Din istoria clădirii Academiei Române jpeg

Din istoria clădirii Academiei Române

­čôü Documente istorice
Autor: Nicolae Noica

├Än discursul rostit la 3 martie 1898, pre╚Öedintele Academiei, Nicolae Kretzulescu, spunea: ÔÇ×Domnilor colegi, deschiz├ónd ast─âzi sesiunea general─â a anului 1898 ├«n noul edificiu cl─âdit dinadins pentru aceast─â ├«nalt─â institu╚Ťie, m─â simt ├«mpreun─â cu dumneavoastr─â to╚Ťi ferici╚Ťi de a ne ├«ntruni ├«n noua sal─â (aul─â)ÔÇŁ. La ceas aniversar, reconstituim c├óteva momente definitorii din istoria bogat─â, generoas─â a cl─âdirii Academiei Rom├óne.  

Academia Rom├ón─â s-a confruntat ├«nc─â de la ├«nfiin┼úare cu o problem─â deosebit─â: aceea a unui local propriu, ├«n care s─â-╚Öi desf─â╚Öoare activitatea ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â ╚Öi func╚Ťionalitate. ├Än primii ani, institu┼úia a fost g─âzduit─â ├«n c├óteva camere ├«n Palatul Universit─â╚Ťii, inaugurat ├«n anul 1869. Zece ani mai t├órziu, la 27 martie 1879, prin Decretul Regal Nr. 749, era promulgat─â Legea pentru Academia Rom├ón─â. Articolul V al legii prevedea: ÔÇ×Academiei Rom├óne i se va da un loc de c─âtre Stat pentru cl─âdirea edificiului s─âu, care se va hot─âr├« printr-o legeÔÇŁ. 

Stop-cadru: Universitatea ├«┼či reclam─â spa┼úiul 

Din p─âcate, anii trec ╚Öi nu se ├«nf─âptuie┼čte nimic. De altfel, la 8 martie 1884, ├«n ╚Öedin╚Ťa adun─ârii generale, pre╚Öedintele Ion Ghica punea ├«n discu╚Ťie ÔÇ×chestiunea edificiului pentru instalarea ╚Öi a╚Öezarea bibliotecii ╚Öi colec╚Ťiunilor AcademieiÔÇŁ. Ghica ar─âta c─â ÔÇ×vede cu p─ârere de r─âu c─â dup─â toate promisiunile date de unii membri, care fac parte activ─â din guvern, p├ón─â acum nu s-a ├«nt├ómplat nimicÔÇŁ.

Ulterior, ├«n anul 1889, cu prilejul solemnit─â╚Ťii anivers─ârii a 25 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, care a avut loc ├«n prezen╚Ťa Regelui Carol I, rectorul institu┼úiei, profesorul arhitect Alexandru Or─âscu, spunea c─â nu poate instala facult─â╚Ťile dup─â cum se cere deoarece ÔÇ×oaspe╚Ťii Universit─â╚Ťii ÔÇô Senatul, Academia Rom├ón─â, Muzeele ÔÇô au ajuns s─â cuprind─â toat─â casaÔÇŁ. De aceea, Or─âscu ├«l ruga printr-o scrisoare, la 13 decembrie 1889, pe pre╚Öedintele Academiei ÔÇ×a pune la dispozi╚Ťia Universit─â╚Ťii ├«ntreaga arip─â st├óng─â a palatuluiÔÇŁ, lu├ónd m─âsurile necesare pentru ÔÇ×a muta din el savanta institu╚Ťie ├«ntr-un local ├«nc─âp─âtorÔÇŁ .

Ce ├«i datoreaz─â Academia Rom├ón─â lui Theodor Rosetti 

├Än fa╚Ťa acestei situa╚Ťii, guvernul generalului Gheorghe Manu a c─âutat s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie pentru a oferi Academiei un spa╚Ťiu propriu, corespunz─âtor desf─â╚Öur─ârii activit─â╚Ťii sale. La 14 februarie 1890, Theodor Rosetti, ministrul Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice, ├«nainta Consiliului de Mini╚Ötri un referat ├«n care ar─âta c─â pentru atingerea scopului propus, ministerul s-a ├«ngrijit de achizi╚Ťionarea unui teren ├«n condi╚Ťiile cerute, ÔÇ×adic─â destul de spa╚ŤiosÔÇŁ, care s─â cuprind─â ╚Öi ÔÇ×o cas─â ├«ndestul─âtoare pentru instalarea c├ót mai ne├«nt├órziat a ┬źInstitutului Academic┬╗ÔÇŁ. Guvernul ├«l autoriza pe ministrul Rosetti ÔÇ×s─â cumpere pentru Academia Rom├ón─â, de la ╚śtefan Bellu, casele cu tot locul de aproape 10.000 mp, pentru suma de 300.000 lei aurÔÇŁ .

