DEMOLAREA ROM├éNIEI! T─âcuta moarte a vechilor biserici ortodoxe de lemn din Mure┼č jpeg

DEMOLAREA ROM├éNIEI! T─âcuta moarte a vechilor biserici ortodoxe de lemn din Mure┼č

Discursurile politico-istorice au identificat de-a lungul vremii bisericile de lemn din Transilvania ca m─ârturii ale statorniciei rom├ónilor ┼či a Ortodoxiei pe aceste meleaguri, le-au ├«nnobilat cu metafore demne de capodopera lui Michelangelo-Capela Sixtin─â-├«ns─â de foarte pu┼úine ori autorit─â┼úile ┼či chiar autorii acestor cuv├ónt─âri ├«nfl─âc─ârate le-au considerat ├«ndrept─â┼úite s─â devin─â priorit─â┼úi na┼úionale c├ónd vine vorba de alocare a sumelor ├«n privin┼úa restaur─ârii, conserv─ârii sau altor tipuri de lucr─âri.

Pentru cei mai mul┼úi, imaginea unei biserici de lemn este asociat─â azi ├«n mod eronat doar cu Maramure┼čul. Gre┼čeala vine nu din faptul c─â acolo, ├«n Maramure┼č, nu ar fi astfel de monumente, ci pentru c─â astfel de loca┼čuri sunt ridicate ├«n toat─â Transilvania. Acest fapt nu vine doar ca o expresie diferit─â a culturii rom├óne┼čti, ci ├«n urma unei decizii politice stabilite ├«n ├«ndep─ârtatul Ev Mediu. ├Än 1279, Ladislau Cumanul, la solicitarea Papei, legifereaz─â interzicerea construc┼úiei bisericilor de zid ├«n rit ortodox pe ├«nterg teritoriul Regatului Apostolic maghiar. De aici ┼či p├ón─â la dezvoltarea ┼či perpetuarea unei arhitecturi a lemnului nu a mai fost niciun obstacol. Aceast─â interdic┼úie, asemuit─â cu antica tehnic─â numit─â damnatio memorie, face ca multe din bisericile ortodoxe din regiunile controlate fie de regalitatea maghiar─â, nobilimea catolic─â, ulterior reformat─â, fie de st─âp├ónirea austriac─â, s─â nu fie mai vechi de secolul al XVII-lea. O biseric─â din zid d─âinuie┼čte ├«n timp, las─â urme ┼či de multe ori ├«nt─âre┼čte istoria acelor locuri, ├«nr─âd─âcin├ónd genera┼úiile.

Un loca┼č de lemn, de┼či are avantajele privind costul ┼či construc┼úia mai rapid─â, cu toate repara┼úiile de rigoare, poate disp─ârea mai repede dec├ót cel de zid. De asemenea, din cauza materialului, este mult mai expus intemperiilor naturii sau incendiilor. Limit─ârile impuse de autorit─â┼úile catolice sau protestante au urm─ârit ├«n primul r├ónd distrugerea cultului ortodox, considerat eretic de papalitate dup─â Marea Schism─â de la 1054, din spa┼úiul intracarpatic.

Totu┼či, pentru cei care doresc s─â vad─â cum s-a p─âstrat limba rom├ón─â ┼či identitatea distinct─â de cea a celor care au condus aceste regiuni aproape 1000 de ani, aceste biserici sunt elemente cheie. Ele sunt produsul unei culturi diferite de cea maghiar─â, s─âseasc─â, respectiv secuiasc─â. Leg─âtura ├«ntre popula┼úia rom├óneasc─â ┼či religia ortodox─â este cea care a putut s─â ofere un sentiment de alteritate, scump pl─âtit ├«n epoc─â, dar care st─â la baza construirii statului rom├ón actual. Totu┼či azi ele trebuiesc incluse ├«n valoarea multicultural─â pe care Transilvania ┼či Rom├ónia, ├«n general, o aduc Europei.

