Destinul C─âm─â┼čilor verzi ├«n timpul dictaturii ro┼čii jpeg

Destinul C─âm─â┼čilor verzi ├«n timpul dictaturii ro┼čii

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Ilarion Ţiu

Volumul ÔÇ×Istoria Mi┼čc─ârii legionare. 1944ÔÇô1968ÔÇť descrie cum a continuat Garda de Fier s─â existe ca organiza┼úie politic─â dup─â venirea comuni┼čtilor la putere ┼či cum au coabitat extremi┼čtii de dreapta cu ÔÇ×oamenii munciiÔÇť.

Cartea ÔÇ×Istoria Mi┼čc─ârii legionare. 1944-1968" (foto copert─â) este scris─â de Ilarion ┼óiu, 31 de ani, doctor ├«n Istorie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti. Din 2011, autorul este ziarist la ÔÇ×Adev─ârul", Departamentul de Istorie Recent─â, fiind unul dintre redactorii care editeaz─â serialul ÔÇ×Via┼úa lui Ceau┼čescu".

├Än volumul ÔÇ×Istoria Mi┼čc─ârii legionare. 1944-1968", Ilarion ┼óiu prezint─â modalit─â┼úile prin care legionarii au reu┼čit s─â se men┼úin─â pe scena politic─â ┼či public─â dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, respectiv cum au format un guvern de exil ┼či o ÔÇ×armat─â na┼úional─â" la Viena dup─â 23 august 1944; cum au organizat opozi┼úia ├«mpotriva regimului comunist instalat ├«n Rom├ónia de trupele Armatei Ro┼čii.

Lucrarea mai studiaz─â grup─ârile legionare care au participat la rezisten┼úa armat─â ├«n mun┼úi; cum ┼či-au schimbat americanii pozi┼úia fa┼ú─â de legionari, ├«n contextul particip─ârii acestora la efortul comun al occidentalilor de sabotare a comuniz─ârii Europei de Est de c─âtre Uniunea Sovietic─â.

De asemenea, cartea mai analizeaz─â destinul adep┼úilor extremei drepte ├«n ├«nchisorile comuniste; cum au reu┼čit s─â se integreze legionarii ├«n ÔÇ×societatea de tip nou" pe care au g─âsit-o dup─â ce le-au fost amnistiate pedepsele politice, ├«n anul 1964. Volumul semnat de Ilarion ┼óiu a fost lansat la T├órgul de Carte Bookfest de la Romexpo, ├«n 2012.

ÔÇ×O veste zgomotoas─â a zburat dinspre sat (n.r. - Polovragi, jud. Gorj) spre m─ân─âstire ├«n ziua aceea de 23 august 1944: Pace! S-a f─âcut pace! Pentru mine, acel 23 august ├«nsemna o schimbare radical─â ┼či, mai ├«nainte de orice, ├«naintarea trupelor sovietice ┼či a controlului comunist asupra unui teritoriu pe care se afla un ins cu fi┼č─â de legionar de abia eliberat din lag─âr (n.r.-fusese internat la T├órgu Jiu p├ón─â ├«n aprilie 1944) ┼či-ceea ce era foarte important-cu domiciliu obligatoriu. Simplu: m-am hot─âr├ót s─â fug peste grani┼ú─â."

A┼ča descrie fostul mitropolit al Ardealului, Bartolomeu Anania, modul ├«n care legionarii au primit vestea arest─ârii lui Ion Antonescu la 23 august 1944.

Asemenea c─âlug─ârului Anania g├óndeau to┼úi legionarii la acel moment. Garda de Fier avusese un traseu zbuciumat ├«n ultimii ani. Fusese desfiin┼úat─â de regele Carol al II-lea ├«n februarie 1938, apoi guvernase c├óteva luni ├«mpreun─â cu generalul Ion Antonescu, ├«ncep├ónd din septembrie 1940, dup─â care a urmat o nou─â perioad─â de ÔÇ×prigoan─â".