2 jpg jpeg

La r├óndul ei, Academia comunicase deja Ministerului Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice, printr-o adres─â din 31 ianuarie 1890, c─â ÔÇ×a aflat un loc destul de potrivitÔÇŁ pentru mutarea institu╚Ťiei, ╚Öi anume casele ╚Öi terenul de 4.060 mp, proprietate a lui Constantin ╚śt. Cesianu, din Calea Victoriei nr. 135. Imediat, ministrul Theodor Rosetti a numit o comisie compus─â din inginerul-arhitect Nicolae Cerkez, inginerul I.B. Cantacuzino ╚Öi primarul Capitalei, Emilian Pache Protopopescu, pentru ÔÇ×a observa starea cl─âdirii ╚Öi a-╚Öi da opinia asupra pre╚Ťului cerutÔÇŁ . Dup─â primirea ÔÇ×procesului dresat de ComisieÔÇŁ, ministrul Theodor Rosetti prezenta situa╚Ťia ├«n ╚Öedin╚Ťa guvernului din 10 martie 1890, ob╚Ťin├ónd aprobarea s─â cumpere ÔÇ×casele cu tot locul lorÔÇŁ.

Dorind s─â ├«ntregeasc─â locul pe care Academia ├«l avea ├«n Calea Victoriei, ministrul Theodor Rosetti a hot─âr├ót s─â procure ╚Öi terenul pe care Nicolae ┼×t. Cesianu ├«l avea l├óng─â cel v├óndut de fratele s─âu, Constantin ┼×t. Cesianu. De aceea, Rosetti supunea Consiliului de Mini╚Ötri, ├«n ╚Öedin╚Ťa din 3 noiembrie 1890, un referat ├«n baza c─âruia i se d─â autoriza╚Ťia cump─âr─ârii terenului .

Dorind s─â cunoa╚Ötem vechimea acestor case, am cercetat planul Borroczyn, din 1852, aflat la Academie ÔÇô ┼či trebuie s─â ar─ât─âm c─â lui Theodor Rosetti i se datoreaz─â dotarea Academiei Rom├óne cu aproape 80% din terenul de 22.700 metri p─âtra╚Ťi pe care ├«l posed─â ast─âzi, ╚Öi casele Constantin ╚śt. Cesianu ╚Öi Bellu. Este o dovad─â de ceea ce a putut face, ├«n nici zece luni, un adev─ârat om de cultur─â, care a avut voin╚Ť─â politic─â. La r├óndul lor, membrii Academiei Rom├óne au apreciat ÔÇ×zelul luminos ╚Öi bun─âvoin╚ŤaÔÇŁ ce a ar─âtat Theodor Rosetti fa╚Ť─â de d├ónsa ÔÇô ╚Öi au hot─âr├ót, ├«n ╚Öedin╚Ťa din 26 martie 1891, s─â-l primeasc─â ca membru de onoare al Academiei.

Ultimul boier al ╚Ť─ârii noastre 

Theodor Rosetti a f─âcut parte din ramura familiei din Moldova. El s-a n─âscut la 4 mai 1837, la Ia╚Öi. A fost fiul marelui postelnic George Rosetti ╚Öi al Caterinei Sturdza. A crescut la Conacul Sole╚Öti al─âturi de cei patru fra╚Ťi: Constantin, Dumitru, Zoe ╚Öi Elena, cea care avea s─â se c─âs─âtoreasc─â cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza ╚Öi s─â devin─â prima doamn─â a Rom├óniei. Studiile primare le-a f─âcut la Ia╚Öi, iar liceul la Lemberg ╚Öi Viena, dup─â care a ob╚Ťinut licen╚Ťa ├«n ╚Ötiin╚Ťe juridice la Viena, titlul fiindu-i echivalat la Paris. 

Se cuvine s─â amintim c─â Theodor Rosetti a fost ├«ns─ârcinat de Regele Carol I, la 21 martie 1888, s─â formeze primul guvern conservator dup─â guvernarea de 12 ani a lui Ion C. Br─âtianu. A ocupat func╚Ťia de prim-ministru ├«ntre anii 1888-1889.