Dup─â ce am discutat de bisericile evanghelice din Mure┼č, toate expresie a unei culturi citadine a pietrei, se cuvine s─â tragem un semnal de alarm─â ┼či pentru monumentele ecleziastice din aceast─â regiune a ┼ú─ârii. Ne-am oprit aten┼úia asupra a trei biserici de lemn care au nevoie disperat─â de ajutor:biserica din lemn cu hramul ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli" din satul Troi┼úa, loca┼čul ortodox cu hramul ÔÇ×Sf. Arhangheli" din satul Chinciu┼č ┼či biserica ortodox─â din lemn cu hramul ÔÇ×Sf├óntul Nicolae" din satul Cu┼čtelnic. Dac─â ar fi s─â privim la nivelul ├«ntregului jude┼ú putem spune c─â cele trei reprezint─â un num─âr insignifiant - sunt 65 de astfel de biserici de lemn. Totu┼či propor┼úiile devin alarmate, dac─â ┼úinem cont c─â ├«n 1941 erau peste 200!

Click pe imagini pentru galerie foto

image

Biserica din lemn cu hramul ÔÇ×Sfin┼úii Arhangheli" cu clopotni┼ú─â din satul Troi┼úa, comuna G─âle┼čti, prezint─â degrad─âri semnificative la nivelul acoperi┼čului bisericii, unde se remarc─â sp─ârturi importante ale ┼čindrilei, care faciliteaz─â accesul apei pluviale ├«n interior, exist├ónd chiar riscul de pr─âbu┼čire al acestuia.

Atestat─â documentar ├«n anul 1775, c├ónd, ├«n actele unui proces intentat protopopului Nicolae din More╚Öti pentru c─â a reconvertit popula╚Ťia la ortodoxism, l─âca┼čul de cult a fost vandalizat ┼či este ├«n prezent p─âr─âsit (├«n cadrul acestuia nu se oficiaz─â slujbe religioase), obiectele de cult ┼či mobilierul fiind furate. Procesul de degradare este acutizat din cauza faptului c─â ferestrele sunt sparte, iar u┼ča de acces ├«n biseric─â este ├«n permanen┼ú─â deschis─â, facilit├ónd accesul ├«n interiorul monumentului istoric persoanelor neautorizate. Unul din motivele principale ale degrad─ârii ├«l constituie num─ârul redus al comunit─â┼úii ortodoxe din zon─â. Spre exemplul ├«n 1910, erau consemna╚Ťi 1245 locuitori, dintre care doar 5 rom├óni, de╚Öi, apar╚Ťin├ónd de confesiuni specifice rom├óne╚Öti (ortodoc╚Öi sau greco-catolici), s-au declarat un num─âr de 134 locuitori, iar ├«n 1992 satul mai num─âra doar 855, mul┼úi dintre ace┼čtia foarte ├«n v├órst─â

Biserica ortodox─â din lemn cu hramul ÔÇ×Sf. Arhangheli" din satul Chinciu┼č, comuna Ad─âmu┼č, se g─âse┼čte ├«ntr-o stare avansat─â de degradare ┼či nu este valorificat turistic, stare ├«ntre┼úinut─â de faptul c─â ├«n prezent localitatea este depopulat─â (├«n prezent, ├«n sat mai tr─âiesc doar trei familii de p─âstori n.r.), de amplasamentul izolat ┼či de precaritatea drumului de acces. Momentul construc╚Ťiei nu se cunoa╚Öte exact, conscrip╚Ťiile secolului al XVIII-lea men╚Ťion├ónd existen╚Ťa unei biserici de lemn ├«n aceast─â localitate. ├Än memoria colectiv─â se p─âstreaz─â amintirea unei inscrip╚Ťii, acum disp─ârut─â, ce spunea c─â la anul 1832 biserica a fost ├«mpodobit─â cu pictur─â interioar─â. Aceast─â pictur─â se crede c─â a fost puternic deteriorat─â ├«n urma mut─ârii edificiului cu aproximativ 100 m mai la sud ├«n anul 1912, mutare necesar─â datorit─â deterior─ârii terenului ca urmare a ploilor abundente din anii 1911-1912.