Lupta pentru putere dintre Antonescu ┼či legionari a culminat la 21 ianuarie 1941, cu izbucnirea unor violen┼úe f─âr─â precedent, un veritabil r─âzboi civil. Cu ajutor nazist, generalul a biruit, iar Garda de Fier a fost scoas─â ├«n afara legii. ┼×efii legionari au fugit ├«n Germania, iar adep┼úii organiza┼úiei fie au ajuns fie ├«n ├«nchisori, sau au fost trimi┼či pe front ├«n prima linie.

Secera ┼či ciocanul bat svastica


79niSJ4GUe jpg jpeg

Puterea lui Antonescu a fost str├óns legat─â de evolu┼úia ostilit─â┼úilor pe Frontul de Est. C├ónd armata german─â a ├«nceput s─â se clatine ├«n fa┼úa tancurilor ruse┼čti, ├«n 1943, Ion Antonescu ├«nsu┼či nu mai era sigur de domina┼úia sa asupra Rom├óniei.

Legionarii nu aveau niciun motiv de bucurie. ÔÇ×C├óinele turbat" Antonescu - cum ├«l porecleau ei pe mare┼čal - a fost ├«nlocuit cu guverne care se angajaser─â, prin Conven┼úia de Armisti┼úiu din septembrie 1944, s─â ÔÇ×lichideze" ultimele r─âm─â┼či┼úe ale fascismului din Rom├ónia. Astfel, legionarii au fost interna┼úi ├«n lag─âre, cu scopul de a se asigura spatele frontului.

Astfel a ├«nceput h─âr┼úuirea cet─â┼úenilor rom├óni care avuseser─â ├«nainte de r─âzboi leg─âturi cu Mi┼čcarea legionar─â. ÔÇ×Lupta" contra legionarilor a c─âp─âtat rapid o miz─â politic─â.

Pe de o parte, comuni┼čtii doreau s─â arate c─â vor instala democra┼úia ├«n Rom├ónia, prin izolarea grup─ârilor care, ├«n interbelic, contestaser─â pluralismul politic ┼či practicaser─â crime politice ┼či violen┼úe de strad─â. Pe de alt─â parte ├«ns─â, legionarii erau cei mai puternici du┼čmani ideologici ai comuni┼čtilor - ei vorbiser─â ├«nc─â din anii '30 despre pericolul comunist.

M─âsurile autorit─â┼úilor adoptate contra Mi┼čc─ârii legionare au fost de cele mai multe ori arbitrare. Arest─ârile s-au f─âcut ├«n urma unor dela┼úiuni, care aveau la baz─â uneori r─âzbun─âri personale. Mul┼úi dintre cei aresta┼úi au ajuns ├«n lag─âre doar pentru vina c─â au avut la un moment dat ├«n via┼ú─â leg─âturi cu Garda de Fier, f─âr─â a se face anchete privind implicarea ├«n acte violente a persoanelor intrate ├«n colimator. 

Pactul cu comuni┼čtii 

Dup─â sf├ór┼čitul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n mai 1945, legionarii ┼či-au dat seama c─â singura lor ┼čans─â pentru a evita represiuni ├«n mas─â era s─â deschid─â negocieri cu Partidul Comunist.

Chiar dac─â din punct de vedere politic comuni┼čtii aveau la dispozi┼úie toate resursele pentru a-i neutraliza pe legionari, totu┼či ┼či-au dat seama c─â nu puteau exagera cu m─âsurile represive. Extremi┼čtii de dreapta se puteau ap─âra violent, provoc├ónd instabilitate politic─â.

La acel moment, Partidul Comunist avea nevoie de lini┼čte, pentru a putea duce la bun sf├ór┼čit proiectul de cucerire a puterii politice ├«n Rom├ónia. Astfel, liderii comuni┼čti au acceptat oferta legionarilor de ÔÇ×normalizare" a rela┼úiilor dintre cele dou─â grup─âri extremiste.