Guvernul Theodor Rosetti va aduce un spirit nou ├«n starea de lucruri din ╚Ťar─â prin hot─âr├órea de a nu ├«nlocui pe niciunul dintre func╚Ťionarii administrativi ╚Öi judec─âtore╚Öti, dup─â cum era obiceiul la schimbarea unui regim.

Ulterior, Theodor Rosetti a fost numit guvernator al B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei ├«ntre anii 1891-1895, ├«n timpul guvernului Lasc─âr Catargiu. Potrivit lui N. Iorga, Theodor Rosetti ÔÇ×a fost ultimul boier al ╚Ť─ârii noastreÔÇŁ, care ├«ntruchipa ÔÇ×cea mai mare demnitate personal─â unit─â cu cea mai des─âv├ór╚Öit─â simplicitateÔÇŁ. A ├«ncetat din via╚Ť─â la 17 iulie 1923, fiind ├«nmorm├óntat la Cimitirul Bellu. 

Primele lucr─âri, prima aul─â a Academiei 

├Än scopul ÔÇ×aducerii caselor ├«n stare de a putea servi la instalarea Academiei ├«ntrÔÇÖ├«nseleÔÇŁ, secretarul general Dimitrie Sturdza l-a ├«ns─ârcinat pe arhitectul Filip D. Xenopol cu ÔÇ×studiul repara╚Ťiilor ╚Öi modific─ârilor necesareÔÇŁ, dar ╚Öi cu evaluarea costurilor. La 4 mai 1890, arhitectul prezenta un memoriu cu descrierea primelor lucr─âri de reconstruc╚Ťie, precum ╚Öi m─âsurile pentru ÔÇ×a prezerva cl─âdirea de incendiuÔÇŁ, ├«nso╚Ťite de un deviz cu cheltuielile pe categorii de lucr─âri. Lucrarea principal─â de reconstruc╚Ťie realizat─â ├«n anul 1890 a fost sala de ╚Öedin╚Ťe, adic─â prima aul─â a Academiei.

3 jpg jpeg

Dup─â ce imobilul a fost adus ├«n stare corespunz─âtoare, la sf├ór╚Öitul lui noiembrie 1890, Academia s-a instalat ├«n noua sa proprietate. Dintr-un document aflat la Arhivele Na╚Ťionale, ├«ntocmit de arhitectul Filip D. Xenopol, ├«n care explic─â planurile ├«ntocmite pentru amenajarea Caselor Cesianu, reies clar func╚Ťiunile ce se desf─â╚Öurau ├«n diversele ├«nc─âperi. Astfel, la parter, ├«n camera a, se g─âsea sala de lectur─â (azi Sala de Consiliu), camera b era odaia manuscriptelor ╚Öi a documentelor, ├«n camera c, casieria ╚Öi contabilitatea, la etaj, camerele i ╚Öi l erau ocupate de biblioteca scheian─â ╚Öi Melchisedec, iar ├«n camerele k erau od─ârile de cancelarie. Tot la etaj se realizeaz─â cea mai important─â lucrare: sala de ╚Öedin╚Ťe (prima aul─â).

Casele Zaleski, cump─ârate ┼či ele pentru Academie 

Anii au trecut ╚Öi pentru c─â ÔÇ×biblioteca ╚Öi colec╚Ťiunile ╚Ötiin╚Ťifice au crescut ├«n mod nea╚ÖteptatÔÇŁ, ├«n anul 1896 a ap─ârut necesitatea ÔÇ×m─âririi localului Academiei prin cl─âdirea din nou a unei aripi ├«n fundul cur╚Ťii, pe terenul ast─âzi gol ╚Öi destul de vastÔÇŁ. Astfel c─â guvernul condus de D.A. Sturdza ia o serie de m─âsuri practice pentru extinderea localului Academiei.