Din cauza pozi┼úion─ârii sale pe versantul unui deal, funda┼úia bisericii (edificat─â din lespezi de piatr─â) prezint─â semne vizibile de instabilitate care au afectat ┼či ┼čarpanta acoperi┼čului. Ferestrele sunt acoperite de sc├ónduri b─âtute ├«n cuie. Clopotni┼úa este distrus─â aproape ├«n totalitate de intemperii ┼či de vegeta┼úie, iar clopotele au fost furate.

Biserica ortodox─â din lemn cu hramul ÔÇ×Sf├óntul Nicolae" din satul Cu┼čtelnic, comuna G─âne┼čti, a fost realizat─â, potrivit tradi┼úiei, ├«n anul 1751, la care s-a folosit material de la biserica anterioar─â, aflat─â pe un alt deal, ea fiind men╚Ťionat─â de Micu Clain ├«n conscrip╚Ťia din 1733 ╚Öi de la o alta, provenind din zona Deda ╚Öi adus─â cu plutele prin Ogra. O g─âsim men╚Ťionat─â ╚Öi ├«n conscrip╚Ťia lui Buccow din anii 1760-1762, dar ╚Öi ├«n anul 1805, la conscrip╚Ťia ortodoc╚Öilor. Inscrip╚Ťiile de pe altar ╚Öi de pe ancadramentul intr─ârii ├«n naos, vin ╚Öi ├«nt─âresc tradi╚Ťia mai sus men╚Ťionat─â. Biserica este deosebit─â at├ót din punct de vedere arhitectural, c├ót ┼či al tehnicilor folosite la construc┼úia acesteia, dar mai ales prin decora┼úiuniile scupltate la intrarea ├«n pronaos ┼či naos. Biserica atrage aten╚Ťia at├ót prin armonia propor╚Ťiilor, c├ót ╚Öi prin cele dou─â intr─âri, ale c─âror ancadramente au forma g─âurii de cheie, fiind o form─â foarte rar ├«nt├ólnit─â, doar la biserica ÔÇ×Sf.Nicolae" din L─âpu╚Öna, fiind ╚Öi singurele din ╚Ťar─â. Faptul c─â at├ót loca┼čul ca ┼či contruc┼úie, c├ót ┼či pictura acestuia au fost considerate extrem de importante o arat─â ┼či dona┼úia de 10 000 de lei f─âcut─â ├«n perioada interbelic─â de c─âtre Nicolae Iorga, bani ce au fost folosi┼úi la restaurarea integral─â a bisericii.

├Än prezent loca┼čul are acoperi┼čul grav afectat, recent fiind montat─â o prelat─â, ancorat─â cu s├órm─â ┼či fixat─â ├«n cuie ├«n corpul de lemn al bisericii, menit─â s─â stopeze efectul nociv produs de infiltra┼úiile pluviale asupra edificiului. ├Än lipsa identific─ârii unor fonduri financiare destinate refacerii acoperi┼čului ┼či ├«nlocuirii ┼čindrilei, solu┼úia pentru care s-a optat ├«n prezent reprezint─â o variant─â de compromis care convine din punct de vedere tehnic, ├«ns─â contrasteaz─â puternic din perspectiv─â estetic─â ┼či se afl─â ├«n contradic┼úie cu prevederile legale care reglementeaz─â interven┼úiile asupra monumentelor istorice. Funda┼úia prezint─â fisuri ┼či deplas─âri ale lespezilor de piatr─â, destabiliz├ónd ├«ntreg edificiul. Geamurile ferestrelor lipsesc, accentu├ónd ac┼úiunea factorilor de degradare. Pictura de pe pere┼úii interiori ai bisericii este grav afectat─â, fiind estompat─â aproape ├«n totalitate.

Monumentul istoric nu este valorificat, nici din punct de vedere religios (obiectele de cult ┼či icoanele au fost str─âmutate ├«n alte biserici, ├«n incinta sa nu se oficiaz─â serviciu religios), nici turistic.

