Despre minciunile neoliberalismului ╚Öi distorsionarea realit─â╚Ťii  jpeg

Despre minciunile neoliberalismului ╚Öi distorsionarea realit─â╚Ťii

­čôü Carte
Autor: Mihail Ungheanu

Cartea lui Ha-Joon Chang*, profesor de economie la Cambridge ╚Öi fost consultant al B─âncii Mondiale ╚Öi al Asian Development Bank, este o critic─â sus╚Ťinut─â a doctrinei liberale ╚Öi a politicii economice ╚Öi financiare a ╚Ť─ârilor bogate, precum ╚Öi a institu╚Ťiilor financiare care propag─â politica acestora ├«n lume.

Titlul (ÔÇŁSamaritenii cei r─âi. Mitul liberului schimb ╚Öi istoria secret─â a capitalismuluiÔÇŁ) dezv─âluie esen╚Ťa ╚Öi efectele ideologiei neoliberale, inclusiv falsificarea istoriei ╚Öi a con╚Ötiin╚Ťelor. Avem de-a face cu o carte cursiv─â, f─âr─â jargon economic, o carte care arat─â cu exemple ce e fals ├«n doctrina pie╚Ťei libere, care nu duce obligatoriu la cre╚Ötere economic─â, ci, din contr─â, poate duce la stagnare ╚Öi dezastru economic ├«n cazul ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare. Bad Samaritans se refer─â la faptul c─â ╚Ť─ârile bogate ╚Öi institu╚Ťiile financiare mondiale, sub pretextul c─â doresc s─â ajute, profit─â de ╚Ť─ârile aflate pe o treapt─â de dezvoltare mai joas─â, impun├óndu-le politici care ├«mping ╚Ť─ârile respective la faliment, pentru a elimina astfel competi╚Ťia.

Calea dezvolt─ârii economice, zice autorul, nu e pia╚Ťa ╚Öi comer╚Ťul liber, ci protec╚Ťionismul, industrializarea, finan╚Ťarea industriilor proprii, reglementarea investi╚Ťiilor str─âine, reglementarea pie╚Ťei, protejarea industriilor pe cale de na╚Ötere, finan╚Ťarea cercet─ârii, etc. Esen╚Ťial─â r─âm├óne, a╚Öadar, interven╚Ťia statului. Un exemplu ├«n acest sens fiind chiar ╚Ťara de ba╚Ötin─â a autorului, Coreea de Sud, din a c─ârei experien╚Ť─â sunt extrase aceste exemple. Aceasta nu a urmat calea pie╚Ťei libere, ci din contr─â. Interven╚Ťia statului a fost decisiv─â, prin stabilirea anumitor domenii care trebuiau dezvoltate ÔÇô selectare f─âcut─â ├«n consultare cu sectorul privat ÔÇô, prin subsidii acordate sectoarelor cheie, prin reglementarea investi╚Ťiilor externe, prin copierea unor produse din import, prin controlul absolut asupra schimbului de valut─â ce trebuie acumulat─â ├«n vederea achizi╚Ťion─ârii de tehnologie modern─â, iar cheltuiala sau de╚Ťinerea valutei de c─âtre persoane particulare se putea solda cu pedeapsa cu moartea.

De asemenea, c─âl─âtoriile ├«n str─âin─âtate ale persoanelor particulare, chiar dac─â erau c─âl─âtorii de studiu sau de afaceri, se f─âceau numai cu aprobarea guvernului. A╚Öadar, nici de circula╚Ťie liber─â nu poate fi vorba, iar forma guvernamental─â a Coreei de Sud ├«n aceast─â perioad─â a fost dictatura. Lucru care s-a petrecut ╚Öi ├«n Taiwan. Politica protec╚Ťionist─â ╚Öi dirijist─â nu apar╚Ťine numai statului, ci ╚Öi companiilor private, atunci c├ónd ele finan╚Ťeaz─â, cu ajutorul c├ó╚Ötigurilor din anumite domenii, alte sectoare mai pu╚Ťin productive. ╚śi aici Ha-Joon Chang d─â dou─â exemple: Samsung ╚Öi Nokia, sectorul de electronic─â al acesteia din urm─â produc├ónd ├«n pierdere timp de 17 ani. Iar ├«n privin╚Ťa subsidiilor date de stat ╚Öi a protec╚Ťioniosmului, cazul Toyota este analizat ╚Öi expus pe scurt. Acesta r─âm├óne paradigmatic.