├Än calitate de ministru al Cultelor ╚Öi al Instruc╚Ťiunii Publice, Petru Poni solicit─â ├«n ╚Öedin╚Ťa de guvern din 15 februarie 1896 aprobarea pentru cump─ârarea ÔÇ×caselor cu tot locul, proprietate a Doamnei Mina Zaleski din Calea Victoriei 137ÔÇŁ, la pre╚Ťul de lei 285.600, pentru Academie, precum ╚Öi a cheltui suma de lei 220.000 pentru ÔÇ×transform─ârile necesare caselor ce se vor cump─âra ╚Öi facerea unor construc╚Ťii noi, ap─ârate complet de pericolul focului pentru colec╚Ťiunile importante ale AcademieiÔÇŁ . Analiz├ónd propunerea, Consiliul de Mini╚Ötri, prin Jurnalul Nr. 5, din 15 februarie 1896, ├«l autorizeaz─â pe ministru s─â cumpere casele Zaleski ╚Öi s─â aloce suma necesar─â pentru realizarea unui nou corp de cl─âdire.

Un moment important ├«n istoria localului Academiei are loc ├«n martie 1896, c├ónd guvernul Dimitrie A. Sturdza ├«nainteaz─â Camerelor Legiuitoare ÔÇ×Proiectul de lege pentru cedarea unor case ╚Öi terenuri Academiei Rom├óneÔÇŁ. Proiectul de lege avea un articol unic ├«n care se prevedea: ÔÇ×Ministerul Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice este autorizat s─â cedeze Academiei Rom├óne casele ╚Öi terenul ╚śtefan Bellu din Calea Victoriei, casele ╚Öi terenul C. ╚śt. Cesianu din Calea Victoriei ╚Öi casele ╚Öi terenul Zaleski din Calea Victoriei ╚Öi str. Sf. Voivozi din Bucure╚ÖtiÔÇŁ .

Legea a fost votat─â ├«n Adunarea Deputa╚Ťilor la 26 aprilie 1896, ├«n Senat la 29 aprilie 1896 ╚Öi promulgat─â prin Decretul Regal Nr. 2337 din 7 mai 1896 semnat de Regele Carol I.

Lucr─ârile de construc┼úie, ├«ncredin┼úate antreprizei Iosif Piantini 

Dup─â primirea Casei Zaleski ╚Öi a fondurilor necesare construirii unui nou corp, Academia se adreseaz─â arhitectului-╚Öef al Ministerului Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice, Constantin B─âicoianu, pentru a ├«ntocmi devizele pentru repara╚Ťia casei nou-cump─ârate, dar ╚Öi proiectul ╚Öi devizul noilor construc╚Ťii. Proiectul pentru construirea unui nou corp de cl─âdire ╚Öi a unei noi s─âli de ╚Öedin╚Ťe a fost ├«ntocmit de Constantin B─âicoianu, a╚Öa cum reiese ╚Öi dintr-o scrisoare pe care pre╚Öedintele Academiei o transmite ministrului Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice la 21 iunie 1896 . ├Än ea se specifica c─â s-au anexat cinci planuri, ├«mpreun─â cu devizul.

Aceste planuri originale, desenate pe calc p├ónzat, nu le-am putut g─âsi ├«n arhive ÔÇô am g─âsit, ├«ns─â, ├«n Arhiva Municipiului Bucure╚Öti planurile ├«n copie, heliografiate pe h├órtie albastr─â, prezentate ├«n anex─â la documenta╚Ťia ├«naintat─â de Academie Prim─âriei ora╚Öului Bucure╚Öti pentru ob╚Ťinerea autoriza╚Ťiei de construc╚Ťiei. Ele sunt semnate, spre neschimbare, de ╚Öeful serviciului tehnic al prim─âriei, arhitectul inginer Ion Poteca .

4 jpg jpeg

La Arhivele Na╚Ťionale s-au p─âstrat ╚Öi devizele ├«ntocmite ╚Öi semnate de arhitectul-╚Öef B─âicoianu pentru construc╚Ťiile noi: unul referitor la noul corp de cl─âdire ad─âugat localului Academiei, ├«n valoare de 81.924,06 lei, ╚Öi cel─âlalt pentru sala de ╚Öedin╚Ťe ÔÇô aula ÔÇô ├«n valoare de 80.075.94 lei.

La 11 mai 1896, Ministerul Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice public─â organizarea licita╚Ťiei pentru ÔÇ×darea ├«n ├«ntreprindere a construc╚Ťiilor noi ╚Öi dezvolt─ârii s─âlii de ╚Öedin╚Ťe a Academiei Rom├óneÔÇŁ. Ofertele prezentate au fost deschise ├«n ziua de 13 iulie 1896, ├«n prezen╚Ťa membrilor comisiei de licita╚Ťie ╚Öi a concuren╚Ťilor.