Ne rămân speranţele că într-o zi va fi altfel?

Ca ┼či ├«n cazul bisericilor s─âse┼čti din Mure┼č, pe care le-am prezentat ├«n urm─â cu ceva vreme, am ├«ncercat s─â g─âsim c├óteva r─âspunsuri ┼či, de ce nu, speran┼úe la Direc┼úia Jude┼úean─â de Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Mure┼č. Cu aceea┼či bun─âvoin┼úa ┼či amabilitatea domnul director Nicolae Baciut ne-a prezentat situa┼úia nu doar de la cele trei biserici - cea de la Troi┼úa, comuna G─âle┼čti, cea de la Chinciu┼č, comuna Ad─âmu┼č ┼či cea din satul Cu┼čtelnic, comuna G─âne┼čti, ci ┼či din alte locuri din jude┼ú. Problema este c─â lucrurile, de┼či exist─â o deschidere chiar din partea celui care conduce aceast─â institu┼úie, ca unul care a contribuit la conservarea unor dintre ele, lipsa de ini┼úiativ─â a comunit─â┼úilor ucid ┼či ultimele lic─âriri de speran┼ú─â.

Domnule director, cum au ajuns cele trei biserici în această stare de degradare?

Un r─âspuns simplu nu este posibil. Lucrurile sunt complexe ┼či ele se ├«nscriu ├«ntr-o durat─â de timp destul de mare. ├Än 1941, de pild─â, ├«n Transilvania erau peste 1400 de biserici de lemn. ├Än jude┼úul Mure┼č erau, ├«n aceea┼či perioad─â 224 de astfel de monumente. ├Än 1986, mai r─âm─âseser─â doar 70, iar ├«n anul 2005, 65 de biserici de lemn. Putem spune c─â ┼či istoria a fost ├«mpotriva lor din mai multe motive. Primul motiv al degrad─ârii bisericilor de lemn este unul care pleac─â din natura materialului. Lemnul este mult mai expus dec├ót alte materiale de construc┼úie. Aceasta a f─âcut ca multe biserici de lemn s─â aib─â de suferit din cauza calit─â┼úii materialului.

Apoi este un lucru care, ├«n jude┼úul Mure┼č are o conota┼úie aparte. Multe dintre bisericile de lemn sunt situate ├«ntr-o zon─â Valea Mirajului, numit─â ┼či Valea Pl├óngerii, ├«n care elementul ortodox rom├ónesc a fost ├«ntr-o descre┼čtere continu─â, ajung├óndu-se, ├«n unele locuri, p├ón─â la dispari┼úia credincio┼čilor. Bisericile au r─âmas, dar nu a mai avut cine s─â se ocupe de ele. ├Än alte localit─â┼úi din Mure┼č bisericile de lemn fie au fost amplasate marginal fa┼ú─â de localitate, fie au devenit ne├«nc─âp─âtoare pentru nevoile comunit─â┼úii ┼či atunci inevitabil s-a luat decizia s─â se ridice biserici noi, de piatr─â, r─âm├ón├ónd ca grija fa┼ú─â de bisericile de lemn s─â fie mult mai sc─âzut─â ┼či interesul s─â se direc┼úioneze spre loca┼čurile ├«n care se slujea. Apoi, pentru c─â ar fi trebuit s─â se aib─â grij─â ┼či de aceste biserici intr─â ├«n discu┼úie lipsa banilor.

