Destr─âmarea Iugoslaviei: de la slavi la cel de al Doilea R─âzboi Mondial (I) jpeg

Destr─âmarea Iugoslaviei: de la slavi la cel de-al Doilea R─âzboi Mondial (I)

Pentru o construc┼úie politic─â aparent artificial─â, Iugoslavia a avut o existen┼ú─â ├«ndelungat─â. ├Än prima parte a acestui scurt istoric al destr─âm─ârii Iugoslaviei, ne vom uita la influen┼úele romano-bizantine, la epoca Imperiilor Otoman ┼či Habsburgic merg├ónd p├ón─â la crearea Iugoslaviei ├«n 1929. Al Doilea R─âzboi Mondial a l─âsat o mo┼čtenire istoric─â teribil─â, iar trecutul s├óngeros a fost folosit ca o justificare pentru atrocit─â┼úile ulterioare.

Termenul ÔÇ×IugoslaviaÔÇŁ ├«nseamn─â ÔÇ×p─âm├óntul slavilor de sudÔÇŁ, iar idealul unific─ârii s-a extins rapid ├«n regiune ├«ndeosebi ├«n cea de a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. S├órbii, croa┼úii, slovenii, macedonenii erau parte a infuziei slave care s-a stabilit ├«n partea de nord a peninsulei Balcanice ├«ntre secolele VI-VIII, locuit─â p├ón─â atunci de o popula┼úie cunoscut─â sub numele de iliri. Zona era una de grani┼ú─â ├«ntre influen┼úa Romei ┼či cea a Bizan┼úului;drept urmare, croa┼úii ┼či slovenii au intrat ├«n arealul catolic, ├«n timp ce s├órbii ┼či macedonenii au devenit ortodoc┼či. Dincolo de confesiuni, aceste influen┼úe timpurii sunt u┼čor de remarcat ├«n zilele noastre: croa┼úii ┼či slovenii folosesc alfabetul latin, s├órbii ┼či macedonenii pe cel chirilic.

Treptat, organizarea tribal─â s-a dezvoltat p├ón─â la apari┼úia c├ótorva principate efemere. Ulterior, Balcanii au devenit o zon─â disputat─â de dou─â mari imperii, cel Otoman ┼či cel Habsburgic, iar hegemonia acestora asupra slavilor de sud va fi de lung─â durat─â, ├«ntinz├óndu-se p├ón─â la ├«nceputul secolului al XX-lea. ├Än 1102, Regatul maghiar a preluat controlul regiunii locuite de croa┼úi;├«n 1918, Croa┼úia era un regat ├«n cadrul Imperiului austro-ungar. Turcii au ├«nceput invazia Balcanilor ├«n secolul al XIV-lea, s├órbii fiind cuceri┼úi la mijlocul secolului al XV-lea dup─â o serie de b─ât─âlii s├óngeroase. Bosnia a fost la r├óndul ei cucerit─â de turci, iar limita dintre Bosnia ┼či Croa┼úia a devenit hotarul dintre imperiile Otoman ┼či Habsburgic.

De┼či ocupa┼úia turc─â nu a fost urmat─â de o colonizare masiv─â, de-a lungul secolelor o parte a popula┼úiei cre┼čtine s-a convertit la Islam, cu predilec┼úie ├«n Bosnia ┼či ├«ndeosebi posesorii de p─âm├ónturi, de vreme ce legea otoman─â nu permitea dec├ót musulmanilor s─â de┼úin─â propriet─â┼úi. ┼ó─âr─ânimea era format─â din cre┼čtini, iar lipsa de statut le permitea s─â-┼či practice religia. Declinul accentuat al Imperiului Otoman ├«n secolele al XVIII-lea ┼či al XIX-lea a dus la apari┼úia unei corup┼úii generalizate la nivel local, rezultatul fiind condi┼úii din ce ├«n ce mai grele pentru marea mas─â a popula┼úiei.