Lucr─ârile au fost ├«ncredin╚Ťate antreprizei Iosif Piantini, care f─âcuse oferta cea mai avantajoas─â. Imediat, la 17 iulie, Ministerul Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice ├«ncheie contractul de execu╚Ťie a lucr─ârilor cu antrepriza I. Piantini, pentru valoarea de 144.608 lei, ÔÇ×adic─â cu un sc─âz─âm├ónt de 9,62% fa╚Ť─â de devizul de 160.000 leiÔÇŁ. Amintesc c─â Iosif Piantini a fost constructorul, printre altele, al cl─âdirii Ministerului ├Änv─â╚Ť─âm├óntului din strada Berthelot, al caselor Turnescu ╚Öi Take Ionescu, precum ╚Öi al Bisericii Sf. Visarion.

Mici-mari probleme cu Prim─âria 

Lucr─ârile de construc╚Ťie au ├«nceput la 25 iulie 1896, fiind terminate la 30 septembrie un an mai t├órziu. Evolu╚Ťia realiz─ârii construc╚Ťiei poate fi urm─ârit─â cu exactitate din situa╚Ťiile provizorii de lucr─âri prezentate spre decontare de Iosif Piantini, care se p─âstreaz─â la arhive. Toate situa╚Ťiile erau semnate de verificatorul arhitect-conductor Artur Lardel ╚Öi supravizate de arhitectul-╚Öef Constantin B─âicoianu.

Primele situa╚Ťii provizorii sunt prezentate la 5 septembrie 1896 ╚Öi 15 octombrie 1896. Din ele reise c─â ├«n toamna anului 1896 s-a finalizat ÔÇ×construc╚Ťia de ro╚ÖuÔÇŁ a corpului nou ad─âugat localului Academiei.

O problem─â deosebit─â apare la 11 decembrie 1896, c├ónd primarul general al Bucure┼čtiului, C.F. Robescu, transmite Academiei Rom├óne o adres─â prin care arat─â c─â se construiesc ÔÇ×├«n curtea propriet─â╚Ťii Academiei mai multe corpuri de cl─âdire, f─âr─â s─â fie autorizate de Comun─â, conform regulamentuluiÔÇŁ ╚Öi cere s─â se ia m─âsuri de intrare ├«n legalitate.

Imediat, Academia informeaz─â Prim─âria c─â ad─âugirile de cl─âdiri ÔÇ×se fac cu fond dat de Ministerul CultelorÔÇŁ, care a ╚Ťinut ╚Öi licita╚Ťia ╚Öi a ├«ncheiat contract cu antreprenorul. De aceea, a apreciat c─â ÔÇ×nu era ├«n c─âderea Academiei a cere autoriza╚Ťia cuvenit─âÔÇŁ. Dar, pentru a intra ├«n legalitate, Academia ├«nainteaz─â Prim─âriei ├«n dou─â exemplare ÔÇ×planurile adaosului care se face pentru m─ârirea s─âlii de ╚Öedin╚Ťe; ╚Öi planurile adaosului cl─âdirii care se face ├«n fundul cur╚ŤiiÔÇŁ. La r├óndul ei, Prim─âria ora╚Öului Bucure╚Öti emite ÔÇ×Autoriza╚Ťia de construc╚Ťie Nr. 35ÔÇŁ din 18 martie 1897.

Document semnificativ: cum se cheltuie┼čte banul public 

Pentru a pl─âti lucr─ârile executate ╚Öi a putea ÔÇ×comanda ╚Öi efectua lucr─ârile de instalare ├«n noul s─âu local m─âritÔÇŁ, Academia Rom├ón─â roag─â pe ministrul Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice, la 20 noiembrie 1896, s─â-i pun─â la dispozi╚Ťie ÔÇ×suma r─âmas─â disponibil─â din creditul de 220.000 leiÔÇŁ. Cu o promptitudine care ast─âzi ne-ar surprinde, ministrul Petru Poni aduce la cuno╚Ötin╚Ťa pre╚Öedintelui Academiei, la 22 noiembrie, c─â a ├«naintat ÔÇ×ordonan╚Ťa de plat─â nr. 10852, de lei 54.483,83 lei restul ce se cuvine Academiei din suma de lei 220.000, din care s-a restituit suma de lei 144,608 cuvenit─â antreprenorului Iosif PiantiniÔÇŁ.

