Desființarea vămii dintre Moldova și Țara Românească

„Actul de Convenție între învecinatele Prințipate a Țării Românești și a Moldovii pe al doile period.

Sorocul mărginit de 7 ani prin Art. 25 din actul Convenției la anul 1835 încheet între învecinatele Prințipate al Țării Românești și a Moldovei, săvârșindu-să la 15 Iulie a anului trecut 1842, și Înaltele oblăduiri a acestor Prințipate pătrunsă de o reciprocă râvnă și dorință, de a să statornici și pe viitoriu legături temeinice și doveditoare de o adevărată și prietinească armonie întru toate cele ce ar privi îndemănatica petrecire a învecinaților lăcuitori din aceste Prințipate, întru cele ce înlesnesc ale lor trebuinți, precum și a obștiei mulțămire în comerțialele relații și transacții, adecă la anul 1842, după întrebuințarea tuturor formelor cerute, au orânduit la hotarul pomenitelor Prințipate o Comisie mixtă de patru mădulări și anume din partea Țării Românești D-lui Logof. al credinții și Cavaler Ioan Manu, și D. Aga și Cavaler Dimitrie Fălcoianul, și din partea Moldovei D. Vorn. Iordachi Pruncu și D. Spat. Asanachi Danul […] iar acum Preaînălțații Domni și oblăduitori acestor două țări, îndemnați de aceiași râvnă și dorință pentru buna și mulțămitoarea petrecire a învecinaților lăcuitori și pentru slobodile relații și transacții comerțiale a tuturor lăcuitorilor din aceste două Prințipate, încredințate oblăduirii Înălțimei lor, și pentru ca să deie un sfârșit temeinic și vecinic tuturor păgubitoarelor înpiedecări, câte cercarea anilor trecuți au lămurit, că ar fi suferit comerțul acestor două Prințipate, după o preurmată înțălegire între Înălțimea lor, și asămănat cu jurnalile încheete de Sfaturile respective, au orânduit din nou întru aceasta o înadinsă Comosie și anume:

Preaînălțatul Domn al Țării Românești pe D. marile Lăgof. al Dreptății și Cavaler Alexandru Vilara, și Preaînălțatul Domn al Moldovei pe Sfatul Administrativ Extraordinar alcătuit de D-lor:

Logof. Drepții și Cavaler Teodor Balș.

Logof. Trebilor din Năuntru și Cavaler Iorgu Ghica (?)

Luminarea sa Beizade Dimitrie Sturza Gheneral Inspector a miliției și Cavaler.

Vel Vist. Vorn. și Cavaler Lascar Cantacuzin.

Secretariul Statului Hat. și Cavaler Nicolai Mavrocordat înpreună și cu Luminarea sa Beizade Nicolai Suțu Logof. și Cavaler.

Carii, asemănat instrucțiilor ce li s-au dat, și într-o unire aflându-se astăzi la 30 Ghenarie 1846, au încheet acest Act de Convenție în cuprinderea mai gios arătată:

Art. 1-iu, Convenția întrăgită la anul 1835, se va păzi cu nestrămutare până la sfârșitul anului 1847, iar de la 1-iu Ghenarie 1848, Convenția dintre amăndouă Prințipatele să închee în articurile următoare:

Art. 2-le, Lăcuitorii satelor și ai orașilor dajnici ce vor dosă dintr-un Prințipat în celălalt, țiganii atât ai Statului în celălalt, cât și boerești, i altor particularnice feță, precum și monastirești ai Valahiei ce aseminea vor fugi, nu numai să deie înapoi, ce și acei care îi vor priimi, să supun a plăti spre osândă îndoită capitație pentru fiecare dajnic lăcuitoriu sau țigan ce-l va sprijeni, și îndată să-l și deie înapoi, fiind și staturile respective îndatorite ca prin Ocărmuirea locului să prinză pe asemine oameni și cu convoi cuviincios, să-i trimată la graniță ca să-i teslimarisască la Ocărmuirea mărginii, sau de vor veni după dânșii gonaci, să li să deie lor agiutoriul cuviincios, asămănat cu cuprinderea de mai sus spre prinderea lor, iar flăcăii dajnicilor lăcuitori ce vor trece dintr-un Prințipat în celălalt ca să se căsătorească vor fi slobozi a să statornici, de vor voi, la locul unde să vor căsători […]

restul pe TIPARITURI ROMANESTI