image

Destr─âmarea Imperiul Austro-Ungar ┼či crearea Iugoslaviei

Ideea Iugoslaviei avea origini at├ót ├«n Croa┼úia, c├ót ┼či ├«n Serbia ┼či era o component─â a revoltei cu tent─â na┼úionalist─â din secolul al XIX-lea ├«mpotriva celor dou─â imperii, Otoman ┼či Habsburgic. Ulterior, ideea a fost preluat─â, extinz├óndu-se din Croa┼úia ┼či Serbia p├ón─â ├«n Slovenia ┼či Bosnia. ├Än 1918, c├ónd Imperiul Austro-Ungar ┼či-a ├«ncetat existen┼úa, ideea unui stat slav s-a concretizat prin crearea Regatului S├órbilor, Croa┼úilor ┼či Slovenilor, redenumit Iugoslavia ├«n 1929 ├«ntr-o ├«ncercare de a minimaliza antagonismele na┼úionaliste, dar ┼či ca o form─â de impunere a unei dictaturi a regelui Alexandru.

├Än orice caz, noul stat ap─ârut ├«n 1918 era o crea┼úie a puterilor victorioase, Fran┼úa ┼či Marea Britanie, care ├«┼či r─âspl─âtiser─â aliatul, Serbia, cu numeroase teritorii, inclusiv Voivodina locuit─â de maghiari ┼či Kosovo unde majoritari erau albanezii. Constitu┼úia a pus bazele unui stat centralizat, deciziile importante fiind luate de guvernul central de la Belgrad, dominat de componenta s├órb─â. ├Än esen┼ú─â, noul stat era o Serbie mare, ceea ce a dus la na┼čterea unor tensiuni ├«ntre s├órbii majoritari ┼či croa┼úii care doreau o autonomie mai larg─â. Aceste viziuni diferite asupra statului, s├órbii fiind favorabili ideii de ÔÇ×na┼úiune iugoslav─âÔÇŁ, ├«n timp ce croa┼úii ├«l vedeau doar ca pe un pas pe drumul cre─ârii unui stat-na┼úiune, Croa┼úia, complet independent, au accentuat tensiunile tot mai pronun┼úate din interiorul Iugoslaviei.

image

La 9 octombrie 1934, regele Alexandru al Iugoslaviei a fost asasinat la Marsilia de c─âtre Vlado Chernozemski (pe numele s─âu adev─ârat Veliko Dimitrov Kerin), un bulgar de 36 de ani, membru al unei organiza┼úii revolu┼úionare macedonene care milita pentru secesiunea Iugoslaviei ┼či care avea str├ónse rela┼úii cu usta┼čii, mi┼čcarea de extrem─â dreapt─â din Croa┼úia. Vlado fusese condamnat la moarte ├«n 1924 pentru asasinarea liderului partidului comunist bulgar;ulterior fugise ├«n timp ce era transferat dintr-o ├«nchisoare ├«n alta ┼či de atunci se implicase ├«n numeroase conflicte s├óngeroase cu poli┼úia s├órb─â. Apartenen┼úa sa politic─â ┼či leg─âturile cu croa┼úii sunt simbolice pentru un conflict ce avea s─â r─âm├ón─â deschis p├ón─â ├«n anii ┬┤90.

Iugoslavia ┼či Al Doilea R─âzboi Mondial

├Än 1939 a avut loc o reform─â administrativ─â, prin care mare parte  a Her┼úegovinei ┼či sud-estul Bosniei au fost alipite la Croa┼úia, restul teritoriului fiind legat de Serbia. At├ót croa┼úii, c├ót ┼či s├órbii considerau Bosnia ca un ingredient natural al identit─â┼úii lor na┼úionale, ideea unei forme de autonomie pe criterii religioase care s─â ┼úin─â cont de majoritatea musulman─â din aceast─â regiune nefiind niciodat─â luat─â ├«n discu┼úie. Marii proprietari de terenuri, de religie musulman─â, aveau tendin┼úa de a se regrupa ├«n zonele urbane, ├«n timp ce ┼ú─âr─ânimea era majoritar s├órb─â, ceea ce avea s─â duc─â, ├«n 1991, la preten┼úia s├órbilor c─â 70% din teritoriul Bosniei-Her┼úegovina le apar┼úinea (de┼či musulmanii erau majoritari).