1 MAAARE cladire academie azi jpg jpeg

Merit─â s─â ar─ât─âm faptul c─â ├«n Arhiva Academiei Rom├óne am g─âsit un document inedit, care dovede╚Öte aten╚Ťia ce se acorda, ├«n acele vremuri, cheltuirii banului public. Este vorba de o adres─â a Ministerului Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice c─âtre Academie, prin care solicita s─â-i pun─â la dispozi╚Ťie ÔÇ×actele justificativeÔÇŁ pentru cheltuielile f─âcute din suma de 54.483 lei pentru a le prezenta ├Änaltei Cur╚Ťi de Costuri. Se prezint─â imediat un tablou sintetic, de 12 pagini, ├«n care sunt trecute toate opera╚Ťiile.

Dup─â ce lucr─ârile de construc╚Ťie ale noului corp ad─âugat localului Academiei ╚Öi ale s─âlii de ╚Öedin╚Ťe au fost terminate, ministrul Cultelor ╚Öi Instruc╚Ťiunii Publice, Spiru Haret, nume┼čte Comisia de recep╚Ťie provizorie, format─â din inginerul arhitect Grigore P. Cerkez ╚Öi inginerul Mihail M. Romniceanu. Ace╚Ötia se ├«ntrunesc ├«n ziua de 23 octombrie 1897 la Academia Rom├ón─â pentru a verifica lucr─ârile executate de antreprenorul I. Piantini. Ulterior, la 28 octombrie, ei ├«ncheie un proces-verbal, consemn├ónd c─â ÔÇ×din cercetarea am─ânun╚Ťit─â a lucr─ârilor am constatat c─â ele sunt executate ├«n bune condi╚Ťii ╚Öi ├«n general sunt terminateÔÇŁ.

La 15 noiembrie 1897, arhitectul C. B─âicoianu prezint─â ministrului Spiru Haret situa╚Ťia definitiv─â a lucr─ârilor realizate la noul corp ╚Öi sala de ╚Öedin╚Ťe. Este un model de prezentare sintetic─â a cheltuirii banului public, pe care ar trebui s─â-l urm─âm ╚Öi noi ast─âzi.

Inaugurarea noului local, ├«n martie 1898 

├Än primele luni ale anului 1898 au mai fost executate o serie de lucr─âri, precum ÔÇ×construirea unei trec─âtori de la scara ├«nt├óia a vechiului local la scara din casa Zaleski spre a conduce la etajul acestei case, la noua sal─â de lectur─â a biblioteciiÔÇŁ, precum ╚Öi ÔÇ×lucr─âri de fier─ârie cioc├«nit─â ├«n sala de ╚Öedin╚Ťe ╚Öi bra╚Ťe de iluminatÔÇŁ.

Noul local al Academiei Rom├óne va fi inaugurat ├«n martie 1898, acum 120 de ani. Ulterior se va instala ╚Öi Biblioteca Academiei cu noua sal─â de lectur─â, deschis─â la 10 noiembrie 1898. Se cuvine s─â ar─ât─âm ┼či c─â bibliotecarul Academiei, profesorul Ioan Bianu, ÔÇ×dup─â obiceiul vremii, care impunea prezen╚Ťa conservatorului ├«n permanen╚Ť─â, ╚Öi-a amenajat un modest apartamentÔÇŁ ├«n incinta Academiei. 

Depozitul de c─âr┼úi, gata ├«n 1926 

E ├«ns─â nevoie de mai mult de at├ót: convin╚Öi de necesitatea unui local pentru Bibliotec─â, datorit─â cre╚Öterii deosebite a colec╚Ťiilor ├«n primul deceniu al secolului al XX-lea, membrii Academiei au hot─âr├ót, ├«n ╚Öedin╚Ťa din 24 mai 1912, s─â ├«ncredin╚Ťeze ├«ntocmirea planurilor pentru acest edificiu arhitectului L. MacLean de la Berlin.

Proiectul prezentat a nemul╚Ťumit ├«ns─â delega╚Ťia Academiei ╚Öi Comisia aleas─â ├«n 1910 pentru localul Bibliotecii. ├Än aceast─â situa╚Ťie s-a decis ├«ns─ârcinarea inginerului Gh. Bal╚Ö cu refacerea proiectului ╚Öi conducerea lucr─ârilor. D├ónsul ╚Öi-l va asocia pe arhitectul Nicolae Ghica-Bude╚Öti pentru lucr─ârile de pur─â arhitectur─â. Evenimentele din anii care au urmat, r─âzboaiele balcanice ╚Öi Primul R─âzboi Mondial, nu au permis ├«ns─â ├«nceperea lucr─ârilor.