La sf├ór┼čitul anului 1945, Nicolae Petra┼čcu, liderul G─ârzii de Fier din ┼úar─â, a negociat cu Ministerul de Interne un ÔÇ×pact de neutralitate". Comuni┼čtii Teohari Georgescu ┼či Ana Pauker s-au angajat s─â nu-i mai aresteze pe legionari, iar Garda de Fier urma s─â nu mai ac┼úioneze ├«n nici un fel contra ac┼úiunilor guvernului de comunizare a ┼ú─ârii.

La 10 decembrie 1945, ziarele anun┼úau c─â Nicolae Petra┼čcu a dispus ├«ncetarea rezisten┼úei legionarilor contra guvernului. Membrii G─ârzii de Fier care tr─âiau ├«n ilegalitate erau invita┼úi s─â se prezinte la posturile de poli┼úie pentru a primi acte de identitate, cu promisiunea c─â nu vor fi aresta┼úi. Erau sf─âtui┼úi s─â depun─â cu aceast─â ocazie toate armele ┼či muni┼úiile pe care le aveau. 

Reactivarea Mi┼čc─ârii legionare

Guvernul ┼či-a respectat promisiunea ┼či nu i-a arestat pe legionarii care s-au prezentat la posturile de poli┼úie. ├Äns─â autorit─â┼úile ┼či-au actualizat cu aceast─â ocazie baza de date cu legionarii activi, reu┼čind s─â afle care dintre cei considera┼úi periculo┼či fugiser─â din ┼úar─â ┼či care erau extremi┼čtii de dreapta activi pe care nu-i aveau ├«nc─â ├«n eviden┼úe. Toate aceste date aveau s─â fie folosite mai t├órziu, c├ónd s-a luat decizia ÔÇ×lichid─ârii" Mi┼čc─ârii legionare.

Primele semne c─â regimul comunist nu se ├«mp─âcase cu ideea c─â legionarii erau liberi au ap─ârut dup─â alegerile din noiembrie 1946. Cu pa┼či m─ârun┼úi, legionarii considera┼úi periculo┼či au ├«nceput s─â fie aresta┼úi sub diverse pretexte, fiind condamna┼úi pentru delicte de drept comun.

La ├«nceputul anului 1947, panica printre legionari era ├«n cre┼čtere, liderii organiza┼úiei fiind soma┼úi ÔÇ×s─â fac─â ceva". Chiar Horia Sima, ┼čeful Mi┼čc─ârii dup─â moartea lui Corneliu Codreanu, aflat ├«n Occident, le-a cerut camarazilor din ┼úar─â s─â renun┼úe la ÔÇ×pactul de neutralitate" ┼či s─â ├«nceap─â rezisten┼úa contra regimului comunist.

├Än cele din urm─â, liderul din ┼úar─â al legionarilor, Nicolae Petra┼čcu, a decis c─â organiza┼úia trebuia s─â ias─â din amor┼úeal─â. Cu ajutorul americanilor, legionarii au ├«ntemeiat un serviciu de informa┼úii, prin care trimiteau ├«n Occident date referitoare la modul ├«n care guvernul rom├ón ┼či sovieticii realizau comunizarea ┼ú─ârii.

Unele celule radicale ale Mi┼čc─ârii au ini┼úiat chiar atentate contra regimului, preg─âtind inclusiv lichidarea fizic─â a liderilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker ┼či Teohari Georgescu. ÔÇ×Dezmor┼úirea" Mi┼čc─ârii legionare s-a realizat ├«ns─â prea t├órziu.

Regimul comunist era bine instalat în toamna anului 1947, iar acţiunile legionarilor nu au făcut decât să dea guvernului noi argumente propagandistice pentru a lichida opoziţia.

├Än noaptea de 14/15 mai 1948, comuni┼čtii au dat lovitura fatal─â legionarilor - printr-un ordin al Ministerului de Interne a ├«nceput arestarea ├«n mas─â a membrilor G─ârzii de Fier afla┼úi ├«n eviden┼úa autorit─â┼úilor.

Legionarii au stat ├«n ├«nchisori p├ón─â ├«n vara anului 1964, c├ónd au fost amnistia┼úi ├«n ÔÇ×cinstea" anivers─ârii a 20 de ani de la ÔÇ×actul istoric" de la 23 august 1944.

