uscat din Călărași, Ciulnița și Lahovari au ridicat circa 2.000 de prizonieri.

30 august 1944

1. Flotila 3 Bombardament cu nr. 473/1944 raportează că 19 vase de război și trei vedete rapide atacă malul românesc și porturile de pe Dunăre.

2. Corpul 5 Teritorial cu nr. 71.020/1944 cere sprijin de aviație pe timpul atacului.

3. S.S.A. Statul Major al Aerului Eșalonul 1 ordonă:

a)Unitățile de vânătoare de la Popești-Leordeni să pună la dispoziția Flotilei 3 Bombardament pe terenul Craiova, patru avioane Me-109, pentru a face protecția aviației de bombardament și să execute recunoașteri în zona Lehliu – Ștefănești și pe Dunăre.

b) Flotila 3 Bombardament să recunoască și să determine poziția exactă a convoaielor inamice pe Dunăre, între Giurgiu și Turnu Severin, după care să atace convoaiele care bombardează porturile dunărene.

c) Flotila 1 Informație să sprijine cu nouă avioane I.A.R.-39, atacul Corpului 5 Teritorial.

4. În baza ordinelor primite se desfășoară următoarea activitate aeriană:

a) Unitățile de vânătoare de la Popești-Leordeni execută:

- cu două avioane, însoțirea formației de bombardament ce atacă convoaiele de vase de pe Dunăre;

- cu trei avioane, recunoașteri în zona București și pe Dunăre, reușind să descopere în dreptul satului Dăbuleni un convoi inamic de 30 de vase și vedete rapide, la Corabia 50-60 de vase în port și în dreptul portului Turnu Măgurele un convoi de 64 de vase și mai multe vedete rapide.

b) Flotila 1 Informație execută:

- cu trei avioane I.A.R.-39 atacă Crângul lui Bot și pădurea sud gara Buda, producând inamicului pierderi în oameni și material.

c) Flotila 3 Bombardament execută:

- cu două avioane, recunoașteri în zona Bechet – Turnu Severin, descoperind un convoi de 25-30 de vase în dreptul comunei Rahova, un convoi de 35-40 de vase în dreptul comunei Hinova și două convoaie a 40-50 de vase, în dreptul comunei Gârla Mare;

- cu cinci avioane He-111 se atacă convoiul de vase semnalate în dreptul satului Hinova cu următorul rezultat: două vase scufundate și mai multe avariate.

31 august 1944

1. S.S.A. Statul Major al Aerului ordonă:

a) Unitățile de vânătoare de la Popești Leordeni să fie în măsură să acționeze, la cerere și la ordinul Statului Major Aerului Eșalonul 1.

b) Flotila 3 Bombardament să execute recunoașteri pe Dunăre pentru a determina poziția și activitatea convoaielor inamice și să atace aceste convoaie.

2. Pe baza ordinelor primite, Flotila 3 Bombardament desfășoară următoarea activitatea aeriană:

- cu două avioane execută recunoașteri pe Dunăre, între Corabia și Turnu Severin, descoperind un convoi de 38 de vase, bacuri, remorchere și vedete rapide în dreptul satului Măceșul de Jos;

- cu zece avioane Ju-87 atacă convoiul de vase din dreptul satului Măcișul de Jos și scufundă un vas de război, patru bacuri și mai multe ambarcațiuni.

Rezultate obținute

Prin acțiunile aeriene ale unităților de aviație s-au obținut următoarele rezultate:

- 24 de avioane inamice doborâte, în majoritatea avioane de bombardament greu și transport;

- un vas de război scufundat;

- două vase mari de transport scufundate;

- opt șlepuri și mai multe ambarcațiuni mai mici cu trupe pe scufundate;

- 20 de camioane cu trupe și materiale incendiate;

- numeroase trupe de toate armele distruse.

În afară de conducerea operațiunilor citate mai sus, Statul Major al Aerului, ținând seamă de faptul că armata română urma să acționeze alături de trupele roșii în vest și cu unități de aviație, a îndrumat din timp, Corpul 1 Aerian ce se afla în zona Buzău-Urziceni, către noua zonă de dislocare, în regiunea Sibiu.

Prin directivele și măsurile luate de Statul Major al Aerului, Corpul 1 Aerian a putut să se concentreze în noua zonă, în siguranță și în măsură de a intra în acțiune imediat.

În plus, chiar în timpul deplasării, o parte din unitățile Corpului 1 Aerian au fost folosite de Statul Major al Aerului Eșalonul 1 în operațiunile din jurul Capitalei și pe Dunăre.