Dup─â Marea Unire, ├«n anul 1925, guvernul Ion I.C. Br─âtianu a pus la dispozi╚Ťia Academiei suma de lei 10.000.000 pentru a demara lucr─ârilor la bibliotec─â. Imediat, inginerul Gh. Bal╚Ö este numit ÔÇ×Director al lucr─ârilor pentru construirea depozitului de c─âr╚Ťi ╚Öi pentru semnarea constractului cu domnii antreprenoriÔÇŁ.

Lucr─ârile de construc╚Ťie au fost ├«ncredin╚Ťate inginerilor Aurel Ioanovici ╚Öi P. Mocia. Execu╚Ťia depozitului de c─âr╚Ťi a ├«nceput ├«n luna iunie 1925 ╚Öi a fost terminat─â ├«n toamna anului 1926.

Inaugurarea bibliotecii, concomitent cu primirea ├«n Academie a lui Lucian Blaga 

Marea problem─â a viitorului Academiei Rom├óne, a╚Öa cum ar─âta ├«n 1925 secretarul general Vasile P├órvan, r─âm├ónea ├«ns─â construirea (de la zero) a unui local propriu. De aceea s-a hot─âr├ót organizarea unui concurs interna╚Ťional pentru proiectul acestui edificiu. Au fost re╚Ťinute proiectele elaborate de arhitectul Duiliu Marcu ╚Öi de arhitectul Gh. Negoescu, care ├«ns─â nu se vor materializa.

Dar timpul nu a┼čteapt─â, iar cre╚Öterea continu─â a fondurilor bibliotecii, datorate numeroaselor dona╚Ťii ╚Öi cump─âr─âri de manuscrise ╚Öi documente, a impus construirea, l├óng─â depozitul de c─âr╚Ťi realizat ├«n 1926, a unei cl─âdiri noi, care s─â corespund─â cerin╚Ťelor unei biblioteci moderne. Noul pavilion, ca ╚Öi cel din 1926, figura ├«n planul general de construc╚Ťie a Palatului Academiei.

Proiectul a fost ├«ntocmit de arhitectul Duiliu Marcu ╚Öi aprobat de Academie ├«n 1931. Construc╚Ťia noului local, ├«ncredin╚Ťat─â antreprizei Inginer A. Ioanovici, a ├«nceput ├«n anul 1935, fiind finalizat─â ├«n 1937.

├Än ziua de 5 iunie 1937, Biblioteca Academiei va fi inaugurat─â ├«n prezen╚Ťa Regelui Carol al II-lea, dup─â ce acesta a participat ├«n Aul─â la primirea ├«n Academia Rom├ón─â a lui Lucian Blaga. Regele Carol al II-lea spunea: ÔÇ×Am voit s─â asist la aceast─â ╚Öedin╚Ť─â, fiindc─â am ╚Ťinut s─â ascult acel frumos g├ónd ce-l are poetul ╚Öi filosoful Lucian Blaga, c├ónd face elogiul nu al unui predecesor, ci al satului rom├ónescÔÇŁ.

În anii următori, asupra clădirii Academiei Române s-au abătut două cataclisme: cutremurul din 10 noiembrie 1940 și bombardamentele din 1944. În urma distrugerilor cauzate de bombardamentele din 24-25 august, atât de impresionant descrise de conservatorul Bibliotecii, generalul Radu Rosetti, Aula Academiei va fi reparată de antrepriza inginerului Aurel Ioanovici.

Aula, inima Academiei 

Activitatea membrilor Academiei s-a desf─â╚Öurat, ├«ncep├ónd din anul 1898, ├«n noul edificiu cl─âdit ╚Öi amenajat pentru aceast─â ├«nalt─â institu╚Ťie, dominat de o aul─â impun─âtoare. ├Än aceast─â aul─â a Academiei s-au desf─â╚Öurat ╚Öedin╚Ťele ordinare ╚Öi adun─ârile generale ale membrilor s─âi timp de 50 de ani, ├«ntre 1898 ╚Öi 1948.  