"Ast─âzi, cuv├óntul ┬źhitlerist┬╗ la noi ├«n ┼úar─â este sinonim cu cuv├óntul ┬źlegionar┬╗ ┼či ├«n acela┼či timp cu ┬źtr─âd─âtor ┼či du┼čman al poporului┬╗." Teohari Georgescu ministrul de Interne aprilie 1945 

Ucenicii Arhanghelului Mihail

Mi┼čcarea legionar─â a fost o organiza┼úie politic─â fondat─â la 24 iunie 1927 de c─âtre Corneliu Codreanu, Ion Mo┼úa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu ┼či Ilie G├órnea┼ú─â. Legionarii se revendicau de la doctrina na┼úionalist─â extremist─â, care avea ┼či alte manifest─âri ├«n Europa - fasci┼čtii ├«n Italia, nazi┼čtii ├«n Germania etc.

Mi┼čcarea legionar─â a contestat pluralismul politic ┼či a promovat ideologia rasist─â. Organiza┼úia considera c─â Rom├ónia putea fi scoas─â din criza economic─â ┼či moral─â doar de c─âtre ÔÇ×rom├ónii puri", descenden┼úi ai ┼ú─âranilor care rezistaser─â timp de secole ├«n fa┼úa asediului str─âinilor asupra ora┼čelor ┼ú─ârii.

Legionarii s-au remarcat pe scena public─â prin faptul c─â au recurs la violen┼úe de strad─â pentru a-┼či impune ideile. Au practicat chiar ┼či asasinatul politic, printre victime num─âr├óndu-se doi prim-mini┼čtri ├«n func┼úie, Ion-Gheorghe Duca (1933),   Armand C─âlinescu (1939), ca ┼či istoricul Nicolae Iorga (1940).

Doctrina na┼úionalist─â promovat─â de Mi┼čcarea legionar─â a atras simpatia multor tineri intelectuali ┼či a studen┼úilor. Mi┼čcarea legionar─â a fost scoas─â ├«n afara legii de mai multe ori din cauza activit─â┼úilor ei extremiste.

Cea mai ├«nsemnat─â campanie de reprimare a legionarilor a fost ini┼úiat─â de regele Carol al II-lea ├«n februarie 1938, c├ónd a interzis activitatea Mi┼čc─ârii ┼či i-a arestat pe liderii ei.

Legionarii-victimele ÔÇ×reeduc─ârilor"

Comuni┼čtii nu au pierdut din vedere c─â legionarii le fuseser─â cei mai activi opozan┼úi ideologici. Nu doar pozi┼úia lor anticomunist─â ├«i speria pe guvernan┼úi. Membrii G─ârzii de Fier erau oameni tineri, ├«n general intelectuali, ┼či ar fi r─âmas un pericol pentru regim dup─â isp─â┼čirea pedepselor la care fuseser─â condamna┼úi.

Astfel c─â, regimul comunist a decis ÔÇ×reeducarea" legionarilor, pentru ca ace┼čtia s─â renun┼úe la vechile credin┼úe na┼úionaliste ┼či s─â ├«mbr─â┼úi┼čeze ideologia ÔÇ×oamenilor muncii".

ÔÇ×Fenomenul Pite┼čti"

ÔÇ×Reeducarea" s-a realizat ├«n dou─â etape. La sf├ór┼čitul anului 1948, la penitenciarul Suceava, tinerii na┼úionali┼čti au ├«nceput s─â fie ÔÇ×bombarda┼úi" cu materiale de st├ónga, ├«n ideea c─â prin lectur─â vor renun┼úa la ideologia legionar─â.

├Änchisoarea Jilava a fost loc de tranzit al de┼úinu┼úilor politici, fiind ÔÇ×gazd─âÔÇť pentru aproape to┼úi legionarii aresta┼úi dup─â 1948

De┼či stratagema nu a reu┼čit, metoda a fost aplicat─â ┼či la penitenciarul Pite┼čti, unde au ajuns majoritatea studen┼úilor legionari dup─â procesele din 1949. V─âz├óndu-┼či camarazii impasibili la metodele ÔÇ×pa┼čnice" de schimbare a ideilor politice pe care le aveau ├«nainte de arestare, legionarul Eugen ┼óurcanu a ini┼úiat ulterior o metod─â violent─â de ÔÇ×reeducare".