Politici protec╚Ťioniste

Contrar opiniei curente ╚Öi a istoriei falsificate de ideologia neoliberal─â, Marea Britanie ╚Öi Statele Unite nu au fost avangarda triumf─âtoare a pie╚Ťei libere. Prosperitatea Regatului Unit, ca ╚Öi cea a SUA, au provenit de pe urma unei politici protec╚Ťioniste. Politica protec╚Ťionist─â britanic─â a dus la falimentarea produc─âtorilor de l├ón─â ╚Öi de produse manufacturate de l├ón─â din ╚Ü─ârile de Jos. Sub Henri al VII-lea ╚Öi sub Elisabeta I, Regatul Unit al Marii Britanii, a dus o politic─â protec╚Ťionist─â, o politic─â de finan╚Ťare de stat, de distribuire a drepturilor de monopol, o politic─â de spionaj economic ca ╚Öi a altor mijloace de interven╚Ťie guvernamental─â ├«n domeniul industriei l├ónii. Aceast─â industrie nu era dezvoltat─â ├«n acea perioad─â ├«n Marea Bitanie, statul britanic fiind doar un exportator de l├ón─â neprelucrat─â ╚Öi nu de produse finite precum ╚Ü─ârile de Jos.

Acestea din urm─â aveau mai mult profit din prelucrarea l├ónii ╚Öi transformarea ei ├«n produse finite dec├ót Regatul Unit. M─âsurile luate ├«n vederea dep─â╚Öirii acestei situa╚Ťii nu corespund cu dogma liberal─â/neoliberal─â, adic─â nu corespund logicii pie╚Ťei, a╚Öa cum a fost aceasta formulat─â de David Ricardo sau ├«n formularea modern─â (Hecksher-Ohlin-Samuelson).

A╚Öadar, monarhia britanic─â a luat anumite m─âsuri pentru dezvoltarea industriei: s-au c─âutat locuri pentru crearea de manufacturi pentru l├ón─â, au fost angaja╚Ťi lucr─âtori pricepu╚Ťi din ╚Ü─ârile de Jos, au fost crescute taxele pe exportul de l├ón─â neprelucrat─â ╚Öi chiar interzis pentru o bucat─â de vreme, etc. Acest proces a continuat ╚Öi sub Henri al VIII-lea, dar de-abia sub regina Elisabeta I a fost pus pe picioare un sistem industrial de prelucrare a l├ónii ╚Öi manufactur─ârii ei, sistem care s─â permit─â interzicerea complet─â a exportului de l├ón─â. A╚Öadar, a fost un proces de lung─â durat─â, prin care s-a ajuns la crearea unei industrii noi ├«n Regatul Unit. Aceast─â industrie a devenit cea mai important─â pentru Marea Britanie [Bad Samaritas, 42].

Dup─â 1721, de exemplu, sub primul-ministru Robert Walpole, politica economic─â a Marii Britanii a fost tot una de promovarea a industriei productive ╚Öi manufacturiere, pentru c─â era esen╚Ťial s─â fie exportate produse create ╚Öi prelucrate ├«n Regatul Unit ╚Öi s─â fie importate materiale brute. Legisla╚Ťia adoptat─â atunci avea ca scop protejarea industriilor manufactuirere din Marea Britanie, finan╚Ťarea lor ╚Öi ├«ncurajarea exporturilor. Tarifele pentru bunurile de import au fost crescute semnificativ, pe c├ónd cele pentru materialele brute au fost sc─âzute sau desfiin╚Ťate; s-au introdus reguli pentru cre╚Öterea ╚Öi verificarea calit─â╚Ťii m─ârfurilor exportate.

A fost interzis importul de produse din bumbac din India, a fost interzis exportul de produse din l├ón─â din Irlanda, industria de l├ón─â a din aceast─â ╚Ťar─â fiind ruinat─â, ╚Öi a fost interzis─â dezvoltarea unor industrii productive ├«n coloniile americane, ca de exemplu dezvoltarea unei industrii a o╚Ťelului. Ceea ce a fost valabil pentru dezvoltarea Marii Britanii, adic─â protec╚Ťionismul, este valabil ╚Öi pentru Statele Unite, Germania, Fran╚Ťa, Taiwan, Coreea de Sud ╚Öi China.

├Än general, numai dup─â ce aceste ╚Ť─âri sÔÇôau industrializat ╚Öi au devenit puternice, ele au devenit avoca╚Ťii pie╚Ťei libere ╚Öi nu ├«nainte de aceasta. Dac─â ├«n 1846 politica comercial─â a Marii Britanii s-a schimbat prin abolirea unor tarife referitoare la produse agricole, [anti-Corn Laws], perioad─â v─âzut─â de c─âtre doctrinarii neoliberali ca o schimbare revolu╚Ťionar─â, m─âsur─â care prevedea ╚Öi ieftinirea alimentelor, justificarea ei este ├«ns─â de alt ordin. Motivele acestei m─âsuri fiind protec╚Ťioniste, ├«n fond. A fost un act de imperialism al comer╚Ťului liber, care dorea s─â st─âvileasc─â mi╚Öcarea de industrailizare ├«nceput─â pe continent prin l─ârgirea pie╚Ťei pentru produse agricole ╚Öi pentru materii prime [48].