Concluziuni

În faza de curățire a teritoriului, aeronautica a participat cu un efectiv de 73.668 [militari], din care:

- 3.257 de ofițeri;

- 7.038 de subofițeri;

- 63.373 trupă.

Ținând seama de faptul că teritoriul țării nu avea la dispoziție decât foarte puține forțe terestre și având în vedere și caracterul operațiunii (acțiuni pe întreg teritoriul) rezultă că aportul aeronauticii a fost apreciabil și chiar hotărâtor în unele zone (acțiunea parașutiștilor în București și zona Băneasa).

Efectivele angajate precum și dispersarea lor au dat putință să se producă inamicului:

- pierderi maxime;

- interceptări de legături și comunicații și, ca urmare,

- dezorganizare și dezorientare.

Luând ca bază rezultatele acțiunii sale, reiese că:

-s-a redus forța aeriană a inamicului cu 59 de avioane, număr destul de apreciabil dacă se ține seama că aceasta nu avea prea mari posibilități de împrospătare;

-s-a împiedicat complet aducerea de forțe aerotransportate pentru întărirea trupelor terestre din regiunea București și Ploiești, ușurând astfel acțiunea trupelor Armatei de Uscat;

-s-au provocat pierderi apreciabile în material de transport fluvial și rutier ce ar fi putut mări ulterior posibilitățile inamicului;

-s-au capturat și distrus efective în valoare de cca. o divizie.

Pentru conformitate,

șef Stat Major al Aerului,

ss/ Ermil Gheorghiu

//

(în dosar, documentul prezentat mai sus are următoarea completare – n.S.T.)

Notă

În extrasul întocmit de Statul Major al Aerului trebuiesc adăugate acțiunile întreprinse de personalul și trupa Regiunii a 3-a Aeriene.

Întreg acest personal a fost integrat în dispozitivul de luptă, pus sub ordinele comandorului Marin Anton și a luat parte la operațiuni.

Redau mai jos acțiunile cele mai evidente:

24 august

La barăcile Regiunii de lângă satul Pipera (unde se afla instalat P.C.) se constituie un detașament de apărare sub comanda căpitanului aviator Nedelceanu Anton.

În aceeași zi se regrupează în acest punct și ostașii secțiilor A.A. ale căror poziții fuseseră atacate de către germani și care au fost nevoiți să se retragă.

25 august

Inamicul atacă la orele 3.30 și la orele 5.00 dinspre nord, dar este respins.

La orele 10.00, după o pregătire făcută cu brandt-uri, inamicul atacă și cucerește barăcile Regiunii.

În luptă moare sublocotenentul Penea Dumitru, din Regimentul 3 A.A.

Locotenentul rez. Constantinescu E. și sublocotenentul Strătilă, cu câte o grupă de luptă, acoperă retragerea.

La orele 16.00, comandantul apărării, comandor Marin Anton, constituie Gruparea locotenent-colonel Ciochia, formată dint-un pluton al Regiunii a 3-a Aeriene, [care], având și brandt-uri, atacă spre a recuceri barăcile.

Inamicul contraatacă și respinge atacul nostru.

Sublocotenentul rez. Ionescu Grigore rămâne singur cu o pușcă mitralieră spre a acoperi retragerea, trage până ce termină muniția și este făcut prizonier.

Atacul este oprit pe linia generală a poziției de unde, ulterior, un nou atac dat de Gruparea locotenent-colonel Ciochia, întărită cu o companie de elevi (ai Centrului de Instrucție Aeronautic – n.S.T.) și un pluton pionieri de asalt, recucerește satul Pipera.

În extras este, de asemenea, omisă activitatea locotenent-comandorului aviator Gruia S. care:

-a secundat pe comandantul apărării în conducerea întregii acțiuni de Comandament;

-în tot timpul luptelor s-a aflat în prima linie a luptătorilor, verificând și remediind dispozitivul și impulsionând acțiunea micilor unități;

-reglează personal focul tunurilor automate și brandt-urilor;

-în ziua de 26 august, în perioada foarte critică, atunci când inamicul ataca puternic, se oferă voluntar și, luând comanda unui detașament format din elevi ai Centrului de Instrucție Aeronautic, două plutoane din Regimentul 10 Infanterie, un pluton parașutiști cu mitraliere și brandt-uri, contraatacă, curăță rezistențele inamice din partea de sud-est a aerodromului Băneasa și contribuie astfel la restabilirea poziției pe aliniamentul pădurea Becheanu, 600 de metri nord Cantonul c.f. nr. 9 și 800 de metri nord Cantonul nr. 7.