Cel pu┼úin ├«n ultimii 20 de ani, num─ârul tot mai mic al locuitorilor din satele mure┼čene, ├«mb─âtr├ónirea popula┼úiei au dus, inevitabil, la lipsa sus┼úinerii financiare pentru interven┼úii m─âcar de urgen┼ú─â acolo unde era cazul. Principalul punct vulnerabil, de unde ├«ncep toate neajunsurile ulterioare pentru bisericile de lemn, este acoperi┼čul. Aceasta ├«n cazul bisericilor de lemn este din drani┼ú─â (┼čindril─â n.r.). Drani┼úa, la modul ideal, dac─â este bine tratat─â ┼či conservat─â ┼úine 20 de ani. Dup─â aceast─â perioad─â, ar trebui reparate ┼či ├«nlocuite drani┼úele stricate. Dac─â nici acest lucru nu se ├«nt├ómpl─â, acele zone ale ├«nvelitorii devin vulnerabile ┼či cu consecin┼úe ├«n ce prive┼čte interiorul bisericii de lemn. Fiindc─â multe dintre bisericile de lemn nu sunt doar monumente de arhitectur─â, ele sunt ┼či zugr─âvite cu pictur─â de foarte bun─â calitate ┼či atunci grija ar fi trebuit s─â treac─â ┼či spre acest aspect.

Ce se poate face pentru aceste monumente?

Ca unul care cunoa┼čte foarte bine fenomenul, ├«ntruc├ót sunt autorul unui dic┼úionar de monumente istorice, biserici de lemn din jude┼úul Mure┼č ┼či am b─âtut cu pasul toate bisericile, personal consider c─â trebuie s─â avem ├«n calcul care este puterea comunit─â┼úilor ├«n care se afl─â biserici de lemn ┼či care ar putea, cu sprijinul statului rom├ón, s─â intervin─â pentru bisericile de lemn.

Eu v─âd, ca singur─â solu┼úie - ├«n contextul ├«mb─âtr├ónirii ┼či reducerii num─ârului locuitorilor din satele care au ┼či biserici de lemn - o strategie na┼úional─â pentru salvarea bisericilor de lemn, fiindc─â ele nu sunt doar elemente de arhitectur─â, care ad─âpostesc valori de patrimoniu bisericesc, ci sunt ┼či martore ale existen┼úei a poporului rom├ón. ├Än Mure┼č, ┼či nu cred c─â doar aici, sunt localit─â┼úi ├«n care singurul martor al existen┼úei unei comunit─â┼úi rom├óne┼čti ortodoxe sau greco-catolic─â este biserica.

Sunt biserici, ├«mi vine ├«n minte acum cea din localitatea Nicole┼čti, ├«n care nu exist─â nici un credincios ortodox. Biserica este veche, de secol al XVII-lea. Loca┼čul de la Nicole┼čti este ├«ns─â un caz fericit, pentru c─â acolo s-au mai f─âcut interven┼úii ┼či biserica este p─âstrat─â, dar este, ceea ce a┼úi v─âzut ┼či dumneavoastr─â, la Cu┼čtelnic, o biseric─â pentru care ├«n 1938 a dat bani chiar ┼či Nicolae Iorga pentru repara┼úii, care ├«ntre timp a ajuns ├«ntr-o situa┼úie care ar trebui s─â ├«ngrijoreze at├ót administra┼úia local─â (cea de la T├órn─âveni, de care apar┼úine localitatea Cu┼čtelnic), dar ┼či pe credincio┼či. ├Äns─â pentru c─â serviciul divin se oficiaz─â ├«ntr-o biseric─â de piatr─â, loca┼čul de lemn, pentru ei, a trecut ├«n plan secund. Din punct de vedere legal, ca monument istoric, au obliga┼úia s─â fac─â demersuri pentru a o salva. Cred c─â ├«n prezent pentru aceast─â zon─â a bisericilor de lemn, loca┼čul din satul Cu┼čtelnic, este cazul cel mai disperat.

La cel─âlalt pol este biserica m─ân─âstirii de la L─âpu┼čna, care a fost restaurat─â cu finan┼ú─âri, de la bugetul de stat, de la Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional ┼či a fost restaurat─â nu numai construc┼úia, ci ┼či pictura. Poate fii un model de restaurare de foarte bun─â calitate. De asemenea s-au restaurat ┼či alte biserici: cea de la S─âcalu de P─âdure, la Culpiu, la Reghin, S─ârm─â┼čel ┼či S─ârma┼ču.