La 6 aprilie 1941, Germania a invadat Iugoslavia, iar colapsul a fost rapid. ├Än doar 10 zile, armata iugoslav─â, numeroas─â, dar complet dep─â┼čit─â tehnologic, a fost ├«nfr├ónt─â cu pre┼úul pierderii a doar 150 de militari germani. La 10 aprilie, mi┼čcarea usta┼č─â a proclamat independen┼úa Croa┼úiei, care includea ┼či Bosnia-Her┼úegovina, o construc┼úie politic─â aflat─â sub conducerea lui Ante Pavelic, dar care ├«┼či datora existen┼úa sprijinului primit de la Berlin.

Au urmat ani de epurare etnic─â, ┼úintele na┼úionali┼čtilor croa┼úi fiind comunit─â┼úile de evrei, rromi ┼či cu predilec┼úie s├órbii. Dup─â unele studii, circa 30.000 de oameni (c├ót num─âra mi┼čcarea usta┼č─â) au fost responsabili pentru moartea a 325.000 de s├órbi, ceea ce ├«nsemna fiecare al ┼časelea s├órb din noul stat croat. ├Än mod firesc au ap─ârut numeroase mi┼čc─âri de rezisten┼ú─â, prima fiind cetnicii, loiali Iugoslaviei v─âzut─â drept o ÔÇ×Serbie mareÔÇŁ. O alt─â mi┼čcare de rezisten┼ú─â important─â a fost cea organizat─â de partidul comunist, aflat─â sub conducerea lui Iosif Broz, cunoscut sub numele de Tito, croat de origine ┼či care a atras adep┼úi din toat─â Iugoslavia (un alt croat care s-a al─âturat mi┼čc─ârii de partizani condus─â de Tito a fost Franjo Tudjman, viitor pre┼čedinte al Croa┼úiei).

Relieful muntos al Iugoslaviei s-a dovedit propice r─âzboiului de gheril─â, cetnicii ┼či partizanii lui Tito opun├ónd o acerb─â rezisten┼ú─â at├ót usta┼čilor, c├ót ┼či for┼úelor de ocupa┼úie germano-italiene. Pe de alt─â parte, ├«ndeosebi spre sf├ór┼čitul r─âzboiului, afla┼úi ├«n competi┼úie pentru controlul teritoriului, cetnicii ┼či partizanii partidului comunist au dus lupte grele unii ├«mpotriva celorlal┼úi. ├Än septembrie 1944, Armata Ro┼čie a intrat pe teritoriul Iugoslaviei, iar ├«n martie 1945, c├ónd ├«n Rom├ónia era instalat prin presiuni sovietice guvernul dr. Petru Groza, la Belgrad era creat un guvern provizoriu sub conducerea lui Tito.

image

Mo┼čtenirea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial a fost una teribil─â:o ur─â interetnic─â alimentat─â de atrocit─â┼úi s─âlbatice ale tuturor celor implica┼úi, dar cu predilec┼úie conduse de usta┼či ┼či inevitabil o ne├«ncredere ┼či suspiciune reciproc─â profund─â. Inclusiv statul croat al lui Ante Pavelic avea o imagine diferit─â ├«n mentalul colectiv:o barbarie fascist─â pentru s├órbi;un stat independent, indiferent c├ót de odios, pentru croa┼úi.