Cazul Toyota

Primul automobil Toyota exportat pe pia╚Ťa american─â (foto sus) ├«n 1958 a fost un e╚Öec. Dup─â 25 de ani de ├«ncerc─âri, compania japonez─â nu reu╚Öise s─â produc─â un automobil competitiv cu tot sprijinul ╚Öi facilit─â╚Ťile guvernamentale. Dup─â regulile pie╚Ťei, ar fi fost normal ca Toyota s─â nu mai fie sprijinit─â de guvern ╚Öi nici s─â nu mai produc─â automobile. Japonia era cunoscut─â ca exportatoare de m─âtase. Conform logicii neoliberale (a avantajului comparativ) Japonia ╚Öi ├«ntreprinderile japoneze trebuiau s─â r─âm├ón─â la exportul m─ât─âsii, unde erau mult mai eficiente ca SUA.

Toyota a fost ini╚Ťial o firm─â ce producea tehnologie pentru industria textil─â ╚Öi care, pentru c─â firmele americane au fost scoase de pe pia╚Ťa japonez─â ├«n 1939, a intrat pe pia╚Ťa automobilelor. Ea a fost salvat─â de la faliment de c─âtre guvernul japonez ├«n 1945. Dar ast─âzi produce Lexus ╚Öi e lider ├«n produc╚Ťia de automobile. Dac─â s-ar fi aplicat dogma liberal─â, Toyota nu ar fi ceea ce este azi ╚Öi nici Japonia putere economic─â mondial─â de prim─â m─ârime.

Cum s-a dezvoltat Japonia? Nu prin tarife foarte mari ÔÇô de╚Öi se sus╚Ťine c─â Japonia e una din ╚Ť─ârile tarifare prin excelen╚Ť─â, ci prin alte m─âsuri. Excluderea investi╚Ťiilor str─âine din cele mai multe sectoare economice era o regul─â, iar, acolo unde erau admise investi╚Ťii str─âine, cota maxim─â pe care o putea de╚Ťine investitorul str─âin ├«ntr-o companie japonez─â era de 49%, iar investitorii str─âini trebuiau, aveau obliga╚Ťia de a transfera tehnologie nou─â ╚Öi obliga╚Ťia de a cump─âra o parte din materialele necesare de la produc─âtorii locali. Influxul de tehnologie str─âin─â a fost reglementat ╚Öi el, ca s─â nu fie importate tehnologii dep─â╚Öite sau la suprapre╚Ť. Exporturile s─â f─âceau pentru a acumula valuta achizi╚Ťion─ârii de tehnologii noi etc.

A╚Öadar, Japonia a dus o politic─â economic─â dirijat─â puternic de stat. Acestea sunt, ne spune Ha-Joon Chang, ÔÇ×secreteleÔÇŁ istoriei capitalismului ╚Öi ale cre╚Öterii economice. ├Än ceea ce prive╚Öte marotele dogmei neoliberale legate de stabilitatea monetar─â, de infla╚Ťie, de corup╚Ťie ca factori ce ├«mpiedic─â cre╚Öterea economic─â, Ha-joon Chang arat─â c─â lucrurile nu sunt a╚Öa de clare precum pretind neoliberalii, men╚Ťion├ónd c─â, de fapt, stabilitatea financiar─â, bugetul echilibrat sau combaterea corup╚Ťiei ╚Öi a infla╚Ťiei nu produc obligatoriu cre╚Ötere economic─â. Autorul nu argumenteaz─â c─â infla╚Ťia ├«n sine este bun─â, hiperinfla╚Ťia pre╚Ťurilor din Argentina ├«ntre 1977 ╚Öi 1990 fiind de 333% pe an, astfel ├«nc├ót ceea ce a costat un pesos ├«n 1977 a ajuns s─â coste un miliard ├«n anii ÔÇś90.

