Dacii de pe Columnă, modele pentru generaţii de pictori jpeg

Dacii de pe Columnă, modele pentru generaţii de pictori

Din numeroasele opere care au fost realizate după reprezentările antice de daci de pe Columnă, vom da doar câteva exemple, care se pot admira la unii dintre marii pictori pe care i-a dat civilizaţia europeană.

Rubens a f─âcut numeroase studii dup─â portretele de daci de pe column─â

Pirro Ligorio (1513-1583) este unul dintre arti┼čtii italiani care a dezvoltat o pasiune pentru antichit─â┼úile romane, organiz├ónd s─âp─âturi la Vila lui Adrian, la Tivoli. Cea mai important─â lucrare a sa este despre harta veche a ora┼čului Roma, initulat─â Antiquae Urbis Image, publicat─â ├«n anul 1561. Artistului ├«i este atribuit un desen-laviu cafeniu, inspirat dup─â una din binecunoscutele scene ale Columnei lui Traian. Foarte probabil este vorba de scena LXXV: Dacii cer pace, dup─â terminarea primului r─âzboi ├«ntre daci ┼či romani, ├«n vara anului 102 d.Hr.

Compozi┼úia artistului italian, numit─â ÔÇ×Prizonieri ├«ngenunchiind ├«n fa┼úa unui rege a┼čezat pe un tronÔÇŁ, este foarte apropiat─â de cea antic─â de pe basorelieful Columnei, cu anumite modific─âri. Pozi┼úia destul de static─â a ├«mp─âratului Traian, a┼čezat pe o tribun─â ├«n scena de pe Column─â, a fost ├«nlocuit─â cu una ├«n mi┼čcare, iar grupul de r─âzboinici geto-daci a fost transformat, ├«n desenul lui Pirro Ligorio, ├«ntr-un grup de barbari prizonieri. Men┼úion─âm c─â grupul dacilor reprezenta┼úi ├«n piatr─â pe Column─â n-a fost sculptat ├«n situa┼úie de prizonierat, ci ├«n aceea de supu┼či care cer pace.

Peter Paul Rubens (1577-1640), unul dintre cei mai importan┼úi pictori baroci flamanzi, a realizat un mare num─âr de portrete, mari proiecte religioase, picturi mitologice ┼či importante serii de picturi istorice. Rubens a fost unul dintre cei mai admira┼úi pictori, Delacroix (1798-1863) supranumitu-l ÔÇ×Homer al picturiiÔÇŁ. Rubens a f─âcut numeroase studii dup─â portretele de daci reprezentate ├«n scenele Columnei lui Traian, la Roma. Privind cu aten┼úie aceste desene-studii ale lui Rubens, se poate observa ├«n primul r├ónd marea for┼ú─â artistic─â a acestor reprezent─âri, figurile dacilor prezent├ónd un puternic caracter realist.

În picturile lui Hubert Robert, reprezentări ale unor statui de daci

Unul dintre principalii arti┼čti francezi ai secolului al XVIII-lea, remarc├óndu-se ├«n mod deosebit ca peisagist, desenator ┼či pictor de ruine antice, este Hubert Robert (1733-1808). ├Än anul 1754, acesta pleac─â la Roma, unde va r─âm├óne timp de 11 ani, perioad─â ├«n care a reprodus ├«n desenele ┼či picturile sale cele mai valoroase monumente antice romane. ├Än timpul ┼čederii lui ├«n Italia, artistul a f─âcut foarte multe desene ┼či crochiuri dup─â peisaje cu ruine ┼či, datorit─â acestui fapt, a fost denumit ÔÇ×Robert al ruinelorÔÇŁ. ├Än frumoasele ┼či interesantele picturi ale lui Hubert Robert sunt redate uneori ┼či reprezent─âri de statui de daci.

columna 1 jpg jpeg

Tabloul lui Hubert Robert, ÔÇ×Les D├ęcouvreurs d'AntiquesÔÇŁ, ne pune ├«n raport cu contextul epocii respective: interesul acordat monumentelor antice, dar ┼či o explorare sau mai degrab─â o v├ón─âtoare dup─â valori artistice din vechea Rom─â. Un episod al acestei perioade ne este prezentat de pictor ├«n tabloul s─âu: unul dintre personajele acestei compozi┼úii dezv─âluie, cu ajutorul f─âcliei unei tor┼úe, o statuie colosal─â de geto-dac, care se afl─â situat─â ├«n ni┼ča unei arcade ale unui culoar umbros din Colosseumul de la Roma.

Opera ne prezint─â mai multe personaje, printre care ┼či un grup de exploratori care ├«ndeplinesc rolul de ghizi, de vreme ce dau explica┼úii despre monumentala statuie unui distins personaj, care, dup─â aspect, ar putea fi un nobil colec┼úionar de antichit─â┼úi. Aici Robert recompune un cadru peisajistic fantezist cu ajutorul unor elemente reale ├«mprumutate din diversele locuri ┼či monumente antice din Roma: Colosseum-ul, piramida lui Cestius, statuia unui nobil dac.

├Äntr-o alt─â celebr─â pictur─â, intitulat─â ÔÇ×Deux jeunes femmes dessinant dans un site de ruines antiquesÔÇŁ, artistul reune┼čte mai multe fragmente de monumente ┼či sculpturi antice romane: se poate recunoa┼čte ├«n prim-plan un basorelief care provine de la Arcul lui Titus, reprezent├ónd pe ├«mp─ârat ├«ncoronat de Victoria, ├«n partea st├óng─â, o statuie fragmentar─â de dac, care provine probabil din Forul lui Traian, iar la dreapta, o statuie a Atenei.