├Än unele situa┼úii s-a mers pe varianta transform─ârii bisericilor de lemn ├«n spa┼úii muzeale. Fiindc─â nu se mai sluje┼čte ├«n ele s-au creat condi┼úii ca acestea s─â devin─â p─âstr─âtoare ale patrimoniului bisericesc ┼či s─â poat─â s─â fie vizitate. Este, ├«n primul r├ónd, cazul bisericii de lemn de la Reghin, apoi al celei de lemn de la S─ârma┼ču. La Nade┼ča unde a fost organizat spa┼úiul bisericii de lemn ca spa┼úiu muzeistic, lucrurile n-au fost a┼ča cum s-a dorit ┼či biserica cu mul┼úi ani ├«n urm─â a fost pr─âdat─â ┼či o parte din bunuri au disp─ârut f─âr─â a mai putea fi recuperate. Sigur, cred c─â administra┼úiile locale ar putea s─â contribuie mai mult. Chiar ┼či asigurarea pazei ar fi un plus. Bugetul alocat de Consiliului Jude┼úean este limitat, iar nevoile pe care le reclam─â restaur─ârile ┼či repara┼úiile la bisericile de lemn sunt mult mai mari dec├ót ceea ce pot administra┼úiile locale s─â fac─â, iar puterea financiar─â a comunit─â┼úilor intr─â pu┼úin ├«n discu┼úie.

Pentru c─â a┼úi amintit de biserica de la Nicole┼čti, ce s-a ├«nt├ómplat acolo - dac─â nu exista nici un credincios - s─â se reu┼čeasc─â refacerea bisericii? Cum s-a reu┼čit? E un exemplu pozitiv ┼či ar trebui men┼úionat.

Nu este corect c─â m─â dau ca exemplu, dar aceast─â poveste dateaz─â din vremea ├«n care nici nu m─â g├óndeam c─â voi ocupa aceast─â func┼úie. Lucram la televiziune ┼či am descoperit aceast─â biseric─â cu hramul Sf├óntului Nicolae. Numele meu de botez este Nicolae ┼či atunci am considerat c─â este o ├«ndatorire de suflet, una personal─â. ├Ämpreun─â cu protopopiatul de la T├órgu Mure┼č, am adunat materiale ┼či, m─â rog, am ob┼úinut pu┼úinele aprob─âri de care aveam nevoie - se ├«nt├ómpla prin anii '93, ├«nc─â n-ap─âruse Legea Patrimoniului - ┼či m-am transformat ├«n me┼čter ┼či am b─âtut eu drani┼ú─â pe acoperi┼č pentru biseric─â. Apoi am dat cu ulei de transformator, ca lemnul s─â dureze mai mult. Nici nu m─â g├óndeam atunci c─â voi ajunge c├óndva s─â-mi fie at├ót dragi bisericile.

Acela a fost ├«nceputul apropierii mele de aceste monumente. Am editat cinci monografii de biserici din lemn. Pentru jude┼úul Mure┼č cred c─â exist─â una dintre cele mai complexe lucr─âri dedicate acestor monumente, aproape 700 de pagini, volumul I, ÔÇ×Biserici de lemn din jude┼úul Mure┼č", documenta┼úie foarte bine f─âcut─â de un ├«mp─âtimit, Ion Eugen Man, care lucreaz─â ├«n prezent la volumul 2.

De asemenea din partea noastr─â exist─â o deschidere total─â pentru cei care vor s─â fac─â ceva pentru bisericile astea. Nu doar c─â le punem la dispozi┼úie lucrurile care ┼úin de noi ca Direc┼úie, ci ├«n multe cazuri toat─â documenta┼úia p├ón─â ┼či planul de situa┼úie ┼či proiecte pe care n-ar trebui s─â le mai pl─âteasc─â. Dar trebuie responsabilizate ┼či comunit─â┼úile locale pentru c─â, bisericile sunt ├«n primul r├ónd ale lor. Iar conform legii, primii care r─âspund de ele sunt acestea. Direc┼úiile pentru Cultur─â nu au alocate fonduri pentru interven┼úii la monumente ├«n general, nu doar la bisericile de lemn.