Ulterior, ├«n anii 1948-1949, aula a suferit o modificare radical─â, conform planurilor de arhitectur─â elaborate de profesorul arhitect Richard Bordenache ╚Öi a planurilor de rezisten╚Ť─â ├«ntocmite sub ├«ndrumarea profesorului inginer Aurel A. Bele╚Ö.

La ├«nceputuri, pe cele trei laturi care desp─âr╚Ťeau spa╚Ťiul rezervat academicienilor de cel al publicului se g─âseau 4 coloane de zid─ârie pe care st─âteau grinzile ce sus╚Ťineau acoperi╚Öul. Tot atunci masa de unde pre╚Öedintele conducea lucr─ârile se afla amplasat─â ├«n hemiciclul aulei.

Cu prilejul modific─ârilor din anul 1948, c├óte dou─â coloane, din mijloc, pe fiecare latur─â, au fost ├«nl─âturate ╚Öi s-au construit st├ólpi de beton armat la col╚Ťurile laturilor, pe care s-au executat noi grinzi de beton armat. Totodat─â, masa prezidiului a fost reamplasat─â pe latura opus─â hemiciclului.

Alte lucr─âri de rezisten┼ú─â, dup─â cutremur 

De-a lungul timpului, aula a mai suferit o serie de interven╚Ťii. Astfel, dup─â cutremurul din 4 martie 1977, c├ónd zona aulei a fost serios afectat─â, s-au realizat, pe l├óng─â consolid─ârile pere╚Ťilor hemiciclului (absidei), ╚Öi un inel de beton armat ├«n jurul grinzilor de deasupra gradenelor ╚Öi a prezidiului. Acest inel a a fost realizat astfel ├«nc├ót el formeaz─â un cadru orizontal cu rigiditate ╚Öi rezisten╚Ť─â corespunz─âtoare, cu leg─âturi fa╚Ť─â de plan╚Öeele ╚Öi elementele structurale adiacente, respectiv pl─âcile casetate, luminator .

Tot ├«n zona aulei, la parter, a fost realizat─â ├«n anul 2004 o transformare ╚Öi o consolidare a acestei p─âr╚Ťi de construc╚Ťie care era, de asemenea, foarte avariat─â de cutremurul din 1977.

Partea din parter a aulei pe care reazem─â plan╚Öeul din grinzi metalice cu bol╚Ťi╚Öoare de c─âr─âmid─â avea pere╚Ťi de zid─ârie dispu╚Öi pe dou─â direc╚Ťii, form├ónd ├«nc─âperi de birouri. ├Än cadrul lucr─ârilor de consolidare a pere╚Ťilor perimetrali ai zonei, inclusiv ai hemiciclului, s-a dorit realizarea unui spa╚Ťiu mare de recep╚Ťie ÔÇô Clubul membrilor Academiei ÔÇô, drept pentru care au fost dezafecta╚Ťi pere╚Ťii interiori care sus╚Ťineau grinzile metalice cu bol╚Ťi╚Öoare. Aceste grinzi metalice cu bol╚Ťi╚Öoare erau sprijinite, la r├óndul lor, pe c├óte dou─â r├ónduri de 3 grinzi metalice I30, la care s-au ad─âugat c├óte 2 grinzi I30, care au fost realizate pe pere╚Ťii c─âm─âsui╚Ťi ai zonei cu coji de beton armat, ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â formeze o re╚Ťea spa╚Ťial─â rigid─â ╚Öi rezistent─â .

*** 

Acestea au fost lucr─ârile de construc╚Ťie ╚Öi amenajare a cl─âdirii Academiei Rom├óne pe parcursul anilor, dup─â documentele g─âsite ast─âzi ├«n Arhiva Academiei ╚Öi ├«n Arhivele Na╚Ťionale. ├Änchei cu speran╚Ťa c─â prezentarea va putea fi completat─â dup─â ce Arhiva Academiei va fi inventariat─â ╚Öi pus─â la punct, a╚Öa cum ne dorim cu to╚Ťii. 

Am datoria de a ar─âta ┼či c─â se impune de urgen╚Ť─â realizarea unei expertize tehnice am─ânun╚Ťite, cu cercet─ârile geotehnice ╚Öi de laborator pentru calitatea materialelor, care s─â permit─â alegerea unei solu╚Ťii tehnice de asigurare a acestei cl─âdiri de patrimoniu la un cutremur, conform cuno╚Ötin╚Ťelor dob├óndite dup─â 4 martie 1977.