Ad─âug├ónd la aceast─â dureroas─â mo┼čtenire istoric─â rivalitatea religioas─â ┼či competi┼úia pentru teritorii, mul┼úi autori au considerat Iugoslavia lui Tito drept un vulcan de tensiune interetnic─â gata s─â erup─â imediat ce controlul comunist era ├«ndep─ârtat. Al┼úii au subliniat faptul c─â Tito, dimpotriv─â, a reu┼čit s─â p─âstreze un oarecare echilibru ┼či ├«n┼úelegere ├«ntre grupurile etnice. Cu siguran┼ú─â, trecutul s├óngeros a fost folosit de toate p─âr┼úile implicate ├«n conflict drept o justificare;cele mai teribile atrocit─â┼úi ale r─âzboiului din fosta Iugoslavie s-au petrecut ├«n zone ├«n care au avut loc evenimente asem─ân─âtoare ┼či ├«n anii celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial.

Iugoslavia dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial

Cel de-al doilea stat iugoslav aflat sub conducerea lui Tito a adoptat o strucur─â federal─â, format─â din ┼čase republici ┼či dou─â provincii autonome. ├Än ├«ncercarea de a limita competi┼úia ├«ntre diverse grupuri etnice, grani┼úele interne au fost ├«n mod arbitrar redesenate ├«ntr-un mod care ├«i favoriza, din punct de vedere al teritoriului, pe croa┼úi ┼či pe sloveni. Spre dezam─âgirea at├ót a s├órbilor, c├ót ┼či a croa┼úilor, Bosnia-Her┼úegovina, cu popula┼úia ei eterogen─â de croa┼úi, s├órbi ┼či musulmani a primit o identitate separat─â, devenind o republic─â ├«n cadrul statului federal, constitu┼úia din 1974 introduc├ónd termenul de ÔÇ×na┼úiune musulman─âÔÇŁ. O alt─â ini┼úiativ─â a lui Tito a fost crearea Macedoniei, pentru a dilua influen┼úa croat─â ┼či s├órb─â ├«n Iugoslavia. Regimul lui Tito a fost caracterizat de pace interetnic─â;cu toate astea, ├«n 1980, la moartea lui Tito, existau trei probleme fundamentale care afectau statul iugoslav.

Economia era ├«n mare m─âsur─â ineficient─â, lipsit─â de un sistem de finan┼úare public─â capabil s─â uniformizeze statul, ceea ce a creat diferen┼úe substan┼úiale ├«ntre diferite regiuni. Spre exemplu, produsul intern brut al Sloveniei ├«n 1980 era dublu fa┼ú─â de cel calculat la nivelul Iugoslaviei, ├«n timp ce Kosovo, locuit de o numeroas─â popula┼úie de origine albanez─â, avea mai pu┼úin de o treime din medie. Divergen┼úele interetnice erau latente, nefiind ├«nc─â rezolvat─â ÔÇ×problema na┼úional─âÔÇŁ.

├Än sf├ór┼čit, statul iugoslav era lipsit de structuri institu┼úionale capabile s─â fac─â fa┼ú─â problemelor de ordin economic ┼či celor din plan extern care s-au dezvoltat pe parcursul deceniului al 8-lea ┼či care ar fi trebuit s─â men┼úin─â unitatea ├«n fa┼úa ofensivei na┼úionaliste centrifuge. Pre┼čedin┼úia Colectiv─â, format─â din 8 membri, cu fiecare dintre ei rotindu-se pe postul de pre┼čedinte pentru 12 luni, era simbolic─â pentru tipul de institu┼úie atipic─â introdus─â de Tito pentru a realiza un echilibru ├«ntre diversele grupuri etnice ┼či care s-a dovedit incapabil─â s─â fac─â fa┼ú─â evolu┼úiei din plan intern ┼či interna┼úional. Sistemul comunist, ├«n viziunea unor speciali┼čti, a creat ideea c─â politica e de fapt conspira┼úie, iar succesul e legat de capacitatea de a min┼úi;a te men┼úine la putere prin orice mijloace era o reminiscen┼ú─â direct─â a statului comunist.