Un cap de dac de la Muzeul Vaticanului, ├«n centrul unui desen al lui Eug├Ęne Emmanuel Viollet-le-Duc

Un alt artist important de numele c─âruia sunt legate studii ┼či reprezent─âri de pe Column─â este arhitectul, desenatorul ┼či colec┼úionarul francez Pierre-Adrien P├óris (1745-1819). Dup─â anii de formare, ├«n 1771, Pierre-Adrien P├óris sose┼čte la Roma, la Acad├ęmie de France. Artistul francez va ├«ncepe aici veritabila sa carier─â artistic─â, realiz├ónd numeroase studii de monumente antice; tot la Roma va debuta ├«ns─â ┼či cariera sa de colec┼úionar de desene ale colegilor s─âi pictori, iar pe parcurs colec┼úia sa se va ├«mbog─â┼úi cu picturi, sculpturi ┼či piese antice. ├Än plus, francezul are ocazia de a c─âl─âtori ├«n sudul Italiei, unde va vizita situri antice vestite: Paestum, Pompei, Herculanum. ├Än anul 1774, P├óris se ├«ntoarce ├«n Fran┼úa, unde va ├«ncepe o lung─â carier─â de arhitect.

1 columna 2 jpg jpeg

Spre sf├ór┼čitul vie┼úii sale artistul va c─âl─âtori din nou ├«n Italia, ├«n 1806, ┼či va vizita ├«nc─â o dat─â ora┼čele antice din sudul Italiei. ├Äntre anii 1808 ┼či 1809 se va ocupa cu organizarea deplas─ârii antichit─â┼úilor de la Vila Borghese la Luvru, ├«n Fran┼úa, la dorin┼úa lui Napoleon, care cump─ârase aceast─â colec┼úie faimoas─â. Printre vestigiile antice studiate ┼či desenate de P├óris la Roma se num─âr─â ┼či Columna lui Traian. El a realizat un studiu dup─â basoreliefurile piedestalului Columnei, pe care l-a desenat c├ót mai ├«n detaliul, foarte aproape de linia antic─â a stilului din perioada domniei lui Traian (98-117 d.Hr.).

Un desenator ├«nzestrat cu mult talent a fost ┼či Eug├Ęne Emmanuel Viollet-le-Duc (1814-1879), arhitect francez, cunoscut pentru restaur─ârile sale efectuate la numeroase construc┼úii medievale celebre. Acesta este autorul a numeroase desene ┼či acuarele realizate ├«n timpul c─âl─âtoriilor sale, dintre care se remarc─â ┼či c├óteva studii dup─â sculpturi de daci, cum este capul de dac de la Muzeul Vaticanului (sala Bracio Nuovo) ┼či statuia fragmentar─â p─âstrat─â actual ├«n rezervele Forului lui Traian, la Roma. Se poate considera c─â acest artist ocup─â un loc cu totul aparte fa┼ú─â de majoritatea arti┼čtilor cunoscu┼úi ai perioadei Rena┼čterii, Barocului, etc., ├«n ceea ce prive┼čte precizia liniei desenului s─âu, red├ónd subiectul studiat ├«ntr-un mod cu totul ┼či cu totul realist.

Culorile Columnei

policromia   bandinelli   scena XXXII   Dacii ii ataca pe romanii refugiati intr o cetate jpg jpeg

├Än Antichitatea roman─â, monumentele arhitecturale, precum ┼či sculpturile (reliefurile ┼či statuile) erau reprezentate ├«n mod pictat, fiind folosite culori vii. Acest mod de percepere vizual─â ├«n societatea roman─â era o posibil─â mo┼čtenire, venit─â din arta greac─â; aceasta utiliza acela┼či mod de a colora propriile monumente arhitecturale ┼či artistice. ├Än ziua de azi, ├«n lumea occidental─â, o astfel de viziune a arhitecturii ┼či a artei sculpturale nu mai este acceptat─â ca ├«n timpul civiliza┼úiilor egiptene, grece┼čti, romane etc., precum ┼či ├«n Evul Mediu occidental religios.

Totu┼či, arheologul ┼či istoricul de art─â italian Ranuccio Bianchi Bandinelli (1900-1975) a propus, ├«n 1972, ├«ntr-o emisiune televizat─â, s─â reconstituie, prin intermediul unui pictor, culorile ini┼úiale probabile ale Columnei Traiane; reconstituirea s-a f─âcut direct pe mulajul din ipsos (m─ârime natural─â) al scenei XXXII ÔÇô Dacii atac─â pe romani refugia┼úi ├«ntr-o cetate.

Aceast─â imagine, ob┼úinut─â ├«n urma documentarului respectiv, a fost expus─â ├«n cadrul celei de-a XLII-a Bienale a Academiei de Art─â din Vene┼úia, ├«n anul 1986, ├«ntr-o expozi┼úie tematic─â purt├ónd titlul Arte e Scienza (Arta ┼či ┼čtiin┼úa); e lesne de ├«n┼úeles c─â scena cu pricina a reprezentat unul dintre elementele de mare interes ale expozi┼úiei. 

Cite╚Öte ╚Öi: 

12 mai 113 - inaugurarea Columnei în Forul lui Traian, la Roma