A afirma c─â o astfel de hiperinfla╚Ťie e destructiv─â, c─â investi╚Ťiile pe termen lung devin imposibile, ca ╚Öi previziunile economice, este una, dar a afirma, pe baza acestei realit─â╚Ťi, c─â e cu at├ót mai bine cu c├ót rata infla╚Ťiei e mai joas─â, este un salt logic nejustificat, de tip metafizic ├«n sens kantian, care nu are leg─âturi cu realul. Brazilia a avut cre╚Ötere economic─â de 4,5% pe cap de locuitor ├«n anii ÔÇś60 ╚Öi ÔÇś70 cu rata infla╚Ťiei av├ónd media de 42%, iar ├«n Coreea de Sud aceasta oscila ├«ntre 20- 17.4%, rata infla╚Ťiei fiind mult mai mare dec├ót ├«n Venezuela, Bolivia, Mexic, Peru ╚Öi Argentina, Coreea av├ónd ├«n acea vreme o cre╚Ötere economic─â de 7% pe cap de locuitor. Un anumit grad de infla╚Ťie nu opre╚Öte cre╚Öterea economic─â [Bad Samaritans, 150].

Combaterea infla╚Ťiei nu sluje╚Öte cre╚Öterii ╚Öi dezvolt─ârii economice, ci mai ales celor afla╚Ťi ├«n afara pie╚Ťei muncii, adic─â pensionarilor ╚Öi celor cu foarte mul╚Ťi bani. ├Än privin╚Ťa corup╚Ťiei lucrurile sunt la fel de ambivalente ╚Öi de complicate, depinz├ónd de mai mul╚Ťi factori. Indonezia sub regimul Suharto a avut parte de cre╚Ötere economic─â solid─â ╚Öi de ├«mbun─ât─â╚Ťirea sensibil─â a stilului de via╚Ť─â. Tigrii asiatici, precum Taiwanul, Coreea de Sud, China s-au dezvoltat ,├«n ciuda unei corup╚Ťii r─âsp├óndite pe scar─â larg─â, chiar dac─â nu ca ├«n Indonezia. Fran╚Ťa, Marea Britanie, SUA s-au industrializat ╚Öi dezvoltat ├«n ciuda corup╚Ťiei.

Corup╚Ťia poate fi un factor de dezvoltare, atunci c├ónd banii murdari sunt folosi╚Ťi pentru investi╚Ťii, pentru crearea de locuri de munc─â ╚Öi nu pentru depunerea lor ├«n Elve╚Ťia. Sau c├ónd sunt ├«nc─âlcate legi absurde ╚Öi superbirocratice, care st├ónjenesc activitatea economic─â prin formalit─â╚Ťi inutile, etc. Corup╚Ťia, infla╚Ťia, cultura anumitor ╚Ť─âri sunt pretexte sau ╚Ťapi-isp─â╚Öitori pentru dogmele neoliberale ╚Öi pentru Samariteni cei r─âi, care, ├«n cazul ├«n care nu provoac─â r─âu inten╚Ťionat, nu pot admite c─â ideile ╚Öi politicile lor sunt gre╚Öite. Pe l├óng─â faptul c─â aplicarea cu bun─â inten╚Ťie a politicilor neoliberale duce la distrugerea economiei ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare, politicile neoliberale duc volens- nolens la subminarea statului respectiv ╚Öi a democra╚Ťiei.

Politicile ╚Öi restric╚Ťiile impuse guvernelor de comunitatea financiar─â interna╚Ťional─â scot aceste politici ╚Öi programe de guvernare de sub influen╚Ťa electoratului, iar ├«nfiin╚Ťarea unor institu╚Ťii independente de controlul politicienilor, precum banca central─â independent─â (sub pretextul neutralit─â╚Ťii aloc─ârii fondurilor), precum agen╚Ťii de prelevare a taxelor independente de guvern, le scoate pe acestea din urm─â de sub puterea electoratului, a sanc╚Ťiunilor democratice, conferindu-le abilitatea de a da curs unor politici ╚Öi m─âsuri economice favorabile anumitor p─âturi sociale ╚Öi grupuri de interese, chiar dac─â d─âun─âtoare ├«ntregii popula╚Ťii sau statului respectiv. Cartea lui Ha-Joon Chang ├«ncearc─â s─â arate, cu argumente, ce se ascunde sub mitul pie╚Ťei libere, iar argumentele pe care le aduce, de╚Öi nu sunt toate prezentate ├«n aceast─â recenzie, sunt revelatoare, indic├ónd o optic─â nou─â asupra temei abordate, o schimbare de paradigm─â, afirm├ónd c─â exist─â norme ╚Öi valori ce se afl─â ├«n afara pie╚Ťei ╚Öi care trebuie respectate chiar dac─â d─âuneaz─â s─ân─ât─â╚Ťii pie╚Ťei libere.

* Ha-joon Chang: Bad Samaritans. The Myth of Free Trade and the secret History of Capitalism, Bloomberg, New York, 2008. Traducere românească: Samaritenii cei răi. Mitul liberului schimb și istoria secretă a capitalismului, Polirom, Iași, 2012.

Ha joon Chang Bad Samaritans jpg jpeg