El a fost ├«ncurajat ┼či sus┼úinut de autorit─â┼úile penitenciarului. Astfel a debutat teribilul ÔÇ×Fenomen Pite┼čti", prin care aproximativ 1.000 de tineri au fost tortura┼úi pentru a ├«mbr─â┼úi┼ča ideologia comunist─â ┼či a se ÔÇ×lep─âda" de vechile credin┼úe legionare.

Torturile au atins cote inimaginabile, din re┼úeta ÔÇ×reeduc─ârii" nelipsind b─ât─âile cu r─ângile de fier, c─âlcarea ├«n picioare a neferici┼úilor intra┼úi ├«n malaxorul pedepselor corporale sau obligarea victimelor experimentului s─â-┼či m─ân├ónce proprii┬şle fecale.

Interesant este c─â, oficial, autorit─â┼úile ├«nchisorii nu au avut nicio implicare ├«n violen┼úe. Legionarii ÔÇ×reeducatori" ┼či-au torturat camarazii ├«n speran┼úa c─â vor fi elibera┼úi ├«nainte de termen pentru zelul lor. 

Plimba┼úi ca s─â vad─â realiz─ârile comuniste 

Experimentul de la Pite┼čti a fost stopat odat─â ce ├«n Occident au ajuns informa┼úii despre torturarea de┼úinu┼úilor politici. Pe de alt─â parte a fost ┼či un e┼čec din punct de vedere al eficien┼úei, deoarece tinerii legionari nu au renun┼úat la ideile lor.

S-au obi┼čnuit cu suferin┼úa fizic─â ┼či au considerat experimentul o metod─â odioas─â de represiune f─âcut─â de comuni┼čti contra fo┼čtilor adversari.

Totu┼či, comuni┼čtii nu-i puteau l─âsa ├«n libertate pe legionari f─âr─â a avea garan┼úia c─â ÔÇ×├«n┼úeleseser─â" c─â Rom├ónia se afla ├«ntr-o nou─â etap─â a dezvolt─ârii sale, fiind condus─â de ÔÇ×regimul oamenilor muncii". Astfel, ├«n anul 1962 a ├«nceput la penitenciarul Aiud o nou─â campanie de ÔÇ×reeducare".

De aceast─â dat─â nu s-a mai utilizat violen┼úa, legionarii fiind atra┼či de partea regimului prin ├«ntreceri ├«n munc─â de tip stahanovist ┼či prin lectura unor materiale de st├ónga. Unii dintre lideri au fost plimba┼úi prin ora┼čele ┼ú─ârii, pentru a vedea ce reu┼čiser─â s─â realizeze comuni┼čtii ├«n cele dou─â decenii de c├ónd veniser─â la putere.

Pe de alt─â parte, legionarii ├«n┼či┼či erau con┼čtien┼úi c─â situa┼úia interna┼úional─â nu permitea ├«ndep─ârtarea comuni┼čtilor de la conducere ┼či c─â ar fi trebuit g─âsite c─âi pa┼čnice de coabitare.

Totu┼či, de┼či ├«nainte de eliberare legionarii au semnat angajamente prin care declarau c─â ├«n Rom├ónia comunismul adusese transformarea ├«n bine a ┼ú─ârii, ei nu au fost niciodat─â ├«mp─âca┼úi cu regimul.

├Än anii '80, c├ónd situa┼úia economic─â se ├«nr─âut─â┼úise, au devenit din ce ├«n ce mai critici. Sus┼úineau c─â dac─â ar fi ajuns ei la putere dup─â r─âzboi ar fi reu┼čit s─â fac─â din Rom├ónia ÔÇ×o ┼úar─â m├óndr─â ca soarele sf├ónt de pe cer", a┼ča cum profe┼úise Corneliu Codreanu.