De la Dragobete la Mărțișor. Expoziție de mărțișoare cu componentă interactivă

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție de cultură care își desfășoară activitatea în subordinea Consiliului Județean Cluj, vă invită la o expoziție inedită care include și jocuri interactive, organizată cu ocazia sărbătorilor simbolice ale primăverii.

Odată cu primele semne ale primăverii, când natura își reia ciclurile și își regăsește forța vitală, se reactivează un întreg univers de gesturi, credințe și simboluri legate de regenerare, fertilitate și noroc. În cultura tradițională românească, aceste practici au funcționat ca un țesut simbolic continuu, concentrat, în timp, sub forma emblematică a Mărțișorului.

Ceea ce numim astăzi Dragobete este una dintre expresiile regionale ale acestui fond arhaic de tradiții de primăvară. Legat de trezirea naturii, de „nunta” păsărilor și de debutul ciclurilor afective și comunitare, Dragobetele nu este o sărbătoare separată, ci o variantă locală a aceluiași imaginar al reînnoirii, din care s-au născut și practicile mărțișorului.

În formele sale vechi, mărțișorul era alcătuit dintr-un șnur răsucit, inițial alb și negru, apoi alb și roșu, purtat la mână sau la gât, cu rol apotropaic — de protecție împotriva răului și a bolilor. Ulterior, de acest șnur s-a atașat o monedă din aur sau argint, asociată simbolic cu soarele, lumina și prosperitatea. Astfel, mărțișorul a devenit un semn al reînnoirii ciclice a vieții, al fertilității și al bunăstării familiale. De-a lungul timpului, forma și semnificația mărțișorului au cunoscut transformări importante, reflectând schimbările sociale, culturale și estetice ale comunităților care l-au produs și utilizat. De la obiect ritual cu funcție protectoare, mărțișorul s-a transformat treptat într-un mic obiect decorativ, purtător de mesaje afective, simbolice și identitare, capabil să integreze teme și imagini ale lumii contemporane fără a-și pierde sensurile esențiale.

Expoziția prezintă o selecție reprezentativă din Colecția Ingeborg Marta Bogdan, cea mai amplă colecție de mărțișoare din România, aflată în patrimoniul Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Constituită de-a lungul a peste șase decenii, colecția cuprinde câteva mii de piese, multe dintre ele unicat, organizate tematic chiar de către colecționară. Mărțișoarele sunt prezentate într-un sistem expozițional atent conceput, piesele fiind cusute pe cartoane și montate în rame de lemn, într-o formulă vizuală care permite o lectură clară, coerentă și neobositoare a diversității tipologice și simbolice.

Selecția expusă include motive consacrate din perioada comunistă — flori, insecte, coșari, hornari, inimi, ancore, potcoave, trifoi cu patru foi — alături de piese atipice sau mai recente, precum personaje din desene animate, obiecte de uz casnic, accesorii sportive, simboluri astrologice, tarot, icoane sau miniaturi de cărți. Împreună, acestea ilustrează capacitatea mărțișorului de a reflecta imaginarul social al diferitelor epoci și de a funcționa ca un barometru al sensibilităților colective.

Evenimentul expozițional este “îmbogățit” de o experiență digitală inedită care oferă publicului imagini cu mărțișoare din colecție, dar și jocuri interactive: puzzle-uri cu mărțișoare și jocuri de memorie. 

„Dintre elementele înscrise de România pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, mărțișorul este, fără îndoială, cel mai vital și mai prezent în cultura contemporană. El concentrează un ansamblu de practici arhaice de primăvară, inclusiv ceea ce numim astăzi Dragobete — o tradiție precreștină, aparținând vechiului fond comun european al sărbătorilor de reînnoire, fertilitate și început de ciclu vital. Mărțișorul este singurul element care a depășit complet granița dintre mediul rural și cel urban, funcționând firesc în contexte foarte diferite, de la comunități tradiționale la spații urbane globalizate. Prin capacitatea sa de a se reinventa constant fără a-și pierde sensurile fundamentale, Mărțișorul demonstrează că tradițiile nu supraviețuiesc prin conservare rigidă, ci prin circulație, adaptare și uz cultural viu.” (dr. Tudor Sălăgean, manager al Muzeului Etnografic al Transilvaniei)

Prin această expoziție, Muzeul Etnografic al Transilvaniei propune o lectură vizuală și culturală a unui obiect aparent minor, dar esențial pentru memoria simbolică a comunităților din această parte a Europei. Recunoscut în 2017 ca element al Listei reprezentative a patrimoniului cultural imaterial al umanității a UNESCO, mărțișorul este prezentat aici nu ca relicvă a trecutului, ci ca practică vie, aflată într-un permanent proces de adaptare și reinterpretare.

Expoziția poate fi vizitată la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei în perioada 20 februarie – 15 martie 2026, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.