Exist─â un Plan Na┼úional de Restaurare, exist─â fonduri care se aloc─â prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Sigur, banii trebuie ceru┼úi, fiindc─â n-o vin─â nimeni s─â te ├«ntrebe:ÔÇ×Ce biseric─â este stricat─â, am vrea s─â-┼úi d─âm bani". A┼čadar comunit─â┼úile locale trebuie s─â fac─â o parte a documenta┼úiei ┼či s─â o ├«nainteze. Este adev─ârat o parte dintre ele cost─â ┼či abia apoi s─â solicite finan┼úarea. Poate c─â visez, am dreptul s─â visez, o politic─â na┼úional─â ├«n ceea ce prive┼čte salvarea bisericilor de lemn ┼či includerea lor ├«ntr-un circuit turistic ┼či religios ar putea s─â atrag─â ┼či fonduri europene.

A┼čadar exist─â vreo speran┼ú─â ca ├«n viitor s─â existe un traseu cultural-religios care s─â includ─â ┼či aceste biserici?

Noi am f─âcut proiecte, c├óteva seminarii ┼či conferin┼úe pe tema acesta. Am invitat speciali┼čti, dar ┼či colegi directori din ┼úar─â ├«ns─â, ├«n momentul ├«n care accesul spre aceste biserici de lemn ├«nseamn─â s─â parcurgi ni┼čte trasee care-┼úi pot distruge mijlocul de transport aceste monumente au ┼čanse din ce ├«n ce mai mici. Inevitabil, pentru a putea fi inclus─â ├«ntr-un ghid turistic nu e suficient doar s─â public─âm bro┼čuri sau pliante, ci trebuie rezolvat─â ┼či problema infrastructurii. Sunt bisericii ├«n jude┼úul Mure┼č care ar merita s─â fie v─âzute de foarte mult─â lume, dar aceste impediemente le fac total necunoscute. ├Än unele dintre ele se ┼či sluje┼čte ├«nc─â. Revin la L─âpu┼čna care este biseric─â salvat─â, adus─â acolo de c─âtre Carol al II-lea dintr-o alt─â localitate ┼či reamplast─â acolo cu scopul de a fi biseric─â pentru familia regal─â. Ea este chiar un punct de atrac┼úie ┼či are ┼čansa ca fiind inclus─â ├«n cadrul unei m─ân─âstiri s─â poat─â s─â fie prin ea ├«ns─â┼či promotoare a ideii de biserici de lemn ca loc de reculegere, loc de rug─âciune dar ┼či de a putea fi v─âzute valori de patrimoniu na┼úional.

Vorbeam la sf├ór┼čitul materialului dedicat Bisericilor evanghelice din Mure┼č de speran┼úa c─â poate ├«ntr-o zi vom putea urma un traseu cultural precum Castele Bavareze, sau cele de pe valea Loarei. Aici ├«n Mure┼č, cu instrumentele noastre empirice, am descoperit cel pu┼úin un ghid cu patru trase: Civiliza┼úii la confluen┼ú─â, iar traseele ar fi - Bisericile de lemn ortodoxe, Biserici s─âse┼čti fortificate, Ora┼če-cet─â┼úi ┼či de ce nu Castele ┼či conace. ├Äntrebarea se pune, vor dep─â┼či vreodat─â aceste propuneri nivelul de litere ├«nsirate pe o foaie de h├órtie?

Bibliografie:

Man Ioan Eugen - Biserici de lemn din jude╚Ťul Mure╚Ö. Monumente de art─â popular─â rom├óneasc─â, Editura Re├«ntregirea, Alba Iulia

Man Ioan Eugen- Studiu istoric privind biserica de lemn ÔÇ×Sf.Nicolae" Cu╚Ötelnic-T